2ra-531/14 — Repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă Gh. Purici dosarul nr.2ra-531/14 instanţa de apel T. Duca S. Procopciuc A. Albu DECIZIE 12 februarie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Svetlana Novac, Tatiana Vieru, Ion Arhiliuc, Ion Corolevschi examinând recursurile declarate de către Tamara Godorog şi Viorel Godorog, Procuratura Generală şi Ministerul Justiţiei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Viorel Godorog şi Tamara Godorog împotriva Ministerului Justiţiei, Procuraturii Generale şi Ministerului Afacerilor Interne cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 15 octombrie 2013, prin care au fost respinse apelurile declarate de către Procuratura raionului Soroca, Tamara Godorog, Viorel Godorog, Ministerul Justiţiei şi menţinută hotărârea Judecătoriei Soroca din 17 mai 2013, prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă: La 11 februarie 2013, Viorel Godorog şi Tamara Godorog a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei, Procuraturii Generale şi Ministerului Afacerilor Interne cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii reclamanţii Viorel Godorog şi Tamara Godorog a indicat că în luna mai 2011 din magazinul ce aparţine ÎI „Lozovan Vitalie” situat în satul Ţepilova, r-nul Soroca au fost sustrase mai multe bunuri materiale. La data de 19 mai 2011, Viorel Godorog a fost chemat de către colaboratorii de poliţie pentru a da explicaţii pe cazul dat. După finisarea urmăririi penale Viorel Godorog a fost învinuit de comiterea infracţiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c) şi d) Codul penal, cauza penală fiind remisă spre examinare în instanţa de judecată. Prin sentinţa Judecătoriei Soroca din 22 martie 2012 Viorel Godorog a fost achitat pe motiv că fapta nu a fost săvârşită de el. Sentinţa dată a fost atacată cu apel şi la 04 iulie 2012 prin decizia Curţii de Apel Bălţi a fost respins apelul procurorului şi menţinută sentinţa instanţei de fond.

Procurorul a contestat decizia instanţei de apel cu recurs şi prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 11 decembrie 2012, recursul a fost respins şi a fost menţinută decizia instanţei de apel din 04 iulie 2012. 1 Viorel Godorog a indicat că în rezultatul acţiunilor ilegale ale organelor de urmărire penală şi ale procuraturii i-a fost pricinuită paguba materială pe care o estimează în mărime de 6700 lei, compusă din cheltuieli de transport suportate la examinarea cauzei penale în toate instanţele judecătoreşti în mărime de 1700 lei şi cheltuieli pentru asistenţa juridică suportate la examinarea prezentei pricini în mărime de 5000 lei. A mai menţionat că a fost prejudiciat moral prin faptul că ilegal a fost tras la răspundere penală, chemat de nenumărate ori în instanţele de judecată, intentarea cauzei penale a avut consecinţe grave asupra familiei sale fiind discriminat în faţa prietenilor, rudelor şi sătenilor, estimând prejudiciul moral în mărime de 90000 lei.

Prin urmare, Viorel Godorog a solicitat repararea de către stat a prejudiciului material în sumă 6700 lei, 1700 lei ca cheltuieli suportate în cadrul examinării cauzei penale, 5000 lei cheltuieli de asistenţă juridică, precum şi repararea prejudiciului moral în mărime de 90000 lei, obligarea procurorului raionului Soroca să ceară scuze oficiale din numele statului pentru supunerea neîntemeiată a urmăririi penale. În motivarea acţiunii Tamara Godorog a indicat că a suportat suferinţe psihice în legătură cu faptul că fiul ei, Viorel Godorog a fost atras ilegal la răspundere penală, manifestat prin faptul că ea activând anterior în instituţii de învăţământ a primit reproşuri din partea sătenilor că nu a educat fiul în modul corespunzător cu toate că el nu este vinovat în comiterea infracţiunii.

Motiv din care a solicitat repararea de către stat a prejudiciului moral în mărime de 30000 lei. Prin cererea de modificare a pretenţiilor din 19 martie 2013 reclamanţii au înaintat pretenţii împotriva Ministerului Justiţiei, intervenienţii accesorii Procuratura Generală şi Ministerul Afacerilor Interne solicitând repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin atragerea ilegală la răspundere penală. Prin hotărârea Judecătoriei Soroca din 17 mai 2013 acţiunea lui Viorel Godorog şi Tamara Godorog a fost admisă parţial. A fost încasat de la Ministerul Justiţiei în beneficiul lui Viorel Godorog suma de 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral şi 5000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. A fost obligat procurorul în procuratura raionului Soroca Alexandru Galben să aducă scuze oficiale lui Viorel Godorog care a fost supus neîntemeiat urmăririi penale.

În rest, acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 15 octombrie 2013 au fost respinse apelurile declarate de către Procuratura raionului Soroca, Viorel Godorog, Tamara Godorog şi Ministerul Justiţiei şi a fost menţinută hotărârea primei instanţe. La 13 decembrie 2013, în termenul prevăzut de lege, Tamara Godorog şi Viorel Godorog au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acţiunii. Recurenţii Viorel Godorog şi Tamara Godorog în motivarea recursului au indicat că prin acţiunile ilegale a organelor de urmărire penală şi procuraturii lui Viorel Godorog şi Tamarei Godorog i-au fost pricinuite enorme suferinţe morale şi prejudicii materiale.

Instanţele inferioare au admis parţial acţiunea lui Viorel Godorog încasând în beneficiul său suma de 5000 lei în vederea reparării prejudiciului moral, ce se consideră de reclamant drept mizeră, motivând prin aceea că timpul cât s-a găsit 2 sub urmărire penală şi în instanţele de judecată el nu a avut posibilitatea să se aranjeze în câmpul muncii şi a trăit şi întreţinut copilul împrumutând bani de la cetăţeni. Suma ce i se propune acoperă mai puţin de 300 lei lunar. Consideră că neîntemeiat i-a fost respinsă pretenţia Tamarei Godorog cu privire la repararea prejudiciului moral. La 13 decembrie 2013, în termenul prevăzut de lege, Procuratura Generală a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acţiunii.

În motivarea recursului, recurentul Procuratura Generală a indicat că nu sunt de acord cu hotărârile instanţelor de judecată deoarece neîntemeiat a fost încasat prejudiciul moral în mărime de 5000 lei şi cheltuielile de judecată în aceiaşi mărime în beneficiul lui Viorel Godorog, faptul prejudicierii morale nu este confirmată prin careva probe, iar suma cheltuielilor de asistenţă juridică este excesivă şi nerezonabilă în cuantum. Menţionează că în cadrul urmăririi penale intimatului Viorel Godorog nu i s-a aplicat nici o măsură preventivă şi prin urmare constată că circumstanţa care impune încasarea prejudiciului moral şi oferirea scuzelor în formă scrisă este aplicarea măsurii preventive, care în cazul din speţă nu a fost aplicată.

Este necesar de remarcat că Viorel Godorog pe parcursul urmăririi penale a fost prezumat nevinovat. Astfel, consideră că acţiunile organului de urmărire penală şi a procurorului nu au fost ilegale, mai mult reclamantul nu a indicat în acţiunea înaintată careva încălcări de lege din partea organului de urmărire penală. La 24 decembrie 2013, în termenul prevăzut de lege, Ministerul Justiţiei a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acţiunii. Recurentul, Ministerul Justiţiei în motivarea recursului a indicat că instanţa de apel a interpretat în mod eronat legea şi în acest sens a aplicat eronat normele de drept material.

Aprecierea probelor de către instanţa de apel a fost una arbitrară. Consideră că atât instanţa de apel cât şi instanţa de fond au aplicat eronat normele de drept material ce ţin de încasarea prejudiciului cauzat prin acţiuni ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, în condiţiile în care pentru aplicabilitatea dispoziţiilor din Legea menţionată, necesită de a fi întrunite cumulativ, atât circumstanţele prevăzute de art. 6 – dreptul la repararea prejudiciului, cât şi de art. 3 – cazurile de repararea a prejudiciului material şi moral. Prin urmare, normele legale în cauză sunt indisolubile şi nu pot fi aplicate separat. Respectiv, instanţa de apel a admis, chiar şi parţial pretenţia intimatului Viorel Godorog, fără a ţine cont de argumentele Ministerului Justiţie în acest sens.

Prin urmare, rezultă că pentru angajarea răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin erori judiciare şi de urmărire penală sunt necesare unele condiţii speciale şi anume existenţa faptei ilicite. Prin urmare, nu orice acţiune a organelor de drept şi judecătoreşti atrage răspunderea statului. Mai mult, pentru a pretinde repararea prejudiciului moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organului de urmărire penală ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti intimatul în cererea de chemare în judecată urma să dovedească 3 prejudiciul moral sub aspectul existenţei şi prin care probe se confirmă argumentele invocate de acesta, or, nerespectarea principiului probaţiunii statuat la art. 118 CPC, va constitui o încălcare flagrantă a prevederilor art. 6 din CEDO.

De asemenea, menţionează că instanţele de judecată au aplicat eronat prevederile art. 94 CPC în partea încasării cheltuielilor de judecată în mărime de 5000 lei, care nu sunt probate în modul corespunzător. La 14 ianuarie 2014, Procuratura Generală a depus referinţă la recursul declarat de către Viorel Godorog şi Tamara Godorog solicitând declararea recursului acestora ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art.440 alin.(2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 29 ianuarie 2014 a considerat recursurile admisibile şi a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art.444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursurile depuse în termen, neîntemeiate şi care urmează a fi respinse recursurile declarate de Tamara Godorog, Viorel Godorog şi Procuratura Generală, iar recursul declarat de Ministerul Justiţiei întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea parţială a hotărârilor judecătoreşti şi emiterea în această parte a unei noi hotărâri din următoarele considerente. În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.

Din recursul declarat de către Viorel Godorog şi Tamara Godorog aceştia au criticat decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe doar în partea admiterii parţiale a pretenţiei cu privire la repararea prejudiciului moral cu încasarea doar în beneficiul lui Viorel Godorog a prejudiciului moral în sumă de 5000 lei. Astfel, din materialele cauzei rezultă că conform rechizitorului din 12 iulie 2011 Viorel Godorog a fost învinuit în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c) şi d) Codul penal. S-a stabilit că prin sentinţa Judecătoriei Soroca din 22 martie 2012 Viorel Godorog a fost achitat în săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c) şi d) Codul penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârşită de inculpat.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 04 iulie 2012 a fost respinse apelurile declarate de Procurorul procuraturii raionului Soroca Alexandru Galben şi partea vătămată Valentina Lozan şi a fost menţinută sentinţa primei instanţe din 22 martie 2012. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 11 noiembrie 2012 a fost respins ca fiind inadmisibil recursul ordinar declarat de procurorul în procuratura de nivelul Curţii de Apel Bălţi, V. Dubăsari, cu menţinerea hotărîrii contestate. Conform art. 10 al. (1) Cod civil, apărarea drepturilor civile încălcate se face pe cale judiciară, iar conform art. 53 al. (2) Constituţia RM, statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile săvîrşite în procesele penale de către organele de anchetă şi instanţele judecătoreşti.

4 Conform art. 1405 al. (1) Cod civil, prejudiciul cauzat persoanei fizice prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a măsurii preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma declaraţiei scrise de a nu părăsi localitatea, prin aplicarea ilegală în calitate de sancţiune administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul comunităţii se repară de către stat integral, indiferent de vinovăţia persoanelor de răspundere ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanţelor de judecată.

Prin urmare, instanţa de recurs consideră că, instanţele de judecată corect au soluţionat litigiul din speţa dată şi au aplicat corect prevederile normelor de drept material şi anume art. 1405 Codul civil şi a Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998. Concluzia instanţelor în speţa dată este justă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată o apreciere juridică cuvenită, în conformitate cu art. 130 CPC. Instanţa de recurs consideră că, legal şi întemeiat instanţele de judecată au determinat mărimea compensaţiei pentru prejudiciul moral suportat de către recurentul Viorel Godorog.

Art. 11 al Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, stipulează că, mărimea compensaţiei pentru repararea prejudiciului moral se stabileşte de instanţa de judecată în modul prevăzut de prezenta lege.

Mărimea concretă a compensaţiei se determină luîndu-se în considerare: a) gravitatea infracţiunii de a cărei săvîrşire a fost învinuită persoana respectivă; b) caracterul şi gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală şi la examinarea cauzei penale în instanţa de judecată; c) rezonanţa pe care a avut-o în societate informaţia despre învinuirea persoanei; d) durata urmăririi penale, precum şi durata examinării cauzei penale în instanţa de judecată; e) natura dreptului personal lezat şi locul lui în sistemul de valori al persoanei; f) suferinţele fizice, caracterul şi gradul suferinţelor psihice; g) măsura în care compensaţia bănească poate atenua suferinţele fizice şi psihice cauzate; h) durata aflării nelegitime a persoanei în detenţie.

Instanţa de apel şi prima instanţă au determinat mărimea compensaţiei şi în baza criteriilor specificate la art.219 alin.(4) din Codul de procedură penală, s-au bazat pe principiile compensării rezonabile şi echitabile a prejudiciului moral. Conform art. 1422 al. (1) Cod civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc, iar conform art. 1423 alin. (1) Cod civil, mărimea compensaţiei pentru prejudiciul moral se determină de către instanţa de judecată.

5 Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că, corect instanţa de fond şi instanţa de apel au determinat mărimea compensaţiei pentru prejudiciul moral cauzat recurentului Viorel Godorog în mărime de 5000 lei ţinînd cont de datele obiective care certifică acest fapt, de faptul că ilegal a fost pus sub urmărire penală, fiind achitat de instanţa de judecată pe motiv că fapta nu a fost săvîrşită de inculpat, a fost stresat ca urmare a acţiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală, a procuraturii şi a instanţelor de judecată.

Compensaţia bănească pentru prejudiciul nepatrimonial cauzat prin echivalent bănesc a fost apreciată de instanţele inferioare conform principiilor echităţii, privind gravitatea suferinţelor fizice şi psihice suportate de către recurentul Viorel Godorog, cărora i-a fost cauzat un anumit stres şi stare de frustare, care nu poate fi compensată doar numai prin simpla constatare a încălcării drepturilor acestora. Astfel, argumentele recurenţilor Viorel Godorog şi Tamara Godorog cu privire la aceea că instanţele de judecată greşit s-au pronunţat asupra cuantumului prejudiciului moral şi nu au argumentat şi justificat mărimea compensaţiei prejudiciului moral nu pot fi reţinute din considerentele expuse.

Nu au relevanţă nici argumentele Ministerului Justiţiei cu referire la faptul că suma de 5000 lei încasată în beneficiul lui Viorel Godorog cu titlu de despăgubiri morale nu este una echitabilă şi raţională, deoarece vin în contradicţie cu constatările menţionate. Este neîntemeiat şi nu poate fi reţinut argumentul recurentului Ministerului Justiţiei precum că în timpul procesului penal nu au fost încălcate lui Viorel Godorog drepturile fundamentale garantate de constituţie, deoarece acest argument se combate anume prin hotărîrea judecătorească irevocabilă din 22 martie 2012 prin care acesta a fost achitat pe motivul că fapta nu a fost săvîrşită de inculpat.

În aceste circumstanţe instanţa de recurs consideră că instanţele inferioare corect au stabilit că o eventuală despăgubire mai mică ar contraveni legislaţiei naţionale şi Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale precum şi jurisprudenţei CEDO şi anume de a asigura o satisfacţie morală pe baza unor aprecieri în echitate. În concluzie, instanţa de fond şi de apel au determinat corect compensaţia pentru prejudiciul moral conform caracterului şi gradul suferinţelor psihice suportate, măsura în care compensaţia bănească determinată poate atenua suferinţele fizice şi psihice cauzate recurentului-reclamant.

De asemenea, nu poate fi reţinut nici argumentul recurentului Ministerului Justiţiei precum că neîntemeiat instanţele de judecată au încasat în beneficiul recurentului Viorel Godorog cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 5000 lei, deoarece după cum rezultă din actele pricinii această sumă se confirmă prin bonul de plată anexat la actele pricinii (f,d, 32), în condiţiile în care Viorel Godorog a fost asistat de avocat în cadrul examinării pricinii în cauză, inclusiv pregătirea cererii de chemare în judecată, participarea la trei şedinţe de judecată, aşadar suma încasată de instanţe se consideră a fi reală şi rezonabilă.

La caz, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că instanţele de judecată greşit au încasat de la Ministerul Justiţiei în beneficiul lui Viorel Godorog prejudiciul moral şi 6 cheltuielile de asistenţă juridică, pe cînd aceste sume urmau a fi încasate din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor al RM.

La fel, instanţa de recurs reţine că corect a fost respinsă pretenţia Tamarei Godorog cu privire la repararea prejudiciului moral, deoarece în privinţa acesteia nu au survenit careva fapte juridice ce îi acordă dreptul la repararea prejudiciului conform prevederilor art. 3, 6 din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998. Totodată, art. 12 alin. (1), (2) lit. b) şi alin. (3) din Legea menţionată, procurorul care a condus sau a exercitat urmărirea penală ori procurorul ierarhic superior aduce scuze oficiale în numele statului persoanei care a fost supusă neîntemeiat urmăririi penale.

Scuzele oficiale ale procurorului se aduc în cazul: încetării urmăririi penale în cazurile prevăzute la art.275 pct.7) şi 8) şi art.285 alin.(2) pct.2) din Codul de procedură penală; devenirii definitive şi irevocabile a sentinţei de achitare. Procurorul prezintă scuzele oficiale, în formă scrisă, victimei acţiunilor ilicite sau rudelor apropiate ale acesteia. La solicitarea victimei, scuzele oficiale se difuzează prin aceleaşi mijloace de informare în masă prin care a fost difuzată informaţia despre învinuirea persoanei.

Drept urmare, instanţa de recurs consideră că temeinic a fost admis şi capătul de cerere privind obligarea Procurorului General să aducă scuzele publice, or norma de drept enunţată expres prevede că scuzele publice urmează a fi aduse persoanei care a fost supusă neîntemeiat urmăririi penale, de către procurorul care a condus sau a exercitat urmărirea penală ori procurorul ierarhic inferior şi, prin urmare, argumentele recurenţilor Ministerul Justiţiei şi Procuraturii Generale precum că nu este stabilit ca fiind ilegale acţiunile organului de urmărire penală, care a acţionat în strictă conformitate cu prevederile legii, reclamantul n-a avut statut de condamnat şi astfel nu există temei legal în cazul dat pentru repararea prejudiciului lui Viorel Godorog, nu pot fi reţinute.

Or, art. 2 din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 defineşte că acţiuni ilicite sunt acţiuni sau inacţiuni ale organului împuternicit să examineze cazurile cu privire la contravenţii, ale organului de urmărire penală sau ale instanţei de judecată, care exclud vinovăţia acestora, al căror caracter ilegal se manifestă prin încălcarea principiului general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi trasă la răspundere şi nu poate fi judecată, (erori) ori fapte ale persoanelor cu funcţie de răspundere din organul de urmărire penală sau din instanţa de judecată, manifestate prin încălcarea intenţionată a normelor procedurale şi materiale în timpul procedurii penale sau contravenţionale (infracţiuni).

Astfel, din considerentele menţionate Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursurile declarate de către Tamara Godorog, Viorel Godorog şi Procuratura Generală sunt neîntemeiate şi care urmează a fi respinse, iar recursul Ministerului Justiţiei întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe în partea încasării prejudiciului moral şi a cheltuielilor de judecată de la Ministerul Justiţiei şi în această parte se emite o nouă hotărâre prin care se dispune încasarea în beneficiul lui Viorel Godorog din bugetul de stat prin 7 intermediul Ministerului Finanţelor a sumei de 5000 lei în vederea reparării prejudiciului moral şi 5000 lei cheltuieli de asistenţă juridică.

În rest, decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe se menţin. În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se resping recursurile declarate de către Tamara Godorog, Viorel Godorog şi Procuratura Generală. Se admite recursul declarat de către Ministerul Justiţiei.

Se casează decizia Curţii de Apel Bălţi din 15 octombrie 2013 şi hotărârea Judecătoriei Soroca din 17 mai 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Viorel Godorog şi Tamara Godorog împotriva Ministerului Justiţiei, Procuraturii Generale şi Ministerului Afacerilor Interne cu privire la repararea prejudiciului material şi moral în partea încasării prejudiciului moral şi a cheltuielilor de judecată de la Ministerul Justiţiei şi în această parte se emite o nouă hotărâre prin care: Se încasează în beneficiul lui Viorel Godorog din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor suma de 5000 (cinci mii) lei în vederea reparării prejudiciului moral şi 5000 (cinci mii) lei cheltuieli de asistenţă juridică.

În rest, decizia Curţii de Apel Bălţi din 15 octombrie 2013 şi hotărârea Judecătoriei Soroca din 17 mai 2013 se menţin. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Ion Arhiliuc Ion Corolevschi 8