Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
2ra-3718/13
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
7 noiembrie 2013
Părțile
Focşa Anatolie vs CPR Căuşeni, MAI, Ministerul Finanţelor şi Procuratura Generală
Pe scurt
Temeiurile declararii recursului

2ra-3718/13 — Repararea prejudiciului moral

dosarul nr. 2ra-3718/13 prima instanţă: V.Nichitenco instanţa de apel: E.Secrieru, I.Guzun, A.Parpalac ÎNCHEIERE 07 noiembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Anatolie Focşa, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Anatolie Focşa împotriva Comisariatului de poliţie raional Căuşeni, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Finanţelor şi Procuraturii Generale cu privire la repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bender din 27 iunie 2013, prin care apelurile declarate de Comisariatul de poliţie raional Căuşeni, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Finanţelor au fost admise şi casată hotărîrea Judecătoriei Căuşeni din 28 februarie 2012, cu pronunţarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii, c o n s t a t ă La 09 martie 2011, Anatolie Focşa s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Comisariatului de poliţie raional Căuşeni, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Finanţelor şi Procuraturii Generale cu privire la repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii reclamantul, Anatolie Focşa a indicat că conform citaţiei nr.6165 din 04 octombrie 2010 expediată în adresa Primăriei or. Căuşeni de către Secţia de Urmărire Penală din cadrul CPR Căuşeni a Ministerului Afacerilor Interne al RM, reclamantul a fost citat, sub semnătura lui Grigore Pleşca, pentru a se prezenta pentru data de 08 octombrie 2010, orele 02:00, la ofiţerul de urmărire penală Vitalie Arnăutu pentru a fi audiat în calitate de bănuit. La data indicată în citaţie, reclamantul s-a prezentat la CPR Căuşeni, dar a fost informat că Arnăutu Vitalie este la o reţinere în s. Ursoaia şi că, suplimentar, va fi informat, dar până în la ziua depunerii acţiunii, nu a mai fost informat.

La data de 18 februarie 2011, reclamantul s-a adresat CPR Căuşeni cu cerere de a fi informat despre cauza penală şi care este motivul pentru care a fost citat în calitate de bănuit pe această cauză, din moment ce anterior fusese audiat ca martor. La data de 22 februarie 2011, de către CPR Căuşeni a fost informat că, conform citaţiei date, a fost chemat la CPR Căuşeni pentru a fi audiat pe cauza penală nr. 2010180303 cu scopul de a concretiza unele momente. Consideră reclamantul că prin citarea la organul de urmărire penală prin prisma art.3 al Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr.1545 din 25 februarie 1998, art. 1422 (1) şi art. 1423 CC, i-a fost cauzată o daună morală.

Cere reclamantul, Anatolie Focşa repararea prejudiciului moral prin intermediul Ministerului Finanţelor în sumă de 100000 lei. Prin hotărârea judecătoriei Căuşeni din 28 februarie 2013, acţiunea lui Anatolie Focşa a fost admisă parţial cu încasarea din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Anatolie Focşa a prejudiciul moral în cuantum de 3000 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 iunie 2013, apelurile declarate de Comisariatul de poliţie raional Căuşeni, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Finanţelor au fost admise, fiind casată hotărîrea primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărîri de respingerea acţiunii. La 29 august 2013, Anatolie Focşa a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe.

Recurentul, Anatolie Focşa în motivarea recursului a indicat că instanţele de judecată la examinarea pricinii eronat au aplicat legea materială care guvernează raportul juridic litigios. În special, recurentul a invocat că potrivit Constituţiei şi actelor normative în vigoare, statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin acţiunile ilegale ale organelor de urmărire penală, procuraturii şi instanţelor judecătoreşti. Astfel, susţine recurentul că el este victima a acţiunilor ilegale ale organului de urmărire penală cît şi a procuraturii. Or, recurentul nu a fost încadrat în prevederile art. 63 alin.(1) CPP, nu a deţinut niciodată statut de bănuit, iar organul de urmărire penală, cu încălcarea gravă a prevederilor procesual-penale şi a drepturilor recurentului garantate constituţional, l-a citat la organul de urmărire penală cu statut de bănuit.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art.432 alin.(1), (2), (3) şi (4) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art.433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Prin urmare, instanţa de recurs conchide că instanţa de apel corect a constatat că Anatolie Focşa nu a prezentat nici o probă ce ar demonstra dreptul acestuia la repararea prejudiciului în temeiul Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr.1545 din 25 februarie 1998. Astfel, dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica un careva temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul reiterează că conform art. 440 CPC, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 433 din Codul de procedură civilă. Din considerentele enumerate şi avînd în vedere faptul că, argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4) din CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Anatolie Focşa, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 432 , art.433 lit. a) CPC, art.440 CPC completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de către Anatolie Focşa se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.