2ra-560/14 — Încasarea sumei şi dobânzii de întârziere

prima instanţă – Gh. Pavliuc dosarul nr. 2ra-560/14 instanţa de apel – L. Popova, V. Pruteanu, A. Doga DECIZIE 14 februarie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Vera Macinskaia Sveatoslav Moldovan Ion Vîlcov Ala Cobăneanu examinând recursul declarat de către Ana Leorda, Diana Leorda şi Alina Leorda, reprezentate de către avocatul Ivan Turceac în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Moraru împotriva Anei Leorda, Dianei Leorda şi Alinei Leorda cu privire la încasarea sumei şi dobânzii de întârziere împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 septembrie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de Ana Leorda, Diana Leorda şi Alina Leorda, casată hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 12 aprilie 2013 şi emisă o nouă hotărâre cu privire la admiterea parţială a acţiunii constată: La 23 iulie 2012, Ion Moraru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Anei Leorda, Dianei Leorda şi Alinei Leorda cu privire la încasarea sumei şi dobânzii de întârziere. În motivarea acţiunii a indicat că la 16 octombrie 2008 i-a dat cu titlu de împrumut pârâtului Ion Leorda suma de 5000 Euro cu termenul până la 05 noiembrie 2008, iar la 20 iunie 2011 - suma de 2000 Euro pe termen de o lună, în acest sens fiind întocmite recipise. Menţionează că la 31 decembrie 2011 a aflat de la rudele pârâtului că Ion Leorda a decedat la 13 decembrie 2011. Afirmă că ulterior a contactat-o pe soţia decedatului Ion Leorda, deoarece în ultima recipisă pârâtul a pus responsabilitatea onorării obligaţiunii lui pe Ana Leorda, iar ultima sub diferite pretexte refuza.

Susţine că din discuţiile cu Ana Leorda a aflat că la biroul notarului Raisa Mereuţă din bd. Mircea cel Bătrîn, 24, mun. Chişinău a fost deschis dosarul de moştenire după decesul lui Ion Leorda. Mai indică că la 04 iulie 2012 notarul Raisa Mereuţă l-a informat în scris că la 29 iunie 2012 a fost eliberat Anei Leorda certificatului cu privire la dreptul de proprietate asupra 1/2 cotă-din mijloacele băneşti, investite în construcţia blocului locativ nr. 6 din str. Cornului, mun. Chişinău, proprietate comună în devălmăşie, dobândită de soţi în perioada căsătoriei şi certificatul de moştenitor legal la 1/2 cotă- parte din mijloacele băneşti, avere succesorală a lui Ion Leorda, moştenitorilor săi câte 1/3 cotă-parte fiecărei: soţiei Ana Leorda, fiicelor Diana Leorda şi Alina Leorda.

Solicită încasarea din contul pârâtelor Ana Leorda, Diana Leorda şi Alina Leorda în beneficiul lui Ion Moraru a sumei de 7000 Euro, dobânzii de întârziere în sumă de 1100 Euro şi cheltuielilor de judecată: taxa de stat şi pentru acordarea asistenţei juridice. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 12 aprilie 2013 a fost admisă parţial acţiunea şi încasat de la Ana Leorda, Diana Leorda, Alina Leorda proporţional cotei fiecăruia în activul succesoral, în beneficiul lui Ion Moraru suma de 7000 Euro - drept datorie directă în temeiul contractului de împrumut, precum şi suma de 3408,30 - ca cheltuieli de judecată compuse din taxă de stat proporţional părţii admise din acţiune. Totodată, a fost menţionat că executarea obligaţiei pecuniare exprimată în valută străină - se va face în valută naţională prin determinarea echivalentului efectuat cu aplicarea cursului oficial al leului moldovenesc valabil la data executării obligaţiei.

Iar în rest, acţiunea lui Ion Moraru împotriva Anei Leorda, Dianei Leorda şi Alina Leorda cu privire la încasarea dobânzii de întârziere a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 septembrie 2013 a fost admis apelul declarat de Ana Leorda, Diana Leorda şi Alina Leorda, casată integral hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărâre, prin care a fost admisă parţial acţiunea, încasat în mod solidar de la Ana Leorda, Diana Leorda şi Alina Leorda în beneficiul lui Ion Moraru suma de 106250 lei cu titlu de datorie şi suma de 3487 lei cu titlu cheltuieli pentru taxa de stat, în rest pretenţiile au fost respinse. La 03 decembrie 2013 Ana Leorda, Diana Leorda şi Alina Leorda, reprezentate de către avocatul Ivan Turceac au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti şi pronunţarea unei noi hotărâri prin care acţiunea să fie respinsă.

În motivarea recursului au invocat dezacordul cu decizia instanţei de apel, considerând că instanţa de apel a încălcat normele de drept material prin neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată şi interpretarea eronată a legii. Afirmă că instanţa de apel a admis apelul, a casat hotărârea primei instanţe pe motivul aplicării eronate a normelor de drept material, însă fără să motiveze această soluţie. Susţine că instanţa de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel şi anume, nu a dat apreciere recipisei din 16 octombrie 2008 şi a recipisei din 20 iunie 2011, interconexiunea acestora care sunt interdependente una faţă de alta, ori în cazul omisiunii instanţei de apel de a se expune asupra tuturor motivelor invocate în apel echivalează cu nemotivarea deciziei, fapt ce atrage după sine încălcarea dreptului la un proces echitabil.

Consideră că instanţa de apel greşit a conchis că Ion Moraru poate pretinde la satisfacţia creanţei rezultate din neexecutarea contractului de împrumut încheiat la 20 iunie 2011 cu Ion Leorda doar în limita succesiunii acceptate, adică în mărime de 106250 lei, deoarece suma respectivă nu a fost suma succesiunii acceptate care i-a aparţinut în exclusivitate defunctului Leorda Ion, ci este o suma bănească care le-a aparţinut cu drept de proprietate în devălmăşie soţilor Leorda la momentul depunerii acesteia. Menţionează că moştenitorii au acceptat succesiunea defunctului Ion Leorda, ceea ce se atestă prin certificatul cu privire la dreptul de proprietate doar asupra ½ cotă-parte din mijloacele băneşti investite în construcţia blocului locativ nr. 6 din mun.

Chişinău str. Cornului, proprietate comună în devălmăşie dobândită de Ana Leorda şi Ion Leorda în perioada căsătoriei, ori ½ cotă-parte sub nici o formă nu este egală cu suma de 106250 lei. Susţine că a făcut cunoştinţă cu partea motivată a deciziei contestate prin intermediul poştei la 03 octombrie 2013. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. La caz se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul împotriva deciziei instanţei de apel din 26 septembrie 2013, la 03 octombrie 2013 în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de Leorda Ana, Leorda Ana, Leorda Diana întemeiat şi care urmează a fi admis din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, pronunţând o nouă hotărâre. La caz, s-a constatat că Ion Moraru, prin acţiunea formulată, a solicitat încasarea în beneficiul său din contul pârâtelor Ana Leorda, Diana Leorda şi Alina Leorda, ca succesori ai defunctului Ion Leorda, suma de 7000 Euro, dobânda de întârziere în sumă de 1100 Euro şi cheltuielile de judecată.

Fiind investită cu examinarea prezentului litigiu, prima instanţă s-a pronunţat în favoarea admiterii parţiale a acţiunii, încasând de la Ana Leorda, Diana Leorda şi Alina Leorda, proporţional cotei fiecăruia în activul succesoral, în beneficiul lui Ion Moraru suma de 7000 euro, cu titlu de datorie, precum şi 3408,30 lei ca cheltuieli de judecată compuse din taxa de stat proporţional părţii admise din acţiune. În rest acţiunea a fost respinsă. Judecând apelul declarat de către Ana Leorda, Diana Leorda şi Alina Leorda instanţa de apel a admis apelul, a casat hotărârea primei instanţe şi a pronunţat o nouă hotărâre prin care a admis parţial acţiunea, încasând în mod solidar de la Ana Leorda, Diana Leorda şi Alina Leorda în beneficiul lui Ion Moraru suma de 106250 lei cu titlu de datorie şi suma de 3487 lei cu titlu de cheltuieli pentru taxa de stat, în rest acţiunea a fost respinsă.

Instanţa de recurs conchide că instanţele de judecată ierarhic inferioare corect, stabilind pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru judecarea cauzei în fond, corect au constatat existenţa datoriei faţă de Ion Moraru, însă incorect au stabilit suma ce urmează a fi încasată în beneficiul acestuia de la moştenitorii care au acceptat succesiunea. Conform art. 867 alin. (1) Cod civil prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeaşi sumă sau bunuri de acelaşi gen, calitate şi cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date.

La caz este cert că înaintând cererea de chemare în judecată, Ion Moraru a solicitat încasarea împrumutului în mărime de 7000 euro acordat lui Ion Leorda, invocând recipisa din 20 iunie 2011 anexată la materialele dosarului (f. d. 90). Tot recipisa dată prevede că Ion Leorda şi-a luat obligaţiunea de rambursare a datoriei în termen de o lună de zile. După cum s-a constatat incontestabil în speţă, Ion Leorda nu şi-a onorat obligaţiunea asumată în modul corespunzător şi nu a restituit suma împrumutului, fapt ce contravine prevederilor art. 572 alin. (2) Cod civil, care stabileşte că obligaţia trebuie executată în modul corespunzător, cu bună credinţă, la locul şi în momentul stabilit.

La caz, s-a mai stabilit că la 13 decembrie 2011 Ion Leorda a decedat, ca urmare, la 07 mai 2012 Ion Moraru s-a adresat cu cerere-pretenţie către notarul public Raisa Mereuţă, prin care a adus la cunoştinţă moştenitorilor ce au acceptat succesiunea rămasă după decesul lui Ion Leorda şi anume soţiei ultimului Ana Leorda şi fiicelor Diana Leorda şi Alina Leorda, despre faptul că Ion Leorda îi este dator cu suma de 7000 Euro, luaţi cu împrumut, la fel a solicitat rambursarea acestui împrumut din patrimoniul succesoral ce-i aparţinea decedatului, conform părţii ce le revine fiecărui din moştenire (f. d. 8). Conform art. 1540 Cod civil, moştenitorii care au acceptat succesiunea satisfac pretenţiile creditorilor celui ce a lăsat moştenirea proporţional cotei fiecăruia în activul succesoral.

Dacă cel ce a lăsat moştenirea a fost debitor solidar, moştenitorii poartă această răspundere solidară. Moştenitorii care au primit cotă din rezerva succesorală, de asemenea, sunt responsabili de datoriile celui ce a lăsat moştenirea. Din analiza dispoziţiilor legale sus citate rezultă indiscutabil că creditorul poate beneficia de satisfacerea pretenţiilor sale de către moştenitorii care au acceptat succesiunea celui ce a lăsat moştenirea doar proporţional cotei fiecăruia în activul succesoral.

Coroborând prevederile legale cu materialul probator, în speţă se constată că urmare a decesului lui Ion Leorda, la 29 iunie 2012 notarul public Raisa Mereuţă a eliberat soţiei defunctului – Ana Leorda certificatul cu privire la dreptul de proprietate asupra ½ cotă parte din bunul proprietate comună în devălmăşie, dobândit de soţi în perioada căsătoriei, care constă din mijloacele băneşti în sumă de 106250 lei, achitaţi conform certificatului nr. 192/12 din 18 iunie 2012, eliberat de „Gonvaro-Con” SRL, pentru construcţia blocului locativ nr. 6 din str. Cornului, mun. Chişinău, în baza contractului nr. 44 cu privire la investiţiile private în construcţia blocului locativ cu apartamente din 18 iulie 2008 (f. d.126).

Şi tot la data de 29 iunie 2012, acelaşi notar public Raisa Mereuţă a eliberat certificatul de moştenitor legal asupra ½ cotă parte din mijloacele băneşti, avere succesorală a lui Ion Leorda moştenitorilor săi câte 1/3 cotă parte fiecăruia, adică soţiei Ana Leorda şi fiicelor – Diana Leorda şi Alina Leorda (f. d. 125). Astfel fiind, este cert că activul succesoral acceptat de către moştenitori după decesul lui Ion Leorda existent la moment constituie suma de 53125 lei, egală cu ½ cotă-parte din mijloacele băneşti în sumă de 106250 lei, achitaţi conform certificatului nr. 192/12 din 18 iunie 2012, eliberat de „Gonvaro-Con” SRL, pentru construcţia blocului locativ nr. 6 din str. Cornului, mun.

Chişinău, în baza contractului nr. 44 cu privire la investiţiile private în construcţia blocului locativ cu apartamente din 18 iulie 2008. În contextul unei asemenea situaţii de fapt, prin prisma prevederilor art. 1540 Cod civil, în vederea satisfacerii pretenţiei lui Ion Moraru, urmează a fi acceptată suma de 53125 lei, din care fiecăreia revine câte 1/3 cotă-parte, respectiv, câte 17708,33 lei. În acest context este evident că soluţia instanţei de apel, prin care a fost încasat în mod solidar de la Ana Leorda, Diana Leorda şi Alina Leorda în beneficiul lui Ion Moraru cu titlu de datorie suma de 106250 lei, este una greşită, fapt ce impune casarea deciziei în partea dată, deoarece este incontestabil că ½ cotă-parte din aceste mijloace băneşti nu face parte din activul succesoral, ci constituie proprietatea exclusivă a Anei Leorda dobândită în timpul căsătoriei.

Aici au relevanţă şi prevederile art. 20 alin. (1) Codul familiei care direct instituie că bunurile dobândite de soţi în timpul căsătoriei aparţin ambelor cu drept de proprietate în devălmăşie. Or, la caz nu au fost prezentate probe concludente şi pertinente din care ar rezulta că suma de 7000 Euro, pe care Ion Moraru a acordat-o lui Ion Leorda cu titlu de împrumut, a constituit o investiţie în vederea îmbunătăţirii proprietăţii comune în devălmăşie a soţilor Leorda, fapt care i-ar acorda dreptul de a-şi satisface creanţa şi din cota-parte ce-i aparţine cu drept exclusiv de proprietate Anei Leorda. Instanţa de recurs relevă că este greşită şi soluţia primei instanţe în sensul încasării de la Ana Leorda, Diana Leorda şi Alina Leorda în beneficiul lui Ion Moraru, proporţional cotei fiecăruia în activul succesoral, suma de 7000 Euro, drept datorie directă în temeiul contractului de împrumut.

Aceasta deoarece însuşi Ion Moraru atât în cererea de chemare în judecată, cât şi în cadrul examinării cauzei în fond, în susţinerea cerinţei sale a făcut referire doar la certificatul de moştenitor legal din 29 iunie 2012 pentru bunul ce constă din mijloacele băneşti în sumă de 106250 lei, achitaţi conform certificatului nr. 192/12 din 18 iunie 2012, eliberat de „Gonvaro-Con” SRL, pentru construcţia blocului locativ nr. 6 din str. Cornului, mun. Chişinău, în baza contractului nr. 44 cu privire la investiţiile private în construcţia blocului locativ cu apartamente din 18 iulie 2008, astfel acceptând soluţionarea litigiului dat doar în baza certificatului de moştenitor menţionat. Iar, probe care ar atesta existenţa unei alte mase succesorale suplimentare a defunctului Ion Leorda, din care Ion Moraru ar putea să-şi satisfacă creanţa în mărime deplină de 7000 Euro, la materialele dosarului lipsesc.

În fine, încasarea, în aceste circumstanţe, a sumei integrale de 7000 Euro va crea dificultăţi şi va face imposibilă executarea integrală a unei astfel de hotărâri judecătoreşti. Aici este de principiu şi faptul că, deşi instanţa de apel şi-a bazat soluţia numai pe certificatul de moştenitor legal din 29 iunie 2012, Ion Moraru nu a contestat această decizie cu recurs, iar înrăutăţirea situaţiei recurentelor Ana Leorda, Diana Leorda şi Alina Leorda în propriul lor recurs este inadmisibilă. Instanţa de recurs, relevă că odată ce instanţa de apel a respins cerinţa lui Ion Moraru cu privire la încasarea dobânzii de întârziere, iar ultimul nu a contestat decizia nici în partea dată, verificarea legalităţii acesteia, în lipsa unui recurs, este inadmisibilă.

Conform art. 94 alin. (1) CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părţii care a avut câştig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acţiunea reclamantului a fost admisă parţial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporţional părţii admise din pretenţii, iar pârâtului – proporţional părţii respinse din pretenţiile reclamantului. Prin prisma normei enunţate, instanţa de recurs consideră necesar de a încasa de la Ana Leorda, Diana Leorda şi Alina Leorda în beneficiul lui Ion Moraru cheltuielile de judecată, proporţional părţii admise din pretenţii, ce în total constituie suma de 1390 lei.

În această ordine de idei, dat fiind faptul că circumstaneţele pricinii au fost constatate de către instanţele de judecată ierarhic inferioare, verificarea suplimentară a cărorva dovezi nefiind necesară, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Ana Leorda, Diana Leorda şi Alina Leorda, a casa parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe în partea admiterii parţiale a pretenţiei cu privire la încasarea datoriei şi încasării cheltuielilor de judecată şi a pronunţa în partea dată o nouă hotărâre prin care a încasa de la Ana Leorda, Diana Leorda şi Alina Leorda, proporţional cotei fiecăreia în activul succesoral rămas după decesul lui Ion Leorda, în beneficiul lui Ion Moraru suma de 53125 lei şi suma de 1390 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, în rest pretenţia dată a respinge.

A menţine în rest decizia instanţei de apel. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se admite recursul declarat de către Ana Leorda, Diana Leorda şi Alina Leorda. Se casează parţial decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 septembrie 2013 şi hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 12 aprilie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Moraru împotriva Anei Leorda, Dianei Leorda şi Alinei Leorda cu privire la încasarea sumei şi dobânzii de întârziere în partea admiterii parţiale a pretenţiei cu privire la încasarea datoriei şi încasării cheltuielilor de judecată şi se pronunţă în partea dată o nouă hotărâre prin care: Se încasează de la Ana Leorda, Diana Leorda şi Alina Leorda, proporţional cotei fiecăreia în activul succesoral rămas după decesul lui Ion Leorda, în beneficiul lui Ion Moraru suma de 53125 (cinzeci şi trei mii una sută douăzeci şi cinci) lei. În rest pretenţia dată se respinge. Se încasează în mod solidar de la Ana Leorda, Diana Leorda şi Alina Leorda în beneficiul lui Ion Moraru cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 1390 (una mie trei sute nouăzeci) lei.

În rest decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 septembrie 2013 se menţine. Decizia este irevocabilă. Preşedintele, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Vera Macinskaia Sveatoslav Moldovan Ion Vîlcov Ala Cobăneanu