2ra-1471/13 — Privind repararea prejudiciului cauzat de acţiunile ilegale ale organelor de urmărire penală

Instanţa de fond: Judecătoria Rîşcani – V. Gîscă Dosarul nr. 2ra-1471/13 Instanţa de apel: CA Chişinău –D. Manole, B. Bîrcă, N. Traciuc DECIZIE 30 octombrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu, Judecătorii Vera Macinskaia, Valentina Clevadî, Tamara Chişcă-Doneva, Ion Vîlcov, examinînd recursurile declarate de către Secrieru Mihail şi Ministerul Finanţelor, în pricină civilă la cererea de chemare în judecată a lui Secrieru Mihail împotriva Ministerului Finanţelor al RM, Procuraturii Generale a RM şi Ministerului Justiţiei al RM cu privire la repararea prejudiciului cauzat de acţiunile ilegale ale organelor de urmărire penală şi instanţelor judecătoreşti, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 septembrie 2012, prin care s-a admis apelul declarat de către Ministerul Finanţelor, s-a modificat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 07 aprilie 2011, c o n s t a t ă: La 16 octombrie 2009 Secrieru Mihail a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor al RM, Procuraturii Generale a RM şi Ministerului Justiţiei al RM cu privire la repararea prejudiciului cauzat de acţiunile ilegale ale organelor de urmărire penală şi instanţelor judecătoreşti.

În motivarea acţiunii Secrieru Mihail a invocat că, la 21 octombrie 2008 Judecătoria sect. Buiucani a emis sentinţa prin care Secrieru Mihail pe art.art. 324 alin. (3) lit. a), 332 alin.(2) lit. a) şi b) CP şi Croitorul Semion pe art. art. 324 alin.(2) lit. a), b) şi c), 332 alin.(2) lit. a) CP au fost achitaţi din motivul că nu s-a constatat existenţa faptei infracţiunii. Secrieru Mihail a mai menţionat că, sentinţa nominalizată a fost atacată cu apel de către acuzatorul de stat şi la 03 februarie 2009 Curtea de Apel Chişinău a emis decizia prin care a dispus casarea sentinţei Judecătoriei Buiucani din 21 octombrie 2008, a rejudecat cauza şi a pronunţat o nouă hotărîre prin care s-a dispus încetarea procesului penal în privinţa lui Secrieru Mihail din motivul existenţei altor circumstanţe care exclud sau condiţionează pornirea urmăririi penale şi tragerea la răspundere penală, şi anume - încălcarea competenţei materiale.

Astfel, avînd în vedere faptul, că era cercetat penal, Secrieru Mihail a suportat cheltuieli de judecată, manifestate prin contractarea serviciilor de asistenţă juridică cu Biroul Asociat de Avocaţi „Tatar-Akţept” în beneficiul căruia în baza contractelor din 23 august 2007, 30 octombrie 2007 şi 19 ianuarie 2009 a transmis sumele de 10.000 (zece mii) lei, 70.000 (şaptezeci mii) lei şi 10.000 (zece mii) lei, corespunzător, fapte confirmate prin bonurile de plată, copiile cărora sînt anexate la materialele pricinii civile.

Invocă, Secrieru Mihail, că în legătură cu desfăşurarea urmăririi penale şi efectuarea acţiunilor de urmărire penală în privinţa sa la locul de muncă şi domiciliu, atît el, cît şi soţia sa au suportat prejudiciu moral, manifestat prin ştirbirea demnităţii şi reputaţiei sale în faţa colegilor şi consătenilor săi, ca fiind primar al localităţii, intimidări, emoţii negative puternice, retrăiri, trăiri de înjosire morală, umilinţă, pierdere de fire, precum şi timp pierdut în zadar în defavoarea îndeplinirii funcţiilor obligaţionale de primar. Astfel, Secrieru Mihail a apreciat valoarea prejudiciului moral cauzat la suma de 15.000 (cincisprezece mii) lei.

În cadrul examinării cauzei, reprezentantul reclamantului - Tătar Ghenadie a depus o cerere suplimentară prin care a solicitat de a încasa de la Ministerul Finanţelor RM suma de 6.000 (şase mii) lei, oferite de către reclamant drept onorariu avocatului pentru prestarea serviciilor juridice în legătură cu examinarea cererii iniţiale din 16 octombrie 2009 privind încasarea prejudiciului material şi moral. Drept dovadă a prezentat copia contractului nr. 51 din 15 octombrie 2009 de asistenţă juridică şi copia bonului de plată corespunzător. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 07 aprilie 2011, s-a admis cererea de chemare în judecată, fiind dispusă încasarea de la bugetul de stat al RM prin intermediul Ministerului Finanţelor RM în beneficiul lui Secrieru Mihail 15.000 lei cu titlu de prejudiciu moral şi 90.000 lei cu titlu de prejudiciu material.

Ulterior, prin hotărîrea suplimentară a Judecătoriei Rîşcani din 03 mai 2011, acţiunea suplimentară înaintată de reprezentantul lui Secrieru Mihail a fost admisă şi a fost dispus încasarea din contul bugetului de stat al RM prin intermediul Ministerului Finanţelor RM în beneficiul lui Secrieru Mihail suma de 6.000 lei cu titlu de prejudiciu material.

2 Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 18 septembrie 2012, a admis apelul declarat de Ministerul Finanţelor, a modificat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 07 aprilie 2011, prin micşorarea sumei încasată din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Secrieru Mihail cu titlu de prejudiciu material de la 90.000 lei pînă la 20.000 lei, în rest apelul s-a respins, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani din 07 aprilie 2011 şi hotărîrii suplimentare din 03 mai 2011. La 10 ianuarie 2013, reprezentantul lui Secrieru Mihail – Tatar Ghenadie a declarat recurs, solicitînd casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 septembrie 2012 cu menţinerea hotărîrii instanţei de fond.

În motivarea recursului, reprezentantul lui Secrieru Mihail – Tatar Ghenadie a invocat că, decizia instanţei de apel este ilegală şi neîntemeiată deoarece suma care a fost micşorată de Curtea de Apel Chişinău se referă la prejudiciul material cauzat lui Secrieru Mihail în urma tragerii ilegale la răspundere penală. De asemenea, la 17 ianuarie 2013 Ministerul Finanţelor a înaintat cerere de recurs, solicitînd casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 septembrie 2012, hotărîrii Judecătoriei Rîşcani din 07 aprilie 2011 şi a hotărîrii suplimentare din 03 mai 2011, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care pretenţiile lui Secrieru Mihail să fie respinse integral. În motivarea recursului, Ministerul Finanţelor a invocat că, hotărîrile instanţelor ierarhic inferioare sînt neîntemeiate şi ilegale, pasibile de a fi casate.

Examinînd argumentele invocate în recurs în raport cu actele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că recursul declarat de către Secrieru Mihail urmează a fi respins, iar recursul declarat de către Ministerul Finanţelor urmează a fi admis, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa de recurs după ce judecă recursul este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.

Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 18 septembrie 2012, a admis apelul declarat de Ministerul Finanţelor, a modificat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 07 aprilie 2011, prin micşorarea sumei încasate din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Secrieru Mihail cu titlu de prejudiciu material de la 90.000 lei pînă la 20.000 lei, în rest apelul s-a respins, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani din 07 aprilie 2011 şi hotărîrii suplimentare din 03 mai 2011. Colegiul, civil, comercial şi de contencios administrativ consideră eronate concluziile instanţelor ierarhic inferioare din următoarele motive.

Conform art. 3 alin. (1) lit. d) Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, este reparabil prejudiciul 3 material şi moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma reţinerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declaraţie de a nu părăsi localitatea sau ţara, tragerii ilegale la răspundere penală.

Potrivit art. 6 lit. b) aceeaşi lege, dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea şi modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul: a) devenirii definitive şi irevocabile a sentinţei de achitare; b) scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare; c) adoptării de către instanţa judecătorească a hotărîrii cu privire la anularea arestului administrativ în legătură cu reabilitarea persoanei fizice; d) adoptării, de către judecătorul de instrucţie, în condiţiile art.313 alin.(5) din Codul de procedură penală, în privinţa persoanei achitate sau scoase de sub urmărire penală, a încheierii privind înfăptuirea, în timpul procesului penal, a măsurilor operative de investigaţii cu încălcarea prevederilor legislaţiei.

Conform art. 10 din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, dreptul persoanei fizice la repararea prejudiciului moral în mărimea şi în modul stabilite de prezenta lege apare în cazurile specificate la art. 6. Potrivit art. 11 din aceeaşi Lege, mărimea concretă a compensaţiei se determină luîndu-se în considerare: a) gravitatea infracţiunii de a cărei săvîrşire afost învinuită persoana respectivă; b) caracterul şi gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală şi la examinarea cauzei penale în instanţa de judecată; c) rezonanţa pe care a avut-o în societate informaţia despre învinuirea persoanei; d) durata urmăririi penale, precum şi durata examinării cauzei penale în instanţa de judecată; e) natura dreptului personal lezat şi locul lui în sistemul de valori al persoanei; f) suferinţele fizice, caracterul şi gradul suferinţelor psihice; g) măsura în care compensaţia bănească poate atenua suferinţele fizice şi psihice cauzate; h) durata aflării nelegitime a persoanei în detenţie.

Materialele dosarului atestă faptul că, la 21 octombrie 2008 Judecătoria sect. Buiucani a emis sentinţa prin care Secrieru Mihail pe art.art. 324 alin. (3) lit. a), 332 alin.(2) lit. a) şi b) CP şi Croitorul Semion pe art. art. 324 alin.(2) lit. a), b) şi c), 332 alin.(2) lit. a) CP au fost achitaţi din motivul că nu s-a constatat existenţa faptei infracţiunii. Sentinţa nominalizată a fost atacată cu apel de către acuzatorul de stat şi la 03 februarie 2009 Curtea de Apel Chişinău a emis decizia prin care a dispus casarea sentinţei Judecătoriei Buiucani din 21 octombrie 2008, a rejudecat cauza şi a pronunţat o nouă hotărîre prin care s-a dispus încetarea procesului penal în privinţa lui Secrieru Mihail din motivul existenţei altor circumstanţe care exclud sau condiţionează pornirea urmăririi penale şi tragerea la răspundere penală, şi anume - încălcarea competenţei materiale..

4 În circumstanţele relevate şi în contextul normelor de drept citate supra, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel greşit au concluzionat că sînt întrunite şi aplicabile la caz prevederile Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti privind repararea prejudiciului moral cauzat lui Secrieru Mihail.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, cerinţele înaintate în speţa dată nu cad sub incidenţa prevederilor art. 6 din Legea nr. 1545-XII din 25 februarie 1998, privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, deoarece în privinţa lui Secrieru Mihail nu există un act de reabilitare (sentinţă de achitare sau ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală/încetare a urmării penale pe temei de reabilitare), deoarece cum a fost menţionat mai-sus, în privinţa lui Secrieru Mihail a fost încetată urmărirea penală în legătură cu încălcarea competenţei.

Astfel, în sensul dispoziţiilor enunţate este de înţeles că pentru angajarea răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin erori judiciare şi de anchetă sînt necesare unele condiţii speciale şi anume că fapta ilicită, în calitate de condiţie generală a răspunderii delictuale, are particularităţi în materia respectivă, respectiv nu orice acţiune ilicită a organelor de anchetă şi judecată atrage răspunderea statului. O altă condiţie necesară pentru angajarea răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin erori judiciare este actul de reabilitare, care şi atestă admiterea erorii judiciare şi prejudicierea neîntemeiată a persoanei.

În susţinerea opiniei instanţa de recurs reţine prevederile art. 1405 Cod civil şi prevederile Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr. 1545 din 25 februarie 1998, art. 1 a căreia indică că, prezenta lege constituie actul legislativ de bază care reglementează cazurile, modul şi condiţiile de răspundere patrimonială a statului pentru prejudiciul cauzat prin acţiunile ilicite comise în procesele penale şi administrative de organele de urmărire penală, de procuratură şi de instanţele judecătoreşti.

Totodată, instanţa de recurs consideră că, la caz nu au relevanţă nici prevederile art. 1422 alin. (1) Cod civil, care prevede că în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că decizia instanţei de apel este neîntemeiată şi ilegală, argumentele invocate de către recurentul Secrieru Mihail 5 sînt neîntemeiate, iar recursul înaintat de Ministerul Finanţelor este întemeiat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Secrieru Mihail şi de a admite recursul declarat de Ministerul Finanţelor şi de a casa decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. Reieşind din cele expuse, în baza art. 445 CPC RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, D e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Secrieru Mihail.

Se admite recursul declarat de către Ministerul Finanţelor al RM Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 septembrie 2012, în pricină civilă la cererea de chemare în judecată a lui Secrieru Mihail împotriva Ministerului Finanţelor al RM, Procuraturii Generale a RM şi Ministerului Justiţiei al RM cu privire la repararea prejudiciului cauzat de acţiunile ilegale ale organelor de urmărire penală şi instanţelor judecătoreşti, şi se adoptă o nouă hotărîre prin care: Se respinge cererea de chemare în judecată înaintată de către Secrieru Mihail. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte Iulia Sîrcu Judecător Vera Macinskaia Judecător Valentina Clevadî Judecător Tamara Chişca-Doneva Judecător Ion Vîlcov 6