- Dosarul nr.
- 2ra-3066/13
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 4 decembrie 2013
- Părțile
- Grigore Popa vs Gheorghe Popa şi notarul privat Eugenia Dohocher
- Pe scurt
- Temeiurile scoaterii cererii de pe rol. Persoanele în drept să declare recurs
2ra-3066/13 — Constatarea faptului acceptării succesiunii şi declararea nulă a certificatului de moştenitor legal
dosar nr. 2ra-3066/13 prima instanţă: I. Timofei instanţa de apel: N. Craiu, L. Bulgac, A. Pahopol DECIZIE 04 decembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea, Ion Corolevschi Ion Druţă, Nicolae Clima examinînd recursul declarat de către Grigore Popa şi recursul alăturat al lui Mihail Popa, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Grigore Popa împotriva lui Gheorghe Popa şi notarul privat Eugenia Dohocher cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii şi declararea nulă a certificatului de moştenitor legal, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 aprilie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Gheorghe Popa şi casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.
Chişinău din 04 ianuarie 2013 prin care acţiunea a fost admisă cu adoptarea unei noi hotărîri prin care acţiunea a fost respinsă ca nefondată, c o n s t a t ă La 21 ianuarie 2011, Grigore Popa a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gheorghe Popa şi notarul privat Eugenia Dohocher cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii şi declararea nulă a certificatului de moştenitor legal. În motivarea acţiunii a indicat, că este feciorul lui Constantin Popa, care a decedat la 15 august 1994. În urma decesului lui Constantin Popa a rămas averea acestuia compusă din imobilul din str. Junimea 3, mun. Chişinău. Imobilul în cauză este compus din mai multe despărţituri separate, deoarece aşa a fost pînă la decesul lui Constantin Popa, astfel o porţiune din imobil o folosea el, o altă porţiune din imobil o folosea tatăl şi a treia porţiune din imobil o folosea Maria Boţan, fosta soţie a fratelui Mihail Popa.
Precizează reclamantul, că după decesul lui Constantin Popa, de imobil se foloseau persoanele care s-au folosit şi pînă la decesul acestuia, cu excepţia că i-a permis fratelui Gheorghe Popa să se folosească de porţiunea de imobil de care se folosea Constantin Popa. La sfîrşitul lunii decembrie anul 2010, a fost citat la Procuratura Generală, în legătură cu plîngerea depusă de fratele Gheorghe Popa, referitor la faptul că feciorul său - Constantin Popa nu i-ar permite acestuia să facă măsurări cadastrale asupra bunului imobil din str. Junimea 3, mun. Chişinău. Ulterior a constatat, că imobilul menţionat este înregistrat la Organul cadastral după fratele său Gheorghe Popa în baza certificatului de moştenitor testamentar eliberat de către notarul privat Eugenia Dohocher la 13 iulie 2001. Consideră acest testament ilegal reieşind din faptul că potrivit doleanţelor tatălui său de pînă la deces, acesta i-a testat lui toată averea.
Cere Grigore Popa constatarea faptului acceptării succesiunii şi declararea nulă a certificatului de moştenitor testamentar, recunoaşterea dreptului de proprietate asupra imobilului ca urmare a acceptării succesiunii în urma decesului tatălui său, cu dispunerea înregistrării dreptului de proprietate la OCT. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 04 ianuarie 2013, acţiunea a fost admisă, fiind constatat faptul acceptării succesiunii de către Grigore Popa, în urma decesului tatălui său Constantin Popa, a fost declarat nul certificatul de moştenitor testamentar din 13 iulie 2001, eliberat de notarul Eugenia Dohocher pe numele lui Gheorghe Popa, a fost recunoscut dreptul de proprietate a lui Grigore Popa asupra imobilului din str. Junimea 3, mun.
Chişinău, ca urmare a acceptării succesiunii în urma decesului tatălui său Constantin Popa. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 aprilie 2013, a fost admis apelul declarat de către Gheorghe Popa, casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 04 ianuarie 2013 şi pronunţată o nouă hotărîre de respingere a acţiunii. La 12 iulie 2013, Grigore Popa a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 aprilie 2013, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului, recurentul a invocat că la pronunţarea deciziei, de către instanţa de apel au fost încălcate normele de drept material prin interpretarea eronată a legii.
În special, invocă recurentul că temeiurile de înaintare a cererii de chemare în judecată a Mariei Boţan privind contestarea certificatului de moştenitor diferă de temeiurile de înaintare a cererii de chemare în judecată de Popa Grigore şi litigiul este între părţi diferite, la speţă, nu sunt aplicabile prevederile art. 123 alin. (2) CPC. De asemenea, consideră recurentul că raportul de expertiză nu are o forţă probantă prestabilită şi nu are prioritate faţă de alte probe din dosar, dar se apreciază în cumul cu alte probe în ansamblu şi interconexiunea lor. În acest sens, susţine recurentul că instanţa de apel a ignorat explicaţiile martorilor, specialistului – expert judiciar medico legal, precum şi explicaţiile expertului judiciar care a efectuat expertiza grafologică şi alte circumstanţe stabilite care în esenţa lor combat argumentele aduse de către intimat.
De fapt, martorii audiaţi au confirmat dorinţa defunctului Popa Constantin de a transmite prin moştenire bunurile sale fiului Popa Grigore. Complementar, precizează recurentul că intimatul avînd certificatul de moştenitor a avut posibilitate să perfecteze toate actele pe numele său, ceea ce însă nu a putut face recurentul. Mai consideră recurentul că decizia instanţei de apel nu este argumentată. La data de 08 noiembrie 2013, Mihail Popa a depus recurs alăturat împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 aprilie 2013, solicitînd admiterea recursului alăturat, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu remiterea pricinii spre rejudecare în prima instanţă. În motivarea prezentului recurs alăturat invocă co-recurentul că instanţele judecătoreşti nu l-au atras în calitate de parte la proces.
Consideră co-recurentul că instanţele urmau să verifice întregul cerc al moştenitorilor pentru a stabili cu certitudine raportul juridic – litigios format. Susţine co-recurentul că are calitate de proprietar, avînd în vedere că a acceptat prin intrare în posesie a bunurilor litigioase, cu acordul fraţilor Popa Grigore şi Popa Gheorghe, iar notarul nu era în drept să-i transmită lui Popa Gheorghe toată averea. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins, cu menţinerea deciziei instanţei de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs.
Astfel, se constată că Grigore Popa, Gheorghe Popa, Ion Popa, Mihai Popa şi Vera Popa sunt copiii lui Constantin Popa şi Anastasia Popa. Conform certificatului de deces nr.066886, Constantin Popa a decedat la 15 august 1994 (f.d.8). Se reţine, că pe parcursul vieţii sale Constantin Popa a perfectat mai multe testamente prin care a testat averea sa. La 20 mai 1993, Constantin Popa a testat fiului său Gheorghe Popa toată averea sa care îi va aparţine la momentul decesului (f.d. 29). La 18 aprilie 1994, a testat toată averea sa, casa de locuit şi lotul de pămînt individual fiului său Grigore Popa (f.d. 9). La 18 aprilie 1994, a testat cota de pămînt primită, fiului său Ion Popa (f.d 35). Referitor la testamentul din 18 aprilie 1994, în cadrul examinării cauzei de către prima instanţă a fost numită o expertiză prin care s-a constat că semnătura din numele lui Constantin Popa, a fost executată nu de către Constantin Popa, dar de către o altă persoană (f.d.114-118).
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 octombrie 2007, fiind admis apelul declarat de către Gheorghe Popa şi casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 22 martie 2007, a fost emisă o nouă hotărîre prin care a fost respinsă acţiunea Mariei Boţan împotriva lui Gheorghe Popa cu privire la declararea parţial nulă a certificatului de moştenitor testamentar din 13 iulie 2001, în partea moştenirii de către Gheorghe Popa a odăii nr.5 din casa de locuit lit. „A” str. Junimii 3 mun. Chişinău şi recunoaşterea dreptului ei de proprietate prin uzucapiune asupra acestei odăi (f.d.58-59). În susţinerea soluţiei instanţei de apel, Colegiul reţine că materialele cauzei nu conţin probe ce ar confirma că Grigore Popa a intrat de fapt în posesia averii, că a administrat-o sau că a asigurat folosinţa bunurilor.
Mai mult, atît după cum rezultă din facturile ce se conţin la materialele cauzei, cheltuielile pentru întreţinerea casei: serviciile comunale, impozitele funciare şi pe imobil au fost suportate de către Gheorghe Popa şi soţia acestuia Natalia Popa (f.d.243-251). Conform art. 267 alin.(1) CC, termenul general în interiorul căruia persoana poate să-şi apere, pe calea intentării unei acţiuni în instanţă de judecată, dreptul încălcat este de 3 ani. Conform art. 272 alin.(1) CC, termenul de prescripţie extinctivă începe să curgă de la data naşterii dreptului la acţiune. Dreptul la acţiune se naşte la data cînd persoana a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului. La caz, Colegiul constată că reclamantul Grigore Popa a înaintat în instanţa de judecată respectiva acţiune doar la 21 ianuarie 2011, fără însă, a solicita repunerea în termen.
Grigore Popa nu a contestat valabilitatea testamentului fratelui său Gheorghe Popa, deşi cunoştea despre existenţa acestuia din anul 2003, atunci cînd a apărut litigiul dintre Maria Boţan şi Gheorghe Popa la fel cu privire la recunoaşterea nulităţii certificatului de moştenitor, însă cu toate acestea, nu a declarat că dispune şi el de testament asupra averii lăsate de către tatăl său. În Registrul actelor nr. actului notarial nr.18, 19, 20, 21 din 18 aprilie 1994 lipseşte descrierea actului de identitate, de asemenea şi semnătura persoanei ce a primit actul notarial îndeplinit. Nu mai puţin important este de menţionat faptul că Grigore Popa avînd testament încă în anul 2004, pînă la intentarea respectivului proces nu şi-a înregistrat dreptul de proprietate la Organul Cadastral.
Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constată că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Grigore Popa, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate şi în instanţa de apel, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC.
Concomitent însă, urmează a se menţiona că reieşind din competenţele instanţei de apel, reflectate în art. 373 alin. (2) CPC, conform căruia în limitele apelului, instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei instanţe, precum şi cele care nu au fost stabilite, dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, apreciază probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţă de apel de către participanţii la proces, iar recurentul a dispus de posibilitatea reală de a invoca toate argumentele în vederea admiterii acţiunii, de a administra probele pe care le consideră necesare în vederea argumentării poziţiei.
Cu referire la recursul alăturat al lui Mihail Popa, Colegiul precizează că potrivit art. 430 CPC, sînt în drept să declare recurs: a) părţile şi alţi participanţi la proces; b) martorul, expertul, specialistul, interpretul şi reprezentantul, cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată ce li se cuvine. Prin urmare, potrivit normei precitate, se învederează că Mihail Popa nu are calitate de parte sau participant la proces şi respectiv, nu este în drept să atace decizia instanţei de apel din 17 aprilie 2013, cu recurs. Având în vedere circumstanţele descrise şi că decizia instanţei de apel este legală şi întemeiată, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, consideră că recursul urmează a fi respins şi menţinută decizia instanţei de apel.
În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit.a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se respinge recursul declarat de către Grigore Popa şi recursul alăturat al lui Mihail Popa. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 aprilie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Grigore Popa împotriva lui Gheorghe Popa şi notarul privat Eugenia Dohocher cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii şi declararea nulă a certificatului de moştenitor legal. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei Valeriu Doagă Judecătorul Judecătorii Iuliana Oprea Ion Corolevschi Ion Druţă Nicolae Clima