2ra-294/14 — Repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă: Gh. Bîrnaz dosarul nr. 2ra-294/14 instanţa de apel: A. Panov, T. Pelin, N. Traciuc DECIZIE 12 februarie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedinte completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Svetlana Novac, Tatiana Vieru, Ion Corolevschi, Ion Arhiliuc examinînd recursul declarat de către Roşca Corneliu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Roşca Corneliu împotriva întreprinderii mixte „STM Acord” societate cu răspundere limitată cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 16 octombrie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de Roşca Corneliu, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 25 aprilie 2013, prin care acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată, c o n s t a t ă: La data de 10 noiembrie 2011, reclamantul Roşca Corneliu a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎM „STM Acord” SRL cu privire la repararea prejudiciului material şi moral. În motivarea acţiunii, reclamantul a invocat că, fiind student în anul II la ASEM, la data 27 ianuarie 2011 a semnat cu ÎM „STM Acord” SRL un contract despre acordarea serviciilor, participarea la programul de schimb cultural American Summer Work and Travel 2011, pentru care a achitat suma de 1600 lei. Susţine reclamantul că din ofertele de lucru prezentate a fost ales un contract de muncă la o bază de odihnă din statul Montana, SUA.

În baza contractului şi acordului nr. 3/0228 din 25 martie 2011, ÎM „STM Acord” SRL şi-a asumat faţă de reclamant un şir de obligaţiuni, printre care, înscrierea în programul American Work and Travel 2011 prin intermediul sponsorului American „Cetusa - Council for Educaţional Travel USA”, acordarea asistenţei pe întreaga perioadă aflării în SUA. să participe la selectarea locului ie muncă prin intermediul sponsorului, să asiste participantul la alegerea locului de trai, să asigure participantul, prin intermediul sponsorului, cu asigurare medicală, precum şi altele, expuse în capitolul III din contract. Menţionează reclamantul că, pentru serviciile care urmau să-i fie acordate, la data de 28 martie 2011 a achitat în avans suma contractuală în mărime de 1050 dolari SUA, ceia ce constituia la ziua respectivă suma de 12481,35 lei, iar managerul de program 1-a asigurat că oferta de muncă, împreună cu contractul de muncă, pe care 1-a ales le va primi peste două săptămâni.

Deoarece acestea erau transmise din SUA în RM prin poştă, după expirarea a două săptămâni, managerul de program 1-a anunţat că angajatorul din SUA a refuzat să transmită contractul de muncă. Ulterior, la 18 aprilie 2011, reclamantului i s-a impus să alegă un alt contract de muncă, angajatorul acestuia fiind o fabrică de ciocolate din Palmyra, statul Pennsylvania, SUA, deoarece, la acel moment alte contracte de muncă nu erau disponibile. Astfel, la data de 05 mai 2011 a achitat în contul ÎM „STM Acord” SRL, suma de 2000 lei în calitate de gaj, rambursarea acesteia fiindu-i promisă la revenirea din SUA, însă, pînă în ziua de azi, aceasta sumă nu i-a fost rambursată, iar la solicitarea sa de a i se întoarce suma de 2000 lei, conducerea ÎM „STM Acord” SRL i-a cerut să-şi deschidă un cont personal la BC ”Moldova Agroindbanc” SA pentru care a achitat 120 de lei.

Totodată, în baza contractului de muncă ales, la începutul lunii mai 2011, plătind taxa consulară în mărime de 140 dolari SUA, a mers la Ambasada SUA pentru a-şi perfecta viză, însă, în timpul convorbirii Consulul din cadrul Ambasadei i-a explicat că are nevoie de un alt contract de muncă, deoarece compania ÎM „STM Acord” SRL nu a prezentat documentele necesare privind informaţia despre contractul de muncă (fabrica de ciocolate, Palmyra, SUA). Ca urmare, a fost nevoit să se programeze a doua oară la Ambasada SUA, la care nu a beneficiat de serviciile garantate prin contract de către ÎM „STM Acord” SRL.

Susţine reclamantul că la sfîrşitul lunii mai, a fost programat la Ambasada SUA, unde i-a fost eliberată viza pentru plecarea în SUA în baza contractului de muncă, angajatorul fiind un parc de distracţii, situat în Clementon, statul New Jersey, SUA, unde el urma să activeze în calitate le „game attendant” începînd cu 01 iunie 2011 pînă pe 26 septembrie 2011, fiindu-i asigurată cazarea la preţul indicat în oferta de muncă. La 01 iunie2011, ajuns în Clemeton, SUA, angajatorul de la parcul de distracţii „Clemeton Park and Spash Word” l-a anunţat că, contractul de muncă nu este valabil şi i s-a recomandat să se adreseze la compania sponsor, manager de program „Cetusa-Council of educational travel USA”.

Totodată, în baza contractului de muncă respectiv, compania sponsor, manager de program „Cetusa - Council of educational travel USA” se obliga să-i ofere cazare la preţul de 350 dolari SUA lunar, astfel că, reclamantul a achitat această sumă, însă a fost impus să achite suplimentar suma de 150 dolari SUA în calitate de gaj, ceea ce de fapt nu era prevăzut în contractul respectiv de muncă. Indică reclamantul că în rezultatul neonorării de către ÎM „STM Acord” SRL a obligaţiunilor sale, a fost abandonat într-o ţară străină, fără lucru, neavînd posibilitatea să-şi asigure cheltuielile pentru cazare, întreţinere, riscînd în orice moment să fie sancţionat de către autorităţile americane, a suportat incomodităţi, frică.

În afară de suma contractuală, reclamantul precizează că, a suportat cheltuieli de deplasare 18099 lei, costul pentru biletul de avion tur-retur, taxa pentru Ambasada SUA 140 dolari SUA. Cu concretizările ulterioare, Roşca Corneliu a solicitat în definitiv încasarea din contul pîrîtei ÎM „STM Acord” SRL în beneficiul reclamantului Roşca Corneliu a prejudiciului material constituit din suma de 1600 lei cu titlu de taxă de înscriere în program, suma de 1050 dolari SUA – preţul contractului de muncă, suma de 1610 lei în calitate de taxă pentru programarea la Ambasada SUA, suma de 18099 lei cu titlu de cheltuieli pentru biletul avia tur-retur, prejudiciul moral în mărime de 10000 lei, precum şi a cheltuielilor de judecată suportate pentru traducerea actelor în mărime de 350 lei, pentru extrasul din Registrul persoanelor juridice în sumă de 64 lei, precum şi pentru asistenţa juridică în mărime de 4000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 25 aprilie 2013 acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 octombrie 2013 a fost respins apelul declarat de Roşca Corneliu, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 25 aprilie 2013. La data de 28 octombrie 2013, recurentul Roşca Corneliu, a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea integrală a hotărîrii instanţei de fond şi a deciziei instanţei de apel, cu emiterea unei noi hotărîri privind admiterea integrală a acţiunii. În motivarea recursului, recurentul Roşca Corneliu a menţionat în esenţă că la emiterea actelor de dispoziţie, instanţele de judecată ierarhic inferioare au dat o apreciere arbitrară probelor, în rezultat, aplicînd eronat normele de drept material şi procedural, erori, care au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În acest context, a indicat că, instanţele de judecată ierarhic inferioare nu au dat aprecierea corespunzătoare conţinutului contractului nr. 3/0228 din 25 martie 2011, încheiat între recurent şi intimatul ÎM „STM Acord” SRL, care de fapt reprezintă obiectul litigiului. În acest context, intimatul ÎM „STM Acord” SRL nu şi-a executat în mod corespunzător obligaţiile asumate. Probele în susţinerea celor indicate, ofertele de muncă eşuate, informaţia Ambasadei SUA în Republica Moldova, declaraţiile martorilor, au fost apreciate în mod eronat de către instanţele de judecată. De asemenea, recurentul Roşca Corneliu a mai invocat despre netemeinicia concluziei instanţelor de judecată ierarhic inferioare privind respingerea reparării prejudiciului material şi moral cauzat.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, pentru considerentele ce succed. În conformitate cu art.445 alin.(1) lit.a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs.

Actele cauzei denotă că prin acţiunea menţionată recurentul Roşca Corneliu a solicitat încasarea din contul intimatei ÎM „STM Acord” SRL în beneficiul său a prejudiciului material constituit din suma de 1600 lei cu titlu de taxă de înscriere în program, suma de 1050 dolari SUA – preţul contractului de muncă, suma de 1610 lei în calitate de taxă pentru programarea la Ambasada SUA, suma de 18099 lei cu titlu de cheltuieli pentru biletul avia tur-retur, prejudiciul moral în mărime de 10000 lei, precum şi a cheltuielilor de judecată suportate pentru traducerea actelor în mărime de 350 lei, pentru extrasul din Registrul persoanelor juridice în sumă de 64 lei, precum şi pentru asistenţa juridică în mărime de 4000 lei.

Fiind investită cu examinarea prezentului litigiu, prima instanţă s-a pronunţat în favoarea respingerii acţiunii ca neîntemeiată. Aceeaşi soluţie a fost reţinută şi de către instanţa de apel. Verificînd legalitatea şi temeinicia deciziei contestate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră întemeiată soluţia instanţelor de judecată ierarhic inferioare cu privire la respingerea acţiunii, din următoarele considerente. Articolul 514 Cod civil, stabileşte că, obligaţiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) şi din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condiţiile legii. Potrivit dispoziţiei de la art. 572 Cod civil, temeiul executării rezidă în existenţa unei obligaţii.

Obligaţia trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credinţă, la locul şi în momentul stabilit. Conform art. 970 alin. (1) şi (2) Cod civil, prin contractul de prestări servicii, o parte (prestator) se obligă să presteze celeilalte părţi (beneficiar) anumite servicii, iar aceasta se obligă să plătească retribuţia convenită. Obiectul contractului de prestări servicii îl constituie serviciile de orice natură. În temeiul circumstanţelor faptice ale cauzei şi actelor anexate la materialele dosarului, instanţa de recurs, reţine că la data de 27 ianuarie 2011, între recurentul Roşca Corneliu şi compania „Transculture Exchange LLC” a fost semnat un acord de suplinire a contului pe AmericanSummer.net, obiectului prezentului acord constituind în acea că, Corneliu Roşea urma să suplinească contul Companiei „Transculture Exchange LLC” cu o sumă de 1600 lei.

Această sumă, reprezintă de fapt taxa de înscriere la programul de schimb cultural „American Summer Work and Travel 2011”, care a fost achitată în contul ÎM „STM Acord” SRL potrivit bonului din 27 ianuarie 2011. Este de menţionat că la data de 25 martie 2011 între recurentul Roşca Corneliu şi ÎM „.STM Acord” SRL a fost încheiat contractul nr. 3/0228, cu privire la participarea studenţilor la programul de schimb cultural „American Summer Work and Travel 2011”, potrivit cărui părţile au stabilit că ÎM „STM Acord” SRL şi-a asumat faţă de recurent anumite obligaţiuni printre care: - organizarea selectării participantului conform cerinţelor Departamentului de Stat al SUA; - organizarea de instruiri pe diverse subiecte, care va pregăti participantul pentru experienţa peste hotare folosind materialele sponsorului într-o sesiune de orientare; - participarea la selectarea locului de muncă în SUA, prin intermediul sponsorului, conform termenilor stabiliţi de Departamentul de Stat al SUA; - asistarea participantului la alegerea locului de trai temporar prin prestarea informaţiei corespunzătoare privind condiţiile de trai; - perfectarea documentelor necesare pentru obţinerea certificatului de eligibilitate a vizitatorului de schimb cultural-statut J1-forma DS-2019;

- asigurarea participantului cu documente necesare pentru obţinerea vizei şi consultări la îndeplinirea formularelor de aplicare pentru viză, (f.d.5). Tot la data de 25 martie 2011, între recurentul Roşca Corneliu şi compania „Transculture Exchange LLC” a fost încheiat contractul nr. 3/0228, obiectul acestui contract constituind prestarea serviciilor financiare şi acordarea ajutorului în rambursarea plăţilor. Potrivit pct. 2.1. şi pct. 2.2. compania „Transculture Exchange LLC” şi-a asumat obligaţiunea de a presta beneficiarului servicii financiare ce ţin de achitarea taxelor la perfectarea documentelor necesare pentru participarea la programele de schimb cultural, precum şi de acordat beneficiarului ajutor la rambursarea plăţilor achitate pentru programele de schimb culturi în cazurile specificate expres în contract.

La rîndul său, Roşca Corneliu şi-a asumat obligaţiunea de a achita integral plăţile indicate în pct.4 al prezentului contract, adică suma de 1050 dolari SUA, precum şi să suporte toate cheltuielile legate de efectuarea transferurilor mijloacelor băneşti, atît la achitarea serviciilor prestatorului cît şi în cazul rambursării plăţilor, (f.d.4).

În acest context, recurentul Roşca Corneliu, în baza invoice-ului din 25 martie 2011, a transferat la contul companiei „Transculture Exchange LLC” suma de 1050 dolari SUA, echivalentul a 12481,35 lei, ce se confirmă prin ordinul de încasare a numerarului nr. 24494366 din 29 martie 2011. Cu referire la cele menţionate instanţa de recurs remarcă că sunt neîntemeiate argumentele recurentului precum că suma de 1050 dolari SUA, echivalentul a 12481,35 lei, urmează a fi încasată de la ÎM „STM Acord” SRL, cu titlu de sumă contractuală, dat fiind faptul că nu a fost achitată intimatului, dar companiei „Transculture Exchange LLC”, din care considerente pretenţiile menţionate sunt neîntemeiate fată de ÎM „STM Acord” SRL.

După cum s-a stabilit din materialele pricinii, recurentul Roşca Corneliu, în legătură cu plecarea în SUA, a suportat cheltuieli pentru perfectarea vizei în SUA, în mărime de 1610 lei, precum şi pentru biletul de avion tur-retur în sumă de 18099 lei, (f.d.13,122-123), sume care tot nu pot fi imputate intimatului dat fiind faptul că sunt sume achitate pentru transport şi viză, care tot nu au fost achitate ÎM „STM Acord” SRL, prin urmare, nu este în drept să solicite sumele indicate. De către instanţele de judecată ierarhic inferioare s-a stabilit că la data de 16 iunie 2011, recurentul a semnat cu compania sponsor „Cetusa - Council for Educational Travel USA” contract de muncă, în baza căruia, acesta din urmă a activat în cadrul fabricii de ciocolată din oraşul Palmyra, statul Pennsylvania, SUA.

Instanţa de recurs notează că însăşi recurentul-reclamant în cererea de chemate în judecată indică că la 18 aprilie 2011, i s-a impus să aleagă contractul de muncă menţionat în cadrul fabricii de ciocolată din oraşul Palmyra, statul Pennsylvania, SUA, prin urmare, recurentul conştient era de faptul care contract de muncă a ales. Cu atît mai mult potrivit informaţiei prezentate de compania sponsor „Cetusa - Council for Educational Travel USA”, se indică că lui Roşca Corneliu i s-a oferit postul de asistent pentru Jocuri în parcul Clementon, însă acesta a fost concediat de la serviciu din cauza eticii reduse de muncă şi cunoştinţelor insuficiente de limbă engleză. O oportunitate alternativă de angajare a fost în bazinele Suntes pools în Washington, D.C., această ofertă a fost respinsă de recurent, iar o altă alternativă a fost SHS Hershey, Pensilvania, ofertă care a fost acceptată, inclusiv cu acordarea serviciilor de transport.

Totodată, la încheierea între recurentul Roşca Corneliu şi ÎM „.STM Acord” SRL a contractului nr. 3/0228, cu privire la participarea studenţilor la programul de schimb cultural „American Summer Work and Travel 2011” Roşca Corneliu, a acceptat toate condiţiile cu privire la oferirea unui loc de muncă, la condiţiile de cazare etc., probe în încălcarea acestor condiţii nefiind prezentate. Reieşind din cele menţionate Colegiul consideră concluzia instanţelor de judecată ierarhic inferioare privind onorarea obligaţiunilor contractuale cu bună- credinţă de către ÎM „STM Acord” SRL şi privind imposibilitatea angajării răspunderii acesteia din urmă pentru schimbarea ofertei de muncă, precum şi pentru condiţiile de muncă pe parcursul perioadei de aflare a recurentului în SUA la program, sunt întemeiate.

Avînd în vedere circumstanţele expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe sunt legale şi întemeiate, motiv pentru care respinge recursul declarat de Roşca Corneliu ca neîntemeiată şi menţine decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se respinge recursul declarat de Roşca Corneliu. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 octombrie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 25 aprilie 2013, în pricina civila la cererea de chemare în judecată a lui Roşca Corneliu împotriva întreprinderii mixte „STM Acord”, societate cu răspundere limitată cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Ion Corolevschi Ion Arhiliuc