2ra-477/14 — Anularea ordinelor, restabilire la lucru

prima instanţă – Gh. Gorun dosarul nr. 2ra-477/14 instanţa de apel – N. Craiu, A. Minciuna, L. Bulgac DECIZIE 26 februarie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Diaconu, Dumitru Mardari, Elena Covalenco, Galina Stratulat examinând recursul declarat de către Gradţeva Natalia, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gradţeva Natalia împotriva Centrului de Sănătate Publică din municipiul Chişinău cu privire la repunerea în termen, anularea ordinelor, restabilire la lucru, încasarea despăgubirii pentru întreaga perioadă de absenţă forţată de la lucru, repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 octombrie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Gradţeva Natalia şi menţinută hotărârea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 01 aprilie 2013 c o n s t a t ă La 14 februarie 2011 Gradţeva Natalia a depus cerere de chemare în judecată împotriva Centrului de Sănătate Publică din municipiul Chişinău cu privire la repunerea în termen, anularea ordinelor, restabilire la lucru, încasarea despăgubirii pentru întreaga perioadă de absenţă forţată de la lucru, repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, la 03 ianuarie 2004 a fost angajată în funcţie de contabil la Centrul de Medicină Preventivă mun. Chişinău conform ordinului nr. 4p din 19 ianuarie 2004. Pe parcursul activităţii acesteia, fără acordul şi înştiinţarea ei a fost transferată în funcţia de contabil-casier cu răspundere materială deplină, ulterior în funcţie de contabil-casier pe evidenţa bunurilor materiale pe perioada concediului de îngrijire a copilului a dnei Braghiş Nina, după care transferată iarăşi în funcţia de contabil-casier. Susţine că nu i-a fost adus la cunoştinţă vreun ordin de transfer în altă funcţie, precum nici nu a semnat vreun acord suplimentar la contractul individual de muncă.

Nu i-au fost aduse la cunoştinţă nici consemnările privind transferul reclamantei în alte funcţii efectuate în carnetul de muncă. Prin ordinul Centrului de Sănătate Publică din municipiul Chişinău nr. 246 din 10 noiembrie 2010, a fost dispusă concedierea lui Gradţeva Natalia din funcţia de contabil-casier în temeiul art. 86 al. (1) lit. v) Codul muncii. Invocă ilegalitatea ordinului de concediere, în cazul în care la data emiterii lui se afla în concediu medical. Cere reclamanta repunerea în termen a acţiunii conform art. 116 CPC, anularea ordinului nr. 246 din 10 noiembrie 2010, restabilirea în funcţia de contabil şi cu achitarea plăţilor ce i se cuvin conform legislaţiei, repararea prejudiciului moral în sumă de 50000 lei.

Ulterior reclamanta şi-a concretizat cerinţele şi a solicitat încasarea salariului neachitat pentru întreaga perioadă de absenţă forţată de la lucru în sumă de 68888,34 lei, reieşind din salariul mediu lunar de 5837,52 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 11 noiembrie 2011, a fost admisă parţial acţiunea, a fost restabilită Gradţeva Natalia în funcţia ocupată anterior de contabil al Centrului de Sănătate Publică mun. Chişinău, hotărîrea în partea dată fiind dispusă spre executare imediată, a fost încasat de la Centrul de Sănătate Publică mun. Chişinău în beneficiul lui Gradţeva Natalia salariul pentru întreaga perioadă de absenţă forţată de la lucru în mărime de 68888,34 lei, iar în beneficiul statului a fost încasată taxa de stat în mărime de 2064, 40 lei.

În rest, acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 aprilie 2012, au fost admise apelurile declarate de Gradţeva Natalia şi Centrul de Sănătate Publică din municipiul Chişinău, casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 11 noiembrie 2011 şi restituită pricina spre rejudecare în prima instanţă în alt complet de judecători. După rejudecare, Gradţeva Natalia a depus cerere suplimentară în motivarea căreia a indicat că a fost concediată la 10 noiembrie 2010 pentru refuzul de a continua munca în legătură cu reorganizarea unităţii. Deoarece la data concedierii reclamanta se afla în concediu medical, pe parcursul examinării pricinii reprezentantul Centrului de Sănătate Publică din municipiul Chişinău a prezentat ordinul nr. 226 din 12 octombrie 2011 „Cu privire la modificarea ordinului nr. 246 din 10 noiembrie 2010”, prin care a fost dispusă modificarea datei concedierii începînd cu 25 noiembrie 2010”.

Consideră ilegale ordinele date, deoarece la 19 ianuarie 2004 a fost angajată în funcţia de contabil, iar conform art. 68 şi 74 Codul muncii, modificările la raporturile de muncă existente se efectuează doar prin acordul suplimentar semnat de ambele părţi. Contrar normelor legale, pe parcursul anilor de activitate reclamanta fără acordul ei a fost transferată dintr-o funcţie în alta. Susţine că nu există temei legal de a fi eliberată din funcţie conform art. 86 al. (1) lit. v) Codul muncii, deoarece la reorganizare raporturile de muncă continuă. La data concedierii, instituţia era reorganizată, fapt menţionat prin scrisoarea din 22 iunie 2010 a Ministerului Sănătăţii, care a indicat că angajaţii nu vor fi supuşi procedurii de reangajare.

Argumentele pîrîtului precum că Gradţeva Natalia a omis termenul de prescripţie de 3 luni prevăzut de art. 355 al. (1) lit. a) Codul muncii, nu poate fi reţinut. Or, angajatorul prin ordinul de concediere din 10 noiembrie 2010 nemijlocit a indicat că termenul de contestare a acestuia este de un an de zile, astfel reclamanta a fost indusă în eroare. Totodată, în perioada 06 – 24 noiembrie 2010 Gradţeva Natalia s-a aflat în concediu medical, or perioada dată nu se include în termenul de prescripţie.

Ordinul nr. 226 din 12 octombrie 2011 de modificare a datei concedierii la fel a fost emis cu încălcarea legislaţiei în vigoare, în cazul în care reclamanta la acea dată era gravidă în termenul de 21-22 săptămîni, iar conform art. 251 Codul muncii, se interzice concedierea femeilor gravide, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.86 alin.(1) lit.b), g)– k). Ca rezultat al acţiunilor ilegale din partea angajatorului, reclamanta şi familia ei a avut de suferit moral, în cazul în care a fost lipsită de plata indemnizaţiei unice pentru naşterea copilului, care s-a născut la 12 aprilie 2012, indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă conform certificatului medical pînă şi după naşterea copilului, a fost intimidată şi în cadrul şedinţei operative organizate de administraţia Centrului de Sănătate Publică din municipiul Chişinău la 05 noiembrie 2010, din care considerente solicită încasarea unui prejudiciu moral în sumă de 50000 lei.

Avînd în vedere că salariul mediu lunar al reclamantei constituia 5832,67 lei, cere reclamanta încasarea despăgubirii pentru întreaga perioadă de absenţă forţată de la lucru începînd cu 10 noiembrie 2010 şi pînă la 10 februarie 2012, data cînd a ieşit în concediu de maternitate. Solicită şi repunerea în termen a acţiunii, deoarece a fost indusă în eroare de către angajator, care a indicat termenul de contestare a ordinului de concediere de 1 an. Totodată, aceasta pînă la data de 24 noiembrie 2010 s-a aflat în concediu medical. Cere reclamanta repunerea în termen a acţiunii, anularea ordinului nr. 246 din 10 noiembrie 2010 şi a ordinului nr. 226 din 12 octombrie 2011, cu restabilirea ei în funcţia de contabil, încasarea de la pîrît a salariului mediu pentru perioada absenţei forţate de la lucru începînd cu data de 10 noiembrie 2010 şi pînă la 10 februarie 2012, reieşind din salariul mediu lunar de 5832,67 lei, repararea prejudiciului moral de 50000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 01 aprilie 2013, a fost respinsă cererea privind repunerea în termenul de adresare în judecată şi respinsă acţiunea ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 octombrie 2013, a fost respins apelul declarat de către Gradţeva Natalia şi menţinută hotărârea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 01 aprilie 2013. La 29 noiembrie 2013 Gradţeva Natalia a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acţiunii. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu hotărîrile contestate, considerându-le ilegale, deoarece au fost aplicate şi interpretate eronat normele de drept material, nu au aplicat legea care trebuia aplicată.

La 05 august 2010 recurenta s-a adresat administraţiei cu cerere privind restabilirea ei în funcţia de contabil ocupată conform contractului individual de muncă nr. 6 din 19 ianuarie 2004, însă i-a fost refuzat pe motiv că nu sunt locuri vacante de contabil. La 05 noiembrie 2010 angajatorul a convocat o şedinţă operativă pe marginea refuzului salariatei Gradţeva Natalia de a semna acordul suplimentar la contractul individual de muncă nr. 6 din 19 ianuarie 2004 în legătură cu reorganizarea Centrului de Medicină Preventivă mun. Chişinău în Centrul de Sănătate Publică mun. Chişinău şi a ordinului cu privire la continuarea raporturilor cu salariaţii nr. 226p din 10 august 2010, însă scopul şedinţei date a constituit de fapt concedierea lui Gradţeva Natalia, care îşi exprima deschis atitudinea faţă de activitatea conducerii.

Ilegalitatea ordinului din 10 noiembrie 2010 rezultă din faptul că a fost pronunţat la data cînd salariata se afla în concediu medical, iar ordinul din 12 octombrie 2011 a fost emis în perioada cînd recurenta era gravidă, or conform art. 251 Codul muncii este interzisă concedierea femeilor gravide. Termenul de prescripţie a fost omis din cauza că angajatorul a indus-o în eroare pe Gradţeva Natalia, care a indicat termenul de contestare a ordinului de 1 an. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că copia deciziei instanţei de apel din 02 octombrie 2013 a fost expediată în adresa Nataliei Gradţeva la 08 octombrie 2013 (f. d. 42, vol. II).

Astfel, instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 29 noiembrie 2013 în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa integral decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărâri din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, pronunţând o nouă hotărâre.

S-a stabilit că, la 19 ianuarie 2004 Gradţeva Natalia a fost angajată la Centrul de Medicină Preventivă în calitate de contabil, fiind încheiat în acest sens contractul individual de muncă nr. 6, precum şi emis ordin de angajare (f.d.5-6, 31 vol. I). Conform titlului II din contract, acesta poate fi modificat şi completat numai printr-un acord suplimentar semnat de părţi şi modificările pot fi operate inclusiv privitor la specialitatea, profesia, calificarea şi funcţia salariatului. Totodată, conform p. 4 din titlul II al contractului, salariatul trebuie să fie prevenit în scris despre necesitatea modificării contractului cel puţin cu două luni înainte, iar conform p. 7, transferul salariatului la o altă muncă şi permutarea lui se admite cu respectarea strictă de către părţi a prevederilor art. 68 şi 74 Codul muncii şi punctelor 1 şi 2 din prezentul titlu.

Contrar prevederilor contractuale, Centrul de Medicină Preventivă mun.

Chişinău prin ordinul nr. 198p din 03 noiembrie 2004 a transferat-o pe Gradţeva Natalia din funcţia de contabil în funcţia de contabil-casier cu răspundere materială deplină începînd cu 27 septembrie 2004 (f.d.28, vol.1), după care prin ordinul nr. 415p din 08 decembrie 2006 a transferat-o temporar în funcţia de contabil pe evidenţa bunurilor materiale pe perioada concediului pentru îngrijirea copilului dnei Braghiş Nina începînd cu 11 decembrie 2006 (f.d.32, vol. I), iar prin ordinul nr. 203p din 28 iulie 2010 contabila Gradţeva Natalia a fost transferată în funcţia precedentă de contabil casier de la 28 iulie 2010 în legătură cu ieşirea la serviciu a contabilului Braghiş Nina (f.d.16, vol. I). În vederea executării ordinului Ministerului Sănătăţii „Privind Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice” nr. 369 din 03 iunie 2010, în legătură cu reorganizarea, Centrul de Sănătate Publică din mun.

Chişinău a preluat drepturile şi obligaţiile existente la momentul reorganizării Centrului de Medicină Preventivă mun. Chişinău, precum şi a dispus continuarea raporturilor de muncă cu salariaţii Centrului de Medicină Preventivă în subdiviziunile Centrului de Sănătate Publică din mun. Chişinău în limitele funcţiei şi specialităţii, în acest sens fiind emis ordinul nr. 226p din 10 august 2010 (f.d.23-24, vol. I). La 05 noiembrie 2010 a fost organizată şedinţa operativă, unde s-a discutat refuzul lui Gradţeva Natalia privind semnarea acordului suplimentar la contractul individual de muncă nr. 6 din 19 ianuarie 2004, precum şi a ordinului cu privire la continuarea raporturilor cu salariaţii Centrului de Sănătate Publică din mun.

Chişinău în legătură cu reorganizarea nr. 226p din 10 august 2010. Neajungînd la un compromis, în consecinţă, prin ordinul Centrului de Sănătate Publică din mun. Chişinău nr. 246 din 10 noiembrie 2010, pentru refuzul de a continua munca în legătură cu reorganizarea unităţii, contabilul-casier al serviciului finanţe şi evidenţă contabilă a Centrului de Sănătate Publică din mun. Chişinău, dna Gradţeva Natalia, a fost concediată în temeiul art. 86 al. (1) lit. v) Codul muncii. Conform p. 2 al ordinului dat, termenul de contestare a ordinului în Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău este de 1 an de zile.

Deoarece Gradţeva Natalia în perioada 06 noiembrie -24 noiembrie 2010 s-a aflat în concediu medical (f.d.9-10, vol. I), prin ordinul nr. 226 din 12 octombrie 2011 a fost modificat ordinul nr. 246 din 10 noiembrie 2010 şi modificată data concedierii din 25 noiembrie 2010 (f.d.82, vol. I). Prin acţiunea înaintată, reclamanta contestă legalitatea ordinelor de concediere nr. 246 din 10 noiembrie 2010 şi nr. 226 din 12 octombrie 2011 în temeiul art. 86 al. (1) lit. v) Codul muncii, precum şi restabilirea ei în funcţia de contabil. Faţă de cele ce preced, Colegiul reţine următoarele. Conform art. 86 al.

(1) lit. v) Codul muncii, concedierea – desfacerea din iniţiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, precum şi a celui pe durată determinată – se admite pentru refuzul salariatului de a continua munca în legătură cu schimbarea proprietarului unităţii sau reorganizarea acesteia, precum şi a transferării unităţii în subordinea unui alt organ. Al. (2) art. 86 Codul muncii prevede că, nu se admite concedierea salariatului în perioada aflării lui în concediu medical, cu excepţia cazurilor de lichidare a unităţii. Angajatorul a emis ordinul de concediere a lui Gradţeva Natalia, contabilul - casier al serviciului finanţe şi evidenţă contabilă, pentru refuzul de a continua munca în legătură cu reorganizarea unităţii.

Or, motivul concedierii imputat recurentei este ilegal din considerentele ce urmează. Conform art. 68 al. (1) şi al. (2) Codul muncii, contractul individual de muncă nu poate fi modificat decît printr-un acord suplimentar semnat de părţi, care se anexează la contract şi este parte integrantă a acestuia. Modificare a contractului individual de muncă se consideră orice schimbare sau completare ce se referă inclusiv la specialitatea, profesia, calificarea, funcţia. Art. 74 al. (1) şi al. (3) Codul muncii prevede că, transferul salariatului la o altă muncă permanentă în cadrul aceleiaşi unităţi, cu modificarea contractului individual de muncă conform art.68, precum şi angajarea prin transferare la o muncă permanentă la o altă unitate ori transferarea într-o altă localitate împreună cu unitatea, se permit numai cu acordul scris al părţilor.

În caz de transfer în condiţiile alin.(1) şi (2), părţile vor opera modificările necesare în contractul individual de muncă conform art.68, în temeiul ordinului (dispoziţiei, deciziei, hotărîrii) emis de angajator care se aduce la cunoştinţa salariatului, sub semnătură, în termen de 3 zile lucrătoare. Contrar normelor enunţate, angajatorul la emiterea ordinelor nr. 198p din 03 noiembrie 2004 şi nr. 415p din 08 decembrie 2006 de transfer a Nataliei Gradţeva din funcţia de contabil (în care a fost angajată iniţial) în funcţia de contabil-casier, după care în funcţia de contabil pe evidenţa bunurilor materiale, nu a cerut acordul în scris a salariatei şi nici nu i-au fost aduse la cunoştinţă ordinele contrasemnătură.

În aceeaşi ordine de idei, Colegiul reiterează că angajatorul la momentul dispunerii transferului salariatei într-o altă funcţie, nu a întocmit vreun acord suplimentar semnat de părţi la contractul individual de muncă nr. 6 din 19 ianuarie 2004, prin care Gradţeva Natalia a fost angajată în calitate de contabil, or prevederile art. 68 şi 74 Codul muncii au un caracter imperativ şi impun în caz de transfer de a opera modificări în contractul individual de muncă în temeiul ordinului angajatorului care se aduce la cunoştinţa salariatului sub semnătură. Din conţinutul carnetului de muncă a salariatei Gradţeva Natalia (f.d. 7-8, vol. I), rezultă că au fost efectuate însemnările privind transferul recurentei dintr-o funcţie în alta conform ordinelor nr. 198p din 03 noiembrie 2004, nr. 415p din 08 decembrie 2006 şi nr. 203p din 28 iulie 2010 doar sub semnătura şefului Serviciului resurse umane E. Ivanova.

Conform p. 15 din Hotărîrea Guvernului privind carnetul de muncă nr. 1449 din 24 decembrie 2007, unitatea este obligată să aducă la cunoştinţa salariatului, contra semnătură în fişa personală, orice înscriere efectuată în carnetul de muncă în temeiul ordinului (dispoziţiei, deciziei, hotărîrii) de angajare, transfer sau eliberare. În fişa personală se repetă cu exactitate înscrierile din carnet. Or, Centrul de Sănătate Publică din mun. Chişinău nu a prezentat probe ce ar confirma faptul că recurentei i-au fost aduse la cunoştinţă înscrierile efectuate în carnetul de muncă privind transferul ei în alte funcţii.

Hotărîrea Guvernului despre aprobarea Nomenclatoarelor funcţiilor deţinute şi lucrărilor executate de către salariaţii cu care angajatorul poate încheia contracte scrise cu privire la răspunderea materială individuală sau colectivă (de brigadă) deplină, precum şi a contractelor-tip cu privire la răspunderea materială deplină nr. 449 din 29 aprilie 2004, include lista funcţiilor deţinute şi lucrărilor executate de către salariaţii cu care angajatorul poate încheia contracte scrise cu privire la răspunderea materială individuală deplină pentru neasigurarea integrităţii valorilor transmise, inclusiv funcţia de casier şi alţi salariaţi care îndeplinesc obligaţiile casierilor (Anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 449 din 29 aprilie 2004). Deşi actul normativ enunţat era în vigoare la data transferului recurentei în funcţia de contabil-casier cu răspunderea materială deplină începînd cu data de 27 septembrie 2004, angajatorul nu a încheiat cu aceasta vreun contract de răspundere materială deplină şi nici nu a prezentat probe în acest sens.

În urma celor menţionate, instanţa de recurs reţine că legislaţia muncii stabileşte expres garanţiile privind menţinerea condiţiilor esenţiale ale contractului individual de muncă şi inadmisibilitatea modificării unilaterale a acestor condiţii de către una din părţi. Deoarece schimbarea funcţiei constituie o condiţie esenţială a contractului individual de muncă, Centrul de Sănătate Publică din mun. Chişinău urma să-l modifice doar după preavizarea şi cu consimţămîntul salariatului. Intimatul însă contrar celor menţionate mai sus, eronat a dispus concedierea lui Gradţeva Natalia pentru refuzul de a continua munca în funcţia de contabil-casier în legătură cu reorganizarea unităţii, în situaţia în care aceasta de facto deţinea funcţia de contabil.

Deoarece la data emiterii ordinului de concediere nr. 246 din 10 noiembrie 2010 Gradţeva Natalia se afla în concediu medical pînă la 24 noiembrie 2010, Centrul de Sănătate Publică din mun. Chişinău a emis la 12 octombrie 2011 ordinul de modificare a acestuia. Instanţa de recurs constată şi ilegalitatea ordinului nr. 226 din 12 octombrie 2011 „Cu privire la modificarea ordinului nr. 246 din 10 noiembrie 2010 de concediere”, în cazul în care la data emiterii acestuia Gradţeva Natalia era gravidă în termenul de 21-22 săptămîni, potrivit certificatului eliberat de Asociaţia Medicală Teritorială Rîşcani (f.d. 152, vol. I), iar la 12 aprilie 2012 recurenta a născut (f.d.

209, vol. I). Conform art. 251 Codul muncii, se interzice concedierea femeilor gravide, a femeilor care au copii în vîrstă de pînă la 6 ani şi a persoanelor care folosesc concediile pentru îngrijirea copilului prevăzute la art.124, 126 şi 127, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.86 alin.(1) lit.b), g)–k). Astfel, deoarece la 12 octombrie 2011 Gradţeva Natalia era gravidă, intimatul ilegal a emis ordinul nr. 226 de modificare a ordinului nr. 246 din 10 noiembrie 2010 de concediere. Argumentele instanţelor precum că executarea obligaţiilor în funcţiile transferate fără careva obiecţii, prezumă faptul că recurenta a luat cunoştinţă cu ordinele de transfer, nu pot fi reţinute, în cazul în care legea expres prevede transferul salariatului doar cu acordul scris al acestuia.

Nu poate fi reţinută nici concluzia instanţei de apel precum că în timpul aflării salariatei în concediu medical, la 08 noiembrie 2010 Gradţeva Natalia s-a prezentat la serviciu şi a încasat plăţi, a eliberat tichete pentru motorină, a efectuat inventarierea numerarului, reieşind din tabelul de pontaj. Or, din conţinutul procesului-verbal nr. 10 de inventariere a numerarului din 08 noiembrie 2010 (f.d.37, vol. I), rezultă că contabila Gradţeva Natalia la acea dată a efectuat inventarierea la orele 17.25, deci în afara timpului de muncă care era stabilit pînă la orele 17.00, conform p. 11 din contractul individual de muncă nr. 6 din 19 ianuarie 2004. Ba mai mult, deşi intimatul susţine cu vehemenţă că Natalia Gradţeva la data concedierii activa în funcţie de contabil-casier, într-un şir de înscrisuri anexate la materialele dosarului este indicat contrariul şi anume în drept cu prenumele recurentei este inserată funcţia de „contabil” (f.d.

34, 37 vol. I ). Vis-a-vis de prescriptibilitatea acţiunii înaintate, Colegiul relevă următoarele. Conform art. 355 al. (1) şi al. (2) Codul muncii, cererea privind soluţionarea litigiului individual de muncă se depune în instanţa de judecată în termen de 3 luni de la data cînd salariatul a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului său; în termen de 3 ani de la data apariţiei dreptului respectiv al salariatului, în situaţia în care obiectul litigiului constă în plata unor drepturi salariale sau de altă natură, ce i se cuvin salariatului. Cererile depuse cu omiterea, din motive întemeiate, a termenelor prevăzute la alin.(1) pot fi repuse în termen de instanţa de judecată.

Instanţele eronat au concluzionat că Gradţeva Natalia a depus cererea de chemare în judecată privind contestarea ordinelor de concediere cu omiterea termenului de prescripţie de 3 luni, în cazul în care angajatorul la p. 2 din ordinul nr. 246 din 10 noiembrie 2010 a stabilit termenul de contestare a ordinului de 1 an (f.d.4, vol. I), deşi la acea dată prin Legea pentru modificarea şi completarea Codului muncii nr. 168 din 09 iulie 2010, publicată la 07 septembrie 2010, deja au fost operate modificări la art. 355 al. (1) lit. a) Codul muncii şi substituit termenul „de un an” cu cel „de 3 luni”.

Ba mai mult, la data emiterii ordinului nr. 246 din 10 noiembrie 2010, Gradţeva Natalia s-a aflat în concediu medical de la 06 noiembrie 2010 şi pînă la 24 noiembrie 2010. Astfel, deşi recurenta a înaintat acţiunea de contestare a ordinului de concediere la 14 februarie 2011, cu depăşirea neesenţială de 3 zile a termenului de prescripţie, Colegiul consideră ca întemeiată şi legală cererea lui Gradţeva Natalia privind repunerea în termen a acţiunii, în cazul în care aceasta în interiorul termenului de prescripţie a fost bolnavă. Totodată, termenul de contestare greşit indicat în ordinul de concediere, nu poate fi imputat salariatei şi constituie un motiv justificativ de omitere a termenului de prescripţie prevăzut de art. 355 Codul muncii.

Art. 89 al. (1) Codul muncii stipulează că, salariatul transferat nelegitim la o altă muncă sau eliberat nelegitim din serviciu poate fi restabilit la locul de muncă în caz de litigiu prin hotărîre a instanţei de judecată. Deoarece a fost constatată concedierea ilegală din serviciu conform art. 86 al. (1) lit. v) Codul muncii, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a o restabili pe Gradţeva Natalia în funcţia de contabil a Centrului de Sănătate Publică din mun. Chişinău, funcţie exercitată de aceasta în temeiul contractului individual de muncă nr. 6 din 19 ianuarie 2004. Avînd în vedere că angajatorului îi este imputată obligaţia de a compensa persoanei salariul pe care aceasta nu l-a primit în caz de eliberare ilegală din serviciu, conform art. 330 al.

(1) lit. b) Codul muncii, urmează a fi dispusă spre încasare şi salariul pentru absenţa forţată de la serviciu pentru perioada 10 noiembrie 2010 (data emiterii ordinului de concediere nr. 246) şi pînă la 10 februarie 2012 (data cînd Gradţeva Natalia a ieşit în concediu de maternitate f.d. 228, vol. I), deci pentru 15 luni de întîrziere, în mărime totală de 87490,05 lei, reieşind din salariul mediu lunar al acesteia de 5832,67 lei (f.d.59 verso, vol. I). Conform art. 90 al. (3) Codul muncii, mărimea reparării prejudiciului moral se determină de către instanţa de judecată, ţinîndu-se cont de aprecierea dată acţiunilor angajatorului, dar nu poate fi mai mică decît un salariu mediu lunar al salariatului.

Avînd în vedere că, salariul mediu lunar al recurentei constituia 5832,67 lei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite parţial şi capătul de cerere privind repararea prejudiciului moral şi a dispune încasarea de la Centrul de Sănătate Publică din municipiul Chişinău în beneficiul lui Gradţeva Natalia a prejudiciului moral în mărime de 5832,67 lei, calculată conform art. 90 al. (3) Codul muncii. Nu pot fi admise pretenţiile recurentei privind încasarea prejudiciului moral în mărime de 50000 lei, în cazul în care suma solicitată este una exagerată, iar determinarea cuantumului prejudiciului revine instanţei.

În conformitate cu art. 85 alin. (1) lit. a) al Legii taxei de stat, de taxă de stat pentru judecarea pricinilor civile se scutesc reclamanţii în acţiunile de reintegrare în serviciu, de revendicare a sumelor de retribuire a muncii şi în alte revendicări legate de raporturile de muncă. În conformitate cu art. 98 alin. (1) CPC, cheltuielile aferente judecării pricinii, suportate de instanţa judecătorească, precum şi taxa de stat, de a căror plată reclamantul a fost scutit, se încasează la buget de la pîrît proporţional părţii admise din acţiune dacă pîrîtul nu este scutit de plata cheltuielilor de judecată. Conform art. 3 alin. (1) lit. a) al Legii taxei de stat, cuantumul taxei de stat pentru cererile de chemare în judecată privitor la litigiile cu caracter patrimonial este de 3% din valoarea acţiunii sau din suma încasată, dar nu mai puţin de 270 lei şi nu mai mult de 50000 lei de la persoanele juridice.

Cu referire la prevederile enunţate, instanţa de recurs constată că din contul Centrului de Sănătate Publică din municipiul Chişinău este necesar de a încasa în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 1362,35 lei. Faţă de cele ce preced şi fiind cert că circumstaneţele pricinii au fost constatate de către instanţele de judecată ierarhic inferioare, nefiind necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat, de a casa integral decizia instanţei de apel şi hotărârea primei inatanţe şi a emite o nouă hotărâre, prin care a admite parţial acţiunea.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide : Se admite recursul declarat de către Gradţeva Natalia.

Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 octombrie 2013 şi hotărârea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 01 aprilie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gradţeva Natalia împotriva Centrului de Sănătate Publică din municipiul Chişinău cu privire la repunerea în termen, anularea ordinelor, restabilire la lucru, încasarea despăgubirii pentru întreaga perioadă de absenţă forţată de la lucru, repararea prejudiciului moral şi se emite o nouă hotărâre, prin care: Se admite parţial acţiunea lui Gradţeva Natalia împotriva Centrului de Sănătate Publică din municipiul Chişinău cu privire la repunerea în termen, anularea ordinelor, restabilire la lucru, încasarea despăgubirii pentru întreaga perioadă de absenţă forţată de la lucru, repararea prejudiciului moral.

Se repune în termen acţiunea lui Gradţeva Natalia împotriva Centrului de Sănătate Publică din municipiul Chişinău cu privire la anularea ordinelor şi restabilire la lucru. Se anulează ordinul nr. 246 din 10 noiembrie 2010 „Cu privire la concediere” şi ordinul nr. 226 din 12 octombrie 2011 „Cu privire la modificarea ordinului nr. 246 din 10 noiembrie 2010” emise de Centrul de Sănătate Publică din municipiul Chişinău. Se restabileşte Gradţeva Natalia în funcţia de contabil a Centrului de Sănătate Publică din municipiul Chişinău, funcţie exercitată în temeiul contractului individual de muncă nr. 6 din 19 ianuarie 2004. Se încasează de la Centrul de Sănătate Publică din municipiul Chişinău în beneficiul lui Gradţeva Natalia despăgubirea pentru întreaga perioadă de absenţă forţată de la muncă în mărime de 87490,05 (optzeci şi şapte mii patru sute nouăzeci) lei.

Se încasează de la Centrul de Sănătate Publică din municipiul Chişinău în beneficiul lui Gradţeva Natalia prejudiciul moral în sumă de 5832,67 (cinci mii opt sute treizeci şi doi) lei. În rest, cererea lui Gradţeva Natalia împotriva Centrului de Sănătate Publică din municipiul Chişinău cu privire la repararea prejudiciului moral se respinge. Se încasează de la Centrul de Sănătate Publică din municipiul Chişinău în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 1362,35 (una mie trei sute şasezeci şi doi) lei. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Diaconu Dumitru Mardari Elena Covalenco Galina Stratulat