2ra-292/14 — Constatarea încălcării dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil

prima instanţă: Sv.Balmuş dosarul nr.2ra-292/14 instanţa de apel: M.Anton, E.Fistican, I.Secrieru ÎNCHEIERE 05 martie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Procop Alexandru, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Procop Alexandru către Ministerul Justiţiei al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil şi recuperarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 octombrie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Procop Alexandru, cu menţinerea fără modificări a hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 25 iunie 2013, c o n s t a t ă La 29 octombrie 2012 reclamantul Procop Alexandru a înaintat cerere de chemare în judecată către Ministerul Justiţiei al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil şi recuperarea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii reclamantul Procop Alexandru a indicat că, din octombrie 2001 au fost intentate nejustificat mai multe cauze penale cu 16 capete de acuzare, în privinţa sa. Examinarea acestora a durat din 2001 până în anul 2011, deoarece părţile au utilizat toate căile de atac. În continuare reclamantul susţine că, instanţele naţionale nu i-au oferit apărarea eficientă a drepturilor sale, mai mult ca atât au tărăgănat examinarea pricinii.

Solicită, reclamantul Procop Alexandru admiterea acţiunii. A constata faptul încălcării dreptului la judecare cauzei în termen rezonabil. A încasa suma de 300 000 lei de la bugetul de stat, cu titlu de recompensă pentru încălcarea dreptului la examinarea cauzei penale în termen rezonabil care a durat mai bine de nouă ani. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 25 iunie 2013 acţiunea a fost respinsă, ca neîntemeiată. La 01 iulie 2013 Procop Alexandru a declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 25 iunie 2013, solicitînd, admiterea apelului şi casarea hotărârii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 octombrie 2013, a fost respins apelul declarat de către Procop Alexandru, fiind menţinută fără modificări hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 25 iunie 2013. La adoptarea soluţiei instanţa de apel a constatat că, conform art. 6 par. (1) al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale de către o instanţă independentă, imparţială, instituită prin lege, care va hotărî asupra încălcării drepturilor şi obligaţiunilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptată împotriva sa.

Conform art. 2 alin (1) al Legii privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti poate adresa în instanţă de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condiţiile stabilite de prezenta lege şi de legislaţia procesuală civilă.

Potrivit art. 3 alin. (1) al Legii privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, cererea de chemare în judecată privind constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare (denumită în continuare cerere de chemare în judecată) se depune conform regulilor de competenţă jurisdicţională stabilite la capitolul IV din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova şi se examinează de un alt complet de judecată decât cel care a examinat (examinează) cauza în care se pretinde încălcarea.

În conformitate cu art. 3 alin. (2) al Legii privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, în cauzele în care se pretinde încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, cererea de chemare în judecată poate fi depusă în cadrul examinării cauzei în fond sau în decursul a 6 luni de la intrarea în vigoare a ordonanţei procurorului de încetare a urmăririi penale sau de scoatere de sub urmărire penală ori a actului judecătoresc de dispoziţie.

Conform art. 3 alin. (3) al Legii privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, în cauzele în care se pretinde încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, cererea de chemare în judecată poate fi depusă în cadrul executării actului judecătoresc irevocabil sau în decursul a 6 luni de la încetarea procedurii de executare.

Raportând circumstanţele pricinii la norma de drept, instanţa de apel a stabilit că, actul judecătoresc de dispoziţie a fost emis la 27 ianuarie 2011 de către Colegiul lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, prin care s-a decis respingerea ca inadmisibil a recursului ordinar declarat de procuror împotriva deciziei Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 22 februarie 2010, în cauza penală de învinuire a lui Procop Alexandru Dumitru, cu menţinerea hotărîrii atacate. Astfel, apelantul Procop Alexandru adresându-se la 29 octombrie 2012 în instanţa de judecată cu cererea enunţată a omis nejustificat termenul prevăzut la art. 3 alin. (2) al Legii nr. 87 al RM.

Instanţa de apel a menţionat că, nu pot fi reţinute argumentele apelantului Procop Alexandru cu privire la aceea că a omis termenul prevăzut la art. 3 alin. (2) al Legii nr. 87 al RM din motivul că a aşteptat să curgă termenul prevăzut pentru utilizarea căilor extraordinare de atac, deoarece potrivit legislaţiei naţionale, cât şi celei internaţionale, orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabili, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale de către o instanţă independentă, imparţială, instituită prin lege, care va hotărî asupra încălcării. La 18 decembrie 2013 Procop Alexandru a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că instanţele judecătoreşti au emis soluţii cu încălcarea normelor de drept material şi procesual, nu a elucidat toate circumstanţele cauzei. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Procop Alexandru nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurentului se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei.

Instanţele judecătoreşti au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Procop Alexandru, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Procop Alexandru ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Procop Alexandru, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru