Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
2ra-3593/13
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
30 octombrie 2013
Părțile
Toderica Marina vs SRL Forţa Mobilă şi Sultan Victoria
Pe scurt
Temeiurile declarării recursului

2ra-3593/13 — Privind repararea prejudiciului material

Instanţa de fond: Judecătoria Botanica – E. Silivestru Dosarul nr. 2ra-3593/13 Instanţa de apel: CA Chişinău – L. Popova, S. Caitaz, A. Doga ÎNCHEIERE 30 octombrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu, Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Vîlcov, judecînd chestiunea admisibilităţii recursului declarat de către Toderica Marina, în pricină civilă la cererea de chemare în judecată a Marinei Toderica împotriva Victoriei Sultan privind repararea prejudiciului material, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2013, prin care s-a admis apelul declarat de către Sultan Victoria, CONSTATĂ: La 01 iulie 2010 Toderica Marina a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Forţă Mobilă” şi Sultan Victoria privind repararea prejudiciului material.

În motivarea acţiunii Toderica Marina a invocat că, în baza contractului de antrepriză nr. 8/10/2 din 08 octombrie 2009, SRL ”Forţă Mobilă” în persoana directorului Sultan Victoria s-a obligat în termen rezonabil de 45 zile de la data încheierii contractului să confecţioneze şi să livreze reclamantei mobilă pentru bucătărie. Însă, pînă în prezent pîrîtul nu şi-a executat obligaţiunile conform contractului. Pentru confecţionarea mobilei i-a înmînat pîrîtei Sultan Victoria suma de 4.000 euro, fapt confirmat prin recipisa, prin care Sultan Victoria s-a obligat că pînă la data de 27 ianuarie 2010 bucătăria va fi instalată. De asemenea, Toderica Marina a mai menţionat că, în scopul soluţionării pe cale amiabilă, la data de 03 mai 2010 pîrîtului i-a fost expediată o pretenţie, însă care a fost lăsată fară răspuns.

Solicită Toderica Marina încasarea din contul Victoriei Sultan suma de 4.000 euro cu titlu de prejudiciu material şi prejudiciul moral 10.000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 19 martie 2012 acţiunea a fost admisă parţial. Prin decizia Colegiului Civil al Curţii de Apel Chişinău din 04 septembrie 2012 s-a dispus casarea hotărîrii primei instanţe cu restituirea spre rejudecare în prima instanţă. La data de 21 decembrie 2012 Toderica Marina a depus demers, prin care a renunţat la pretenţiile împotriva SRL „Forţă Mobilă”, susţinînd revendicările doar faţă de pîrîta Sultan Victoria. Prin încheierea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 21 decembrie 2012 s-a dispus admiterea renunţului cu încetarea procesului în această parte.

În cadrul examinării pricinii la 23 ianuarie 2013 Toderica Marina a depus cerere de modificare a cerinţelor, solicitînd doar încasarea de la Sultan Victoria 3.800 euro cu titlu de prejudiciu material. Referitor la capătul de cerere privind repararea prejudiciul moral a renunţat. Prin încheierea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 23 ianuarie 2013, s-a admis renunţul Marinei Toderica la capătul de cerere privind repararea prejudiciul moral cu încetarea procesului în această parte. Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 05 martie 2013 acţiunea a fost admisă integral. S-a dispus încasarea de la Victoria Sultan în beneficiul Marinei Toderica prejudiciul material în mărime de 3.800 euro.

Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 20 iunie 2013, a admis apelul declarat de către Sultan Victoria. A casat hotărîrea Judecătoriei Botanica din 05 martie 2013 cu pronunţarea unei noi hotărîri, prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată. La 28 august 2013, Toderica Marina a înaintat cerere de recurs solicitînd casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2013. Cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Botanica din 05 martie 2013. Drept temei ale recursului înaintat, Toderica Marina a invocat că, instanţa de apel la emiterea deciziei a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, a apreciat în mod arbitrar probele prezentate şi a admis erori care au dus la soluţionarea greşită a pricinii.

Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că, Curtea de Apel Chişinău a pronunţat decizia la 20 iunie 2013 şi a fost recepţionată la 29 iunie 2013. Cererea de recurs a fost depusă la 28 august 2013, motiv pentru care cererea de recurs se consideră a fi depusă în termen. Verificînd materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ ajunge la concluzia că recursul declarat de Toderica Marina nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată, Toderica Marina, a invocat că, instanţa de apel la emiterea deciziei a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, a apreciat în mod arbitrar probele prezentate şi a admis erori care au dus la soluţionarea greşită a pricinii. Însă, nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

Astfel, dispoziţiile art. 432 alin. (2), (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de recurs, determinînd cazurile concrete în prezenţa cărora se consideră că normele de drept material şi procedural au fost încălcate sau eronat aplicate, astfel că recursul exercitat conform secţiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. Iar, alin. (4) al aceluiaş articol, stipulează că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Astfel, în conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Totodată, călăuzindu-se de art. 440 CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC al RM şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În legătură cu cele constatate, examinînd argumentele cererii de recurs prin prisma normelor legale ce reglementează relaţiile dintre părţi, ţinînd cont de actele anexate la dosar, se constată că recursul înaintat de Toderica Marina împotriva deciziei instanţei 3 de apel nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC al RM.

Potrivit celor expuse, în temeiul art. 432, 433, 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE : Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Toderica Marina, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2013, în pricină civilă la cererea de chemare în judecată a Marinei Toderica împotriva Victoriei Sultan privind repararea prejudiciului material. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte Iulia Sîrcu Judecător Valentina Clevadî Judecător Ion Vîlcov 4

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.