- Dosarul nr.
- 2ra-2671/13
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 30 octombrie 2013
- Părțile
- Popozoglu Vasile vs Ministerul Afacerilor Interne
- Pe scurt
- Procedura deliberării, dreptul la repararea prejudiciului
2ra-2671/13 — Repararea prejudiciului material şi moral
prima instanţă: A.Catană dosarul nr.2ra-2671/13 instanţa de apel: M.Ciugureau, M.Moraru, T.Pelin DECIZIE 30 octombrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Vera Macinskaia, Tamara Chişca-Doneva Ion Vîlcov, Valentina Clevadî examinînd recursurile declarate de Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Popozoglu Vasile împotriva Ministerului Afacerilor Interne, intervenient accesoriu Lodoşan Grigore privind repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13 decembrie 2012 prin care s-a admis apelul declarat de Popozoglu Vasile, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Centru mun.
Chişinău din 26 ianuarie 2012 şi s-a emis o nouă hotărîre, c o n s t a t ă La 18 septembrie 2008 Popozoglu Vasile s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne, intervenient accesoriu Lodoşan Grigore privind repararea prejudiciului material şi moral. În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că, la 12 aprilie 2008 aflîndu-se la volanul automobilului de model „Mercedes", cu numărul de înmatriculare GE AL 830, ce-i aparţine cu drept de proprietate, se deplasa pe traseul Burlăceni – Vulcăneşti, la domiciliu în oraşul Vulcăneşti. Nu departe de la intrarea în or. Vulcăneşti a fost stopat de colaboratorul poliţiei rutiere din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care i-a ridicat numerele de înmatriculare a mijlocului de transport, fără careva temei legal, propunîndu-i să meargă acasă după acte, ceia ce a şi făcut, însă la întoarcere colaboratorul poliţiei nu mai era.
În legătură cu acest fapt, începînd cu ziua următoare după cele întîmplate de nenumărate ori s-a adresat la Secţia poliţiei rutiere din cadrul Comisariatului de 1 poliţie Vulcăneşti pentru elucidarea celor întîmplate, însă aceste adresări nu s-au soldat cu careva rezultate pozitive. La 19 iunie 2008 s-a văzut nevoit să adreseze pîrîtului o cerere în care a descris circumstanţele întîmplate şi a solicitat restituirea numerelor de înmatriculare. Indică că, la 10 iulie 2008, a primit numerele de înmatriculare a mijlocului de transport, în incinta secţiei poliţiei rutiere din cadrul Comisariatului raional de poliţie Vulcăneşti, unde a şi aflat că aceste acţiuni ilegale au fost comise de către colaboratorul secţiei poliţiei rutiere din cadrul CPS Cahul - G.Lodoşan.
Mai indică reclamantul că pe o perioadă de trei luni a fost lipsit de posibilitatea să se deplaseze cu autoturismul propriu pentru obţinerea unui cîştig, prin ce i s-a cauzat un prejudiciu material care pentru perioada menţionată constituie 7890 lei. Consideră că prin acţiunile ilicite a colaboratorului de poliţie G. Lodoşan a suportat suferinţe psihice, din care motiv solicită şi încasarea prejudiciului moral pe care îl estimează la suma de 80 000 lei. Prin cererile din 04 august 2008 adresate Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Finanţelor a solicitat recuperarea prejudiciului material şi moral, la care a primit răspuns să se adreseze cu acţiune în instanţa de judecată.
În drept, reclamantul Popozoglu Vasile a invocat prevederile art. art.1398, 1404, 1405,1416,1422 Cod civil şi Legea nr. 1545 din 25.02.1998 cu privire la modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procurorului şi ale instanţelor judecătoreşti. Cere reclamantul, inclusiv prin cererea de concretizare a cerinţelor, a încasa de la Ministerul Afacerilor Interne prejudiciul material în mărime de 9420 lei, prejudiciul moral în sumă de 80 000 lei, precum şi cheltuielile de judecare a pricinii în mărime de 4820 lei, cît şi 1000 lei pentru asistenţa juridică. Ulterior, prin cererea din 07.06.2011 reclamantul a solicitat încasarea daunelor cauzate în urma acţiunilor nelegitime ale colaboratorului de poliţie din contul Ministerului Finanţelor, însă în şedinţa de judecată din 26.01.2012 a solicitat încasarea acestor cheltuieli integral din contul Ministerului Afacerilor Interne.
Prin hotărîrea Judecătoriei Centru din 26 ianuarie 2012 cererea de chemare în judecată a fost respinsă integral. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe Popozoglu Vasile a contestat-o cu apel. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 decembrie 2012 s-a admis apelul declarat de Popozoglu Vasile, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 26 ianuarie 2012 şi s-a emis o nouă hotărîre prin care s-a admis parţial acţiunea depusă de Popozoglu Vasile şi s-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Popozoglu Vasile cu titlu de prejudiciu material suma de 7890 lei, cheltuielile de judecată pentru acordarea asistenţei juridice 2 în mărime de 1000 lei şi prejudiciul moral în sumă de 1000 lei.
În rest acţiunea a fost respinsă ca nefondată. La 12 februarie 2013 Ministerul Afacerilor Interne a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. În susţinerea recursului s-a invocat că concluziile instanţei de apel sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, şi a fost interpretată eronat legea. Susţine că motivele invocate de către intimat şi anume repararea prejudiciului în urma ridicării numerelor de înmatriculare, nu cade sub incidenţa normelor de drept invocate în cererea de chemare în judecată, indiferent de faptul către cine este înaintată aceasta. Referitor la termenul declarării recursului Colegiul îl consideră în termen, deoarece decizia instanţei de apel a fost pronunţată la 13.12.2012, iar prin scrisoarea de însoţire a Curţii de Apel Chişinău urmează că copia deciziei a fost expediată în adresa recurentului la 28.12.2012 (f.d.21 Vol-II).
Prin urmare, recursul declarat la 12.02.2013 a fost depus în interiorul termenului de două luni prevăzut de art. 434 Cod de procedură civilă. La 11 iunie 2013 cerere de recurs a declarat şi Ministerul Finanţelor, solicitînd admiterea acestuaia, casarea deciziei instanţei de apel, cu remiterea pricinii la rejudecare în prima instanţă. În susţinerea recursului s-a invocat că instanţa de apel în mod neîntemeiat a dispus încasarea unor mijloace băneşti din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor şi nu a reţinut că în prezenta cauză Ministerul Finanţelor nu are calitate de pîrît.
Cît priveşte termenul declarării recursului depus de Ministerul Finanţelor, Colegiul îl consideră în termen, deoarece la materialele cauzei lipsesc careva date privind comunicarea deciziei motivate recurentului, iar în astfel de circumstanţe recursul declarat la 11.06.2013 se consideră depus în interiorul termenului de două luni prevăzut de art. 434 Cod de procedură civilă. Verificînd legalitatea hotărîrii atacate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursurile declarate de Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, a casa decizia instanţei de apel şi a restitui pricina spre rejudecare în instanţa de apel din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. 3 Examinînd actele cauzei prin prisma argumentelor invocate în cererile de recurs, Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie considera că decizia instanţei de apel urmează a fi casată din urmatoarele considerente. După cum urmează din conţinutul art. 238 alin. (1) şi (4) CPC, la deliberare iau parte numai judecătorii în faţa cărora a avut loc judecarea cauzei, iar rezultatul deliberării se consemnează în hotărîrea integrală sau în dispozitivul ei, semnat de toţi judecătorii care au participat la deliberare.
Împotriva hotărîrii Judecătoriei Centru din 26 ianuarie 2012, Popozoglu Vasile a a depus apel, care a fost examinat la 13.12.2012 în componenţa judecătorilor: M.Ciugureanu, M.Moraru şi T.Pelin comform procesului-verbal al şedinţei de judecată din aceiaşi dată (f.d. 14-15, Vol.II). Însă, decizia adoptată în aceeaşi pricină şi pe aceeaşi dată este semnată de judecătorii, M.Ciugureanu şi M.Moraru, dar nu şi de T.Pelin, ci de G.Zubati, ceia ce este inadmisibil. Reieşind din normele de drept procedural indicate mai sus, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ reţine că dispozitivul deciziei în orice caz urmează a fi semnat de toţi judecătorii care au participat la deliberare. Or, în decizie şi dispozitiv lipseşte semnătura judecătorului Tamara Pelin care a participat la judecarea pricinii, respectiv lipseşte judecata logică a judecătorului referitor la soluţia adoptată.
Eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanţă de recurs, motiv pentru care se impune rejudecarea pricinii. De asemenea, Colegiul indică că la rejudecare instanţa de apel urmează să ţină cont de cazurile în care statul răspunde pentru prejudiciul cauzat prin acţiunile organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanţelor de judecată, avînd în vedere condiţiile necesare pentru angajarea răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin erori judiciare, precum şi să constate existenţa actului administrativ ilegal ce ar da naştere răspunderii pentru prejudiciul cauzat de o autoritate publică sau de o persoană cu funcţie de răspundere, reieşind din specificul şi obiectul cererii de chemare în judecată şi normele de drept invocate.
În cursul examinării litigiului urmează a se da apreciere şi altor circumstanţe ale pricinii, în partea ce ţine de fondul cauzei, în măsura în care ele sunt confirmate prin probe şi relevante pentru soluţionarea corectă a litigiului. Astfel, reieşind din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursurile declarate de Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, a casa decizia instanţei de apel şi a restitui pricina spre rejudecare în Curtea de Apel Chişinău. 4 În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit.c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admit recursurile declarate de Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.
Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 decembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Popozoglu Vasile împotriva Ministerului Afacerilor Interne, intervenient accesoriu Lodoşan Grigore privind repararea prejudiciului material şi moral, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecători. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Vera Macinskaia Tamara Chişca-Doneva Ion Vîlcov Valentina Clevadî 5