2ra-3350/13 — Încasarea datoriei pentru energia termică

prima instanţă: D. Stănilă dosarul nr. 2ra-3350/13 instanţa de apel: E. Ababei, N. Matveeva, G. Polivenco DECIZIE 23 octombrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Svetlana Novac, Galina Stratulat Iurie Bejenaru, Ion Corolevschi examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Olga Ţercovnic, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii pe acţiuni „Cet-Nord” împotriva Olgăi Ţercovnic cu privire la încasarea datoriei pentru energia termică şi la cererea reconvenţională a Olgăi Ţercovnic împotriva Societăţii pe acţiuni „Cet-Nord” cu privire la recunoaşterea ca fiind ilegale acţiunile legate de locul de amplasare a contorului termic şi recunoaşterea ilegalităţii efectuării calculelor la agentul termic, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 21 mai 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Olga Ţercovnic şi menţinută hotărârea Judecătoriei Bălţi din 08 octombrie 2012, c o n s t a t ă: La 12 martie 2011, SA „Cet-Nord” a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Olgăi Ţercovnic cu privire la încasarea datoriei pentru energia termică.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că pârâta este consumator al energiei termice furnizată de către SA „Cet-Nord”. Menţionează că pârâta a acceptat tacit serviciile acordate de către SA „Cet- Nord”, iar conform Legii privind serviciile publice a gospodăriei comunale, SA „Cet-Nord” este în drept să se adreseze în instanţa de judecată împotriva consumatorii, ce nu au încheiat contracte. Susţine că conform pct. 18 din Regulamentul cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 191 din 19 februarie 2002, consumatorul este obligat să achite integral plata pentru serviciul acordat în termenul stabilit pînă pe data de 30 a lunii curente.

Afirmă că în perioada 01 martie 2009-01 aprilie 2010, pârâtei i-au fost acordate servicii de încălzire în sumă de 7065,57 lei, astfel, datoria constituind 7065,57 lei. Prin urmare, solicită încasarea de la pârâtă a datoriei în sumă de 7065,57 lei şi a taxei de stat în sumă de 270 lei. La 13 mai 2011, Olga Ţercovnic a depus o cerere reconvenţională împotriva SA „Cet-Nord”, indicând că SA „Cet-Nord” încalcă prevederile Hotărârii Guvernului RM nr. 191 din 19 februarie 2002 cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă şi nu execută prevederile Legii privind protecţia consumatorilor.

Menţionează că ea achită facturile pentru energia termică în fiecare lună, după posibilitate. Datoria sa faţă de SA „Cet-Nord”, la moment, constituie suma de 3444,53 lei, deoarece ea a achitat deja suma de 3200 lei, iar în opinia sa, reclamanta solicită încasarea sumei de 7065,57 lei din contul unor datorii mai vechi. La 19 august 2011, Olga Ţercovnic a depus o cerere de concretizare a pretenţiilor din cererea reconvenţională, solicitând de a recunoaşte că locul instalării contorului de măsurare a energiei termice pe casele de locuit nr. 16 şi 20 din str. 26 martie şi pe casa de locuit nr. 15 din str. Independenţei nu corespunde Hotărârii Guvernului RM nr. 434 din 09 aprilie 1998 despre aprobarea Regulamentului cu privire la furnizarea şi utilizarea energiei termice şi Legii privind protecţia consumatorilor şi de a recunoaşte faptul că calculul efectuat de către SA „Cet-Nord” este eronat din motivul instalării greşite a contorului de măsurare a energiei termice.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălţi din 08 octombrie 2012 acţiunea iniţială a fost admisă şi a fost încasat de la Olga Ţercovnic în beneficiul SA „Cet-Nord” suma de 7065,57 lei, cu titlu de datorie şi cheltuielile de judecată în sumă de 270 lei. Acţiunea reconvenţională a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 21 mai 2013 a fost respins apelul declarat de către Olga Ţercovnic şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 01 august 2013, în termenul prevăzut de lege, Olga Ţercovnic a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii iniţiale şi admiterea acţiunii reconvenţionale.

Recurenta Olga Ţercovnic, în motivarea recursului, a indicat că decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe sunt ilegale, deoarece nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, concluziile instanţelor judecătoreşti, expuse în hotărâri, sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii şi nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată. În afară de aceasta, instanţă de apel nu a examinat cererea reconvenţională depusă de către ea. În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 25 septembrie 2013 a considerat recursul admisibil şi a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi trimiterea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursului, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, SA „Cet-Nord” a solicitat încasarea de la Olga Ţercovnic a datoriei în sumă de 7065,57 lei şi a taxei de stat în sumă de 270 lei. La rîndul său, Olga Ţercovnic, înaintând prezenta cerere reconvenţională, a solicitat de a recunoaşte că locul instalării contorului de măsurare a energiei termice pe casele de locuit nr. 16 şi 20 din str. 26 martie, mun. Bălţi şi pe casa de locuit nr. 15 din str. Independenţei, mun. Bălţi nu corespunde Hotărârii Guvernului RM nr. 434 din 09 aprilie 1998 despre aprobarea Regulamentului cu privire la furnizarea şi utilizarea energiei termice şi Legii privind protecţia consumatorilor şi de a recunoaşte faptul că calculul efectuat de către SA „Cet-Nord” este eronat din motivul instalării greşite a contorului de măsurare a energiei termice.

Prima instanţă, fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, a ajuns la concluzia temeiniciei acţiunii iniţiale şi netemeiniciei acţiunii reconvenţionale. Ulterior, instanţa de apel, fiind investită cu judecarea apelului declarat de către Olga Ţercovnic, a respins apelul şi a menţinut hotărârea primei instanţe, considerând întemeiată hotărârea primei instanţe cu privire la admiterea acţiunii SA „Cet-Nord”. În conformitate cu art. 373 alin. (1), (2) şi (5) CPC, instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă.

În limitele apelului, instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanţe, precum şi cele care nu au fost stabilite, dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, apreciază probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţă de apel de către participanţii la proces. Instanţa de apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Reieşind din limitele judecării apelului consfinţite în norma enunţată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că instanţa de apel, contrar acestor prevederi, a trecut în mod superficial asupra circumstanţelor pricinii, referindu-se doar la legalitatea şi temeinicia hotărârii în partea admiterii acţiunii depusă de către SA „Cet-Nord”, fără a se pronunţa şi asupra legalităţii şi temeiniciei hotărârii primei instanţe în partea respingerii acţiunii reconvenţionale depusă de către Olga Ţercovnic.

Această situaţie este apreciată de către Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie drept o eroare judiciară care nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că eroarea judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia instanţei de apel şi de a trimite pricina spre rejudecare în instanţa de apel. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Olga Ţercovnic.

Se casează integral decizia Curţii de Apel Bălţi din 21 mai 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii pe acţiuni „Cet-Nord” împotriva Olgăi Ţercovnic cu privire la încasarea datoriei pentru energia termică şi la cererea reconvenţională a Olgăi Ţercovnic împotriva Societăţii pe acţiuni „Cet- Nord” cu privire la recunoaşterea ca fiind ilegale acţiunile legate de locul de amplasare a contorului termic şi recunoaşterea ilegalităţii efectuării calculelor la agentul termic, cu trimiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Bălţi, de un alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, Svetlana Filincova judecătorul Judecătorii Svetlana Novac Galina Stratulat Iurie Bejenaru Ion Corolevschi