- Dosarul nr.
- 2rac-523/13
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 16 octombrie 2013
- Părțile
- Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău vs SRL Artasbocem
- Pe scurt
- Genurile de activitate supuse reglementării prin licenţiere, conţinutul licenţei, reglementarea activităţii de antreprenoriat
2rac-523/13 — Încasarea profitului obţinut în urma activităţii nelicenţiate şi amenzii
prima instanţă – A. Spoială dosarul nr. 2rac-523/13 instanţa de apel – B. Bîrca, M. Moraru, M. Ciugureanu DECIZIE 16 octombrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan Iuliana Oprea Ala Cobăneanu examinând recursul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat municipiul Chişinău în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Inspectoratului Fiscal de Stat municipiul Chişinău împotriva Societăţii Comerciale „Artasbocem” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea profitului obţinut în urma activităţii nelicenţiate şi amenzii împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 iunie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat mun.
Chişinău şi menţinută hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 22 martie 2013, prin care acţiunea a fost respinsă constată: La 09 aprilie 2012, Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău a depus cerere de chemare în judecată împotriva SC „Artasbocem” SRL cu privire la încasarea profitului obţinut în urma activităţii nelicenţiate şi amenzii. În motivarea acţiunii a indicat că în rezultatul controlului fiscal efectuat la SC „Artasbocem” SRL, rezultatele căruia sunt reflectate în actul de control nr. 5-643565 din 15 iunie 2011, s-a stabilit că în perioada 01 decembrie 2010 – 20 februarie 2011, societatea contrar prevederile art. 8 alin. (1), pct. 17 al Legii privind licenţierea unor genuri de activitate nr. 451-XVI din 30 iulie 2001 a desfăşurat activitate ce ţine de comercializarea îngrăşămintelor minerale de la subdiviziunea (depozit comercial) din sat.
Mihailovca, r-nul Cimişlia, fără a dispune de licenţă. Menţionează că în rezultatul comercializării îngrăşămintelor minerale întreprinderea a obţinut în perioada 01 decembrie 2010-20 februarie 2011 un venit ilicit în sumă de 47555 lei. Afirmă că notificarea nr. 01-6/3-10-50 din 16 martie 2012 a fost lăsată fără examinare şi fără răspuns. Solicită încasarea de la SC „Artasbocem” SRL în contul bugetului public naţional a sumei de 95110 lei, instituită din profitul obţinut în urma activităţii nelicenţiate în sumă de 47555 lei şi amendă mărime de 100% în sumă de 47555 lei, precum şi încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 04 iunie 2012 a fost respinsă acţiunea.
Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 10 octombrie 2012 a fost admis recursul declarat de Direcţia Generală Control Fiscal a Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău, casată integral hotărârea primei instanţe şi restituită pricina spre rejudecare în Curtea de Apel Chişinău. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 11 decembrie 2012 a fost transmisă cauza spre examinare după competenţă Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău. Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 22 martie 2013 a fost respinsă integral acţiunea. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 iunie 2013 a fost respins apelul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat municipiul Chişinău şi menţinută hotărârea primei instanţe.
La 13 august 2013 Inspectoratul Fiscal de Stat municipiul Chişinău a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti şi pronunţarea unei noi hotărâri. În motivarea recursului a invocat ilegalitatea hotărârii judecătoreşti, considerând că acesta a fost emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi normelor de drept procedural. Menţionează că în conformitate cu prevederile art. 130 alin. (4) CPC, ca rezultat al aprecierii probelor, instanţa judecătorească este obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe şi respingerea altor probe, precum şi argumentarea preferinţei unor probe faţă de altele.
Afirmă că singurul argument pe care instanţa îşi întemeiază hotărârea este precum că comercializarea producţiei şi anume a nitratului de amoniu a fost efectuată nu de la depozitul din sat. Mihailovca, r-nul Cimişlia, dar direct din vagoane de la staţia căii ferate Mihailovca. Susţine că pentru desfăşurarea activităţii intimatul dispunea de licenţă valabilă până la 10 iulie 2012 pentru importul şi comercializarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, eliberată de către Camera de Licenţiere a Republicii Moldova, în care este specificat că licenţa este valabilă numai cu anexa autentificată de autoritatea de licenţiere, în care sunt indicate condiţiile de licenţiere pentru genul de activitate specificat în licenţă.
Iar în licenţă este menţionat că, licenţa este valabilă pentru anumite adrese de desfăşurare a activităţii, înscrise nemijlocit în aceasta. Indică că în rezultatul efectuării controlului operativ de către colaboratorii Secţiei Investigarea Fraudelor nr. 4 (Cahul) DIF a MAI la 15 februarie 2011, întreprinderea dispunea de Licenţa AMMII nr. 25353 privind comercializarea îngrăşămintelor minerale, însă din anexa prezentată la control s-a stabilit că până la 21 februarie 2011 de către Camera de Licenţiere de Stat nu era autorizată comercializarea fertilizanţilor din depozit în sat. Mihailovca care nu a fost înregistrată la Camera de Licenţiere şi nu a fost înscrisă în anexa la licenţa specificată anterior.
La 21 februarie 2011 Licenţa nr. 25353 a fost reperfectată prin completarea adresei: r-nul Cimişlia, sat. Mihailovca. Menţionează că astfel, s-a constatat activitatea nelicenţiată a intimatului prin comercializarea fertilizanţilor în perioada 01 februarie 2010 până la 20 februarie 2011 în subdiviziunea din sat. Mihailovca, care nu era specificată în anexa la licenţă. Cu referire la art. 14 alin. (5) şi art. 9 alin. (3) al Legii privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător nr. 451 din 30 iulie 2001, susţine că în rezultatul controlului documentar s-a stabilit că întreprinderea, în perioada 01 februarie 2010-20 februarie 2011 a comercializat nitrat de amoniu de la depozitul situat în sat.
Mihailovca. Profitul obţinut de întreprindere prin comercializarea silitrei în sat. Mihailovca, exclusive pentru subdiviziunea dată, în perioada 01 decembrie 2010 – 20 februarie 2011 s-a determinat în sumă de 47555 lei. Consideră că hotărârea instanţei este nemotivată şi ilegală. Mai indică că toate argumentele invocate în referinţă, precum şi materialele anexate la materialele dosarului nu au fost luate în consideraţie de către prima instanţă. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor art. 434 alin. (1) CPC, şi recursul declarat la 13 iulie 2013, împotriva deciziei instanţei de apel din 18 iunie 2013, este în termen.
În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul cu casarea integrală a decizie instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acţiunii din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, pronunţând o nouă hotărâre. După cum denotă actele cauzei, în baza deciziei de iniţiere a controlului fiscal nr. 4952 din 27 mai 2011, Direcţia generală control fiscal a IFS mun.
Chişinău a efectuat la SC „Artasbocem” SRL un control fiscal la faţa locului, prin metoda verificării totale, cu privire la respectarea legislaţiei fiscale pe perioada de activitate de la 01 martie 2009 până la 31 martie 2011. Ca rezultat, la 15 iunie 2011 a fost întocmit actul de control fiscal nr. 5-643565, prin care a fost stabilit că agentul economic a admis activitate nelicenţiată prin comercializarea fertilizanţilor (îngrăşăminte minerale) în perioada 01 decembrie 2010 – 20 februarie 2011 în sat. Mihailovca, Cimişlia în lipsa licenţei, obţinând profit în sumă de 47555 lei, fiind stabilit că conform art. 10 pct. (4) al Legii nr. 845-XII din 03 ianuarie 1992, profitul obţinut urmează a fi transferat la buget şi aplicată amendă în mărime de 47555 lei (f. d. 14). Drept urmare, IFS mun.
Chişinău, la 14 iulie 2011 a emis decizia nr. 1834/3 asupra cazului de încălcare a legislaţiei comisă de SC„Artasbocem” SRL, în care, de rând cu alte sancţiuni, la pct. X din dispozitivul deciziei a fost menţionat că în caz de neachitare benevolă a profitului obţinut din activitatea nelicenţiată în sumă de 47555 lei, precum şi amenzii în aceiaşi mărime, pentru încălcarea art. 8 alin. (1) pct. (10) din Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător nr. 451-XV din 30 iulie 2001, materialele privind încasarea venitului ilicit vor fi transmise instanţei de judecată competente. Tot materialul probator atestă că la 16 martie 2012 IFS mun.
Chişinău a expediat în adresa SC„Artasbocem” SRL reclamaţia nr. 01-6/3-10-50, recepţionată de ultima la 23 martie 2012, prin care a propus societăţii transferarea, în termen de 10 zile, de la data primirii reclamaţiei, la buget a profitului obţinut ilegal în sumă de 47555 lei şi amendă în acelaşi cuantum, însă aceasta a rămas fără răspuns. Ca urmare, IFS mun. Chişinău a înaintat acţiune în judecată împotriva SC „Artasbocem” SRL, a solicitat încasarea de la societate în contul bugetului public naţional suma de 95110 lei, constituită din profitul obţinut în urma activităţii nelicenţiate în sumă de 47555 lei şi amendă în mărime de 100% în sumă de 47555 lei. Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză prima instanţă a ajuns la concluzia netemeiniciei acţiunii şi respingerea acesteia, soluţie care a fost menţinută şi de instanţa de apel.
În susţinerea temeiniciei concluziei date, instanţele de judecată s-au referit la faptul că operaţiunea de comercializare a nitratului de amoniu către SRL „Celepen- Agro” şi SRL „Sadac-Agro” a fost realizată fără a se recurge la depozitul din sat. Mihailovca, raionul Cimişlia, iar careva probe care ar atesta contrariul de către organul fiscal nu au fost prezentate. Instanţa de recurs constată, însă, că fiind, la soluţionarea pricinii, stabilite pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru judecarea cauzei în fond, concluziile instanţelor de judecată şi soluţia dată în sensul respingerii acţiunii sunt incorecte, fapt ce rezultă din interpretarea greşită a prevederilor legale aplicabile raportului juridic în litigiu.
Astfel, art. 8 al Legii privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător nr. 451 din 30 iulie 2001, prevede genurile de activitate supuse reglementării prin licenţiere, alin. (1) lit. a), 10) al cărei indică şi activitatea ce ţine de importul şi/sau comercializarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor.
În speţă, materialul probator atestă că SC „Artasbocem” SRL dispune de licenţă seria A MMII nr. 025353 pentru genul de activitate de import şi comercializare a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, eliberată la 10 iulie 2007 de Camera de Licenţiere, care la data efectuării controlului de către organul fiscal era valabilă până la 10 iulie 2012, ulterior fiind prelungită până la 10 iulie 2017 (f. d. 86). Se va remarca că prin nota specificată în licenţă se indică că aceasta este valabilă numai cu anexa autentificată de autoritatea de licenţiere, în care sunt indicate condiţiile de licenţiere pentru genul de activitate specificat în această licenţă.
Aici au relevanţă prevederile art. 9 alin. (3) al Legii privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător nr. 451 din 30 iulie 2001, conform căror anexa la licenţă este parte integrantă a acesteia şi conţine toate condiţiile de licenţiere, precum şi lista filialelor şi subdiviziunilor separate ale titularului de licenţă la care va fi efectuată activitatea pe baza licenţei obţinute. Cu referire la cele enunţate, la caz se constată că anexa, parte integrantă a licenţei eliberate SC „Artasbocem” SRL, prevede direct că activitatea licenţiată se poate desfăşura doar pe adresele expres specificate în anexa dată. Şi tot anexa menţionată indică că activitatea licenţiată a SC „Artasbocem” SRL prin comercializarea fertilizanţilor în sat.
Mihailovca, r-l Cimişlia a fost permisă începând numai cu data de 21 februarie 2011, odată cu reperfectarea atât a Licenţei seria A MMII nr. 025353, cât şi a anexei la licenţă. Faptul dat nu a fost negat, de altfel, nici de reprezentantul SC „Artasbocem” SRL în cadrul judecării cauzei în fond. Prin urmare, este evident că până la 21 februarie 2011, SC „Artasbocem” SRL nu avea autorizarea Camerei de Licenţiere de a comercializa fertilizanţi în satul Mihailovca, r-l Cimişlia, de acest drept dispunând pe alte adrese. Cu toate acestea, actele cauzei denotă incontestabil că SC „Artasbocem” SRL a comercializat nitrat de amoniu către SRL „Sadac-Agro” şi SRL „Celepen-Agro” din satul Mihailovca, fapt ce se confirmă prin facturile fiscale din 02 februarie 2011 şi, respectiv din 04 februarie 2011 (f. d. 32-33), în care direct se indică că punctul de încărcare a mărfii livrate - nitrat de amoniu către cumpărători este satul Mihailovca.
Prin urmare, este lipsită de suport legal concluzia instanţelor de judecată cu referire la faptul că operaţiunea de comercializare a nitratului de amoniu către SRL „Sadac-Agro” şi SRL „Celepen-Agro” a fost realizată de către SC „Artasbocem” SRL fără a recurge la depozitul din satul Mihailovca, raionul Cimişlia, care-i aparţine. Or, această constatare nu justifică nici într-un mod comercializarea fertilizanţilor pe teritoriul unei localităţii ce nu era autorizată în acea perioadă, conform legislaţiei în vigoare, ca adresă pentru desfăşurarea acestui gen de activitate. Mai mult, încălcarea legislaţiei abordată în speţă şi imputată SC„Artasbocem” SRL a fost stabilită prin actul de control fiscal nr. 5-643565 din 15 iunie 2011 şi decizia IFS mun.
Chişinău nr. 1834/3 14 iulie 2011, asupra cazului de încălcare a legislaţiei fiscale precum că SC „Artasbocem” SRL a comercializat fertilizanţi în satul Mihailovca, contrar prevederilor art. 8 alin. (1) pct. 10) al Legii nr. 451 din 30 iulie 2001privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător, fără a dispune de licenţă în acest sens. Aceste acte, însă, nu au fost contestate de către societate, la moment fiind în vigoare, or, careva probe care ar atesta contrariul la materialele dosarului lipsesc. Pe cale de consecinţă, instanţa de recurs reţine şi faptul că la 16 martie 2012 IFS mun. Chişinău a expediat în adresa SC „Artasbocem” SRL reclamaţia nr. 01-6/3-10- 50, recepţionată de ultima la 23 martie 2012, prin care a propus societăţii, transferarea, în termen de 10 zile, de la data primirii reclamaţiei, la buget a profitului obţinut ilegal în sumă de 47555 lei şi amendă în acelaşi cuantum, conform deciziei IFS mun.
Chişinău nr. 1834/3 14 iulie 2011, însă SC„Artasbocem” SRL nu a reacţionat nici într-un mod. Conform art. 10 pct. (4) al Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845 din 03 ianuarie 1992 (în vigoare la data desfăşurării activităţii menţionate), pentru desfăşurarea activităţii fără licenţă sau a activităţilor interzise pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a celor permise în mod exclusiv întreprinderilor de stat, întreprinderea răspunde în mărimea profitului realizat în timpul cât a durat această încălcare şi i se aplică amendă în aceeaşi mărime. Aceste sume sunt vărsate în părţi egale în bugetul de stat şi în bugetul unităţii administrativ teritoriale.
Pentru considerentele menţionate mai sus şi prin prisma dispoziţiilor prezentului articol, reieşind şi din faptul că în speţă a fost stabilit incontestabil că profitul obţinut de către SC „Artasbocem” SRL în urma activităţii desfăşurate, în perioada 01 decembrie 2010 – 20 februarie 2011 în localitatea sat. Mihailovca, raionul Cimişlia, adresă neautorizată de Camera de Licenţiere, este de 47555 lei, instanţa de recurs consideră că SC „Artasbocem” SRL este ţinută să răspundă în mărimea acestui profit realizat şi cu achitarea amenzii în acelaşi cuantum conform prevederilor legii, după cum s-a indicat în pct. X a deciziei IFS mun. Chişinău asupra cazului de încălcare a legislaţiei comisă de SC„Artasbocem” SRL nr. 1834/3 din 14 iulie 2011, cu vărsarea sumei în părţi egale în bugetul de stat şi în bugetul unităţii administrativ teritoriale Primăria sat.
Mihailovca, raionul Cimişlia. Faţă de cele ce preced şi având în vedere faptul că circumstaneţele pricinii au fost stabilite de către instanţele de judecată şi nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, însă normele de drept material au fost interpretate eronat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe şi de a emite o nouă hotărâre cu privire la admiterea acţiunii. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide : Se admite recursul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat municipiul Chişinău.
Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 iunie 2013 şi hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 22 martie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Inspectoratului Fiscal de Stat municipiul Chişinău împotriva Societăţii Comerciale „Artasbocem” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea profitului obţinut în urma activităţii nelicenţiate şi amenzii şi se emite o nouă hotărâre, prin care: Se admite acţiunea Inspectoratului Fiscal de Stat municipiul Chişinău împotriva Societăţii Comerciale „Artasbocem” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea profitului obţinut în urma activităţii nelicenţiate şi amenzii.
Se încasează din contul Societăţii Comerciale „Artasbocem” Societate cu Răspundere Limitată profitul obţinut din activitate nelicenţiată în sumă de 47555 (patruzeci şi şapte mii cinci sute cinzeci şi cinci ) lei şi amenda în mărime de 47555 (patruzeci şi şapte mii cinci sute cinzeci şi cinci ) lei, iar în total suma de 95110 (nouăzeci şi cinci mii una sută zece) lei cu vărsarea acestei sume în părţi egale în bugetul de stat şi în bugetul unităţii administrativ teritoriale Primăria sat. Mihailovca, raionul Cimişlia. Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan Iuliana Oprea Ala Cobăneanu