2ra-3461/13 — Cu privire la încasarea prejudiciului material

Dosarul nr.2ra-3461/13 prima instanţă: E. Pşeniţa instanţa de apel: Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi DECIZIE 27 noiembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat, Svetlana Novac, Iurie Bejenaru, Tatiana Vieru examinând recursul declarat de societatea cu răspundere limitată „Tresmus Grup” în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu răspundere limitată „Tresmus Grup” împotriva lui Melnic Nicolai şi Caţer Evgheni cu privire la încasarea prejudiciului material, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 23 mai 2013, prin care a fost respins apelul declarat de societatea cu răspundere limitată „Tresmus Grup”, c o n s t a t ă La 18 octombrie 2012, societatea cu răspundere limitată „Tresmus Grup”a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Melnic Nicolai şi Caţer Evgheni cu privire la încasarea prejudiciului material.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, Melnic Nicolai a fost angajat în calitate de manager de vînzări din 05 noiembrie 2007, iar Caţer Evgheni în calitate de magaziner din 03 noiembrie 2008 la filiala magazinului din or. Edineţ, str. Independenţei 99, activitatea căreia consta în comercializarea cu accesorii pentru sisteme de încălzire, apeducte şi canalizare. La 21 ianuarie 2011 pentru săvîrşirea infracţiunii prevăzute de art. 191 alin.2 lit. c) şi d) Codul penal, ambii au fost condamnaţi, iar la 04 iulie 2012 prin decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Bălţi sentinţa în privinţa lui Caţer Evgheni a fost modificată.

Pîrîţii au fost condamnaţi pentru faptul că în perioada de timp din luna noiembrie 2007 - februarie 2009, folosind situaţia de serviciu ilegal au însuşit marfă în sumă de 14 416,82 lei şi mijloace băneşti în sumă de 33 433,59 lei, bunuri ce erau încredinţate în administrarea lor, astfel pricinuindu-i societăţii o pagubă materială în sumă de 47 850,41 lei. Conform actelor de inventariere din 24 şi 26 februarie 2009, efectuate la filiala magazinului unde pîrîţii activau şi cu care la momentul angajării la serviciu au fost încheiate contracte de răspundere materială deplină, s-a depistat un neajuns 1 de mijloace băneşti în mărime de 33 433,59 lei şi un neajuns de mărfuri în sumă de 155 610,13 lei.

După inventariere Melnic Nicolai a restituit benevol în perioada de la 25 martie 2009 pînă la 03 iunie 2009 suma de 94 521,86 lei, iar Caţer Evgheni a restituit la 25 martie 2009 suma de 33 000 lei. Restituirea sumei prejudiciului a fost realizată în baza clauzelor contractelor de răspundere materială deplină şi a angajamentelor scrise ale pîrîţilor din 03 martie 2009. Susţine că în prezent paguba nerestituită constituie suma de 61 521,86 lei, care conform responsabilităţii asumate prin contractele de răspundere materială deplină, pîrîţii erau obligaţi să o restituie.

Conform sentinţei Judecătoriei Edineţ din 21 ianuarie 2011 acţiunea civilă înaintată de către reprezentantul legal al părţii vătămate societatea cu răspundere limitată „Tresmus-Grup” a fost admisă şi lăsată spre rezolvare în procedura civilă, dispoziţie ce a fost menţinută prin decizia Colegiului Penal al Curţii de Apel Bălţi din 04 iulie 2012. Consideră, reclamantul că răspunderea pîrîţilor pentru cauzarea prejudiciului, urmează să fie solidară în temeiul art. 1414 Codul civil. Cere, societatea cu răspundere limitată „Tresmus-Grup” încasarea în mod solidar de la Melnic Nicolai şi Caţer Evghnei în beneficiul societăţii prejudiciul material în mărime de 61 521,86 lei, suma de 4 000 lei asistenţa juridică şi cheltuielile taxei de stat.

La 28 decembrie 2012, societatea cu răspundere limitată „Tresmus-Grup” a înaintat cerere de concretizare a cerinţelor, solicitînd încasarea de la Caţer Evgheni în beneficiul societăţii prejudiciul material în sumă de 61 521,86 lei, suma de 4 000 lei asistenţă juridică şi a taxei de stat în contul bugetului. În privinţa lui Melnic Nicolai, societatea cu răspundere limitată „Tresmus- Grup” a solicitat încetarea procesului, în legătură cu renunţarea la acţiune din motivul achitării integrale a prejudiciului material. Prin încheierea Judecătoriei Edineţ din 28 decembrie 2012, a fost încetat procesul în capătul de cerere înaintate împotriva lui Melnic Nicolai cu privire la încasarea prejudiciului material (f.d.76).

Prin hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 14 februarie 2013 acţiunea a fost respinsă ca fiind depusă tardiv. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 23 mai 2013 a fost respins apelul declarat de societatea cu răspundere limitată „Tresmus-Grup” şi menţinută fără modificări hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 14 februarie 2013. La 12 august 2013 societatea cu răspundere limitată „Tresmus-Grup” a declarat recurs, împotriva deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, solicitînd casarea hotărîrilor contestate cu emiterea unei noi hotărîri prin care să fie admisă integral acţiunea. În conformitate cu art. 434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Prin scrisoarea de însoţire, Curtea de Apel Bălţi a expediat în adresa participanţilor la proces copia deciziei motivate la 10 iunie 2013 (f.d.127), iar potrivit avizului de recepţie, recurentul a recepţionat-o la 17 iunie 2013 (f.d.129). 2 Prin prisma normei citate, în coraport cu data emiterii deciziei de către instanţa de apel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat în termen. În motivarea recursului recurentul a invocat că constatările instanţelor inferioare sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii. În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul declarat se judecă în limitele invocate şi în baza referinţei depuse de către intimat. La 12 septembrie 2013, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa lui Caţer Evgheni, copia cererii de recurs, cu necesitatea de a depune referinţă asupra acestuia. Prin referinţa depusă de către Caţer Evgheni la 10 octombrie 2013 şi-a exprimat dezacordul faţă de recursul depus de societatea cu răspundere limitată „Tresmus-Grup”, solicitînd respingerea acestuia ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

În conformitate cu art.444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecînd recursul declarat în limitele invocate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat în termen, întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel şi restituirea pricinii spre rejudecare în ordine de apel din următoarele motive. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

Din materialele pricinii rezultă că, activitatea societăţii cu răspundere limitată „Tresmus-Grup” consta în comercializarea cu accesorii pentru sisteme de încălzire, apeducte şi canalizare. Prin ordinul nr. 41/08, Caţer Evgheni a fost angajat în calitate de magaziner, începînd cu 03 noiembrie 2008 la filiala magazinului din or. Edineţ, str. Independenţei 99 (f.d.5). La 03 noiembrie 2008, a fost încheiat contractul de răspundere materială deplină între Caţer Evgheni şi societatea cu răspundere limitată „Tresmus-Grup” (f.d.8).

Administraţia societăţii cu răspundere limitată „Tresmus-Grup”, prin ordinul nr. 10/09, l-a concediat pe Caţer Evgheni începînd cu 02 martie 2009 în temeiul art. 86 pct. j) şi k) Codul muncii şi anume din motiv că au săvîrşit la locul de muncă sustrageri din patrimoniul unităţii, stabilite prin hotărîre a instanţei de judecată sau a organului de competenţa căruia ţine aplicarea sancţiunilor administrative şi au comis acţiuni care au servit temei pentru pierderea încrederii angajatorului faţă de salariatul respectiv(f.d.6). 3 Conform actului efectuat de către societatea cu răspundere limitată „Tresmus-Grup”, s-a confirmat că datoria iniţială a lui Caţer Evgheni faţă de societate, în urma inventarierii bunurilor şi mijloacelor băneşti efectuate la 26 februarie 2009 în magazinul de pe adresa: oraşul Edineţ, str. Independenţei, 99 era de 94 521,86 lei.

Totodată s-a menţionat că în contul stingerii datoriei Caţer Evgheni a achitat la 25 martie 2009, suma de 33 000 lei, astfel datoria restantă constituie suma de 61 521,86 lei (f.d.9). Prin sentinţa Judecătoriei Edineţ din 21 ianuarie 2011, pentru săvîrşirea infracţiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. c) şi d) Codul penal, Melnic Nicolae şi Caţer Evgheni au fost condamnaţi (f.d.11-17). Acţiunea civilă înaintată de societatea cu răspundere limitată „Tresmus- Grup” a fost admisă şi lăsată spre rezolvare în procedură civilă. Pîrîţii au fost condamnaţi pentru faptul că în perioada de timp din luna noiembrie 2007 - februarie 2009, folosind situaţia de serviciu ilegal au însuşit marfa în sumă de 14 416,82 lei şi mijloace băneşti în sumă de 33 433,59 lei, bunuri ce erau încredinţate în administrarea lor, astfel pricinuindu-i societăţii o pagubă materială în sumă de 47 850,41 lei.

Prin decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Bălţi din 04 iulie 2012, sentinţa Judecătoriei Edineţ din 21 ianuarie 2011 în privinţa lui Caţer Evgheni a fost modificată şi anume a fost recunoscut vinovat în săvîrşirea infracţiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. c) şi d) Cod penal şi i-a fost aplicată pedeapsă de doi ani închisoare care prin aplicarea art. 90 Cod penal, este suspendată condiţionat pe un termen de probă de un an de zile. Dispoziţiile sentinţei Judecătoriei Edineţ din 21 ianuarie 2011 în privinţa lui Melnic Nicolae, în ce priveşte corpurile delicte şi acţiunea civilă s-au menţinut. Astfel, acţiunea civilă înaintată de societatea cu răspundere limitată „Tresmus-Grup” a fost admisă şi lăsată spre rezolvare în procedură civilă (f.d.18-21).

Luînd în consideraţi că Caţer Evgheni nu a achitat integral prejudiciul material pricinuit societăţii cu răspundere limitată „Tresmus-Grup”, ultima s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Melnic Nicolai şi Caţer Evgheni cu privire la încasarea prejudiciului material. La 28 decembrie 2012, societatea cu răspundere limitată „Tresmus-Grup” a înaintat cerere de concretizare a cerinţelor, solicitînd încasarea de la Caţer Evgheni în beneficiul societăţii prejudiciul material în sumă de 61 521,86 lei, suma de 4 000 lei asistenţă juridică şi a taxei de stat în contul bugetului (f.d.64). În privinţa lui Melnic Nicolai, societatea cu răspundere limitată „Tresmus- Grup” a solicitat încetarea procesului, în legătură cu renunţarea la acţiune din motivul achitării integrale a prejudiciului material.

Prin încheierea Judecătoriei Edineţ din 28 decembrie 2012, a fost încetat procesul în capătul de cerere înaintate împotriva lui Melnic Nicolai cu privire la încasarea prejudiciului material (f.d.76). Fiind investită cu examinarea acestei pricini, prima instanţă prin hotărârea din 14 februarie 2013 a respins acţiunea ca fiind tardivă. Instanţa de apel prin decizia din 23 mai 2013 a respins apelul declarat de societatea cu răspundere limitată „Tresmus-Grup” şi a menţinut fără modificări hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 14 februarie 2013. 4 Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că concluziile instanţei de apel sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii.

În conformitate cu art. 1 alin. (1) şi (2) Cod de procedură penală, procesul penal reprezintă activitatea organelor de urmărire penală şi a instanţelor judecătoreşti cu participarea părţilor în proces şi a altor persoane, desfăşurată în conformitate cu prevederile prezentului cod. Procesul penal se consideră început din momentul sesizării sau autosesizării organului competent despre pregătirea sau săvîrşirea unei infracţiuni. Procesul penal are ca scop protejarea persoanei, societăţii şi statului de infracţiuni, precum şi protejarea persoanei şi societăţii de faptele ilegale ale persoanelor cu funcţii de răspundere în activitatea lor legată de cercetarea infracţiunilor presupuse sau săvîrşite, astfel ca orice persoană care a săvîrşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală şi condamnată.

Conform art. 466 alin. (1) Codul de procedură penală, hotărîrea instanţei de judecată într-o cauză penală devine executorie la data cînd a rămas definitivă. Iar alineatul (3) acelaşi articol, prevede că hotărîrile instanţei de apel rămîn definitive la data pronunţării deciziei în apel. Conform art. 333 alin. (1) Codul muncii, salariatul este obligat să repare prejudiciul material cauzat angajatorului, dacă prezentul cod sau alte acte normative nu prevăd altfel. Alineatul (3) acelaşi articol stipulează că dacă prejudiciul material a fost cauzat angajatorului printr-o faptă ce întruneşte semnele componenţei de infracţiune, răspunderea se stabileşte potrivit Codului penal. Conform art. 344 alin. (4) Codul muncii, în caz de apariţie a divergenţelor privind modul de reparare a prejudiciului material, părţile sînt în drept să se adreseze în instanţa de judecată în termen de un an din ziua constatării mărimii prejudiciului (titlul XII).

În conformitate cu art. 239 - 240 Codul de procedură civilă, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. La adoptarea hotărîrii, instanţa judecătorească, în limitele pretenţiilor invocate, apreciază probele, determină circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre părţi, legea aplicabilă soluţionării pricinii şi admisibilitatea acţiunii. Hotărîrile criticate nu corespund acestor rigori. În conformitate cu art. 373 Cod de procedură civilă, instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă.

În limitele apelului, instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei instanţe, precum şi cele care nu au fost stabilite, dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, apreciază probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţă de apel de către participanţii la proces. În cazul în care motivarea apelului nu cuprinde argumente sau dovezi noi, instanţa de apel se pronunţă în fond, numai în temeiul celor invocate în primă instanţă. Instanţa de apel nu este legată de motivele apelului privind legalitatea hotărîrii primei instanţe, ci este obligată să verifice legalitatea hotărîrii în întregul ei.

5 Instanţele ierarhic inferioare eronat au ajuns la concluzia că termenul de un an de zile prevăzut de art. 344 alin. (4) Codul muncii, a fost încălcat de către recurent, deoarece instanţa nu a luat în consideraţie că termenul urmează a fi calculat din 04 iulie 2012, data pronunţării deciziei Colegiului penal al Curţii de Apel Bălţi prin care a fost modificată sentinţa Judecătoriei Edineţ din 21 ianuarie 2011. Astfel, sunt eronate concluziile instanţei de apel şi a primei instanţe că termenul de prescripţie pentru adresarea în instanţa de judecată pentru recurent a început să curgă din momentul depistării neajunsurilor, adică la 26 februarie 2009, deoarece adresarea în organele de urmărire penală a întrerupt termenul de prescripţie de un an de zile.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere că erorile judiciare nu pot fi corectate de instanţa de recurs, deoarece instanţa de apel nu s-a expus asupra fondului pricinii dar s-a limitat la respingerea acţiunii ca fiind depusă tardiv, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia Curţii de Apel Bălţi din 23 mai 2013 şi de a restitui pricina spre rejudecare în ordine de apel, în alt complet de judecători. La o nouă judecare instanţa de apel urmează să ţină cont de cele expuse, să dea o apreciere corectă circumstanţelor de fapt şi de drept şi să emită o hotărîre întemeiată şi legală. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se admite recursul declarat de societatea cu răspundere limitată „Tresmus Grup”.

Se casează decizia Curţii de Apel Bălţi din 23 mai 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu răspundere limitată „Tresmus Grup” împotriva lui Melnic Nicolai şi Caţer Evgheni cu privire la încasarea prejudiciului material, cu trimiterea pricinii la rejudecare în instanţa de apel în alt complet de judecători. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, Svetlana Filincova judecătorul Judecătorii Galina Stratulat Svetlana Novac Iurie Bejenaru Tatiana Vieru 6