2ra-3421/13 — Obligarea de a nu crea obstacole în folosirea lotului de teren

prima instanţă I. Dandara dosarul nr.2ra-3421/13 instanţa de apel Iu. Grosu A. Corcenco D. Corolevschi ÎNCHEIERE 16 octombrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea, Ion Corolevschi examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ion Glib, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Mariei Glib împotriva lui Ion Glib cu privire la obligarea de a nu crea obstacole în folosirea lotului de teren şi a casei de locuit, şi cererea reconvenţională a lui Ion Glib împotriva Mariei Glib, Primăriei satului Pepeni, raionul Sîngerei, notarului public Olga Condorachi, Oficiului cadastral teritorial Sîngerei cu privire la anularea parţială a certificatului de moştenitor testamentar, anularea titlurilor de autentificare a dreptului deţinătorului de teren şi obligarea eliberării altui titlu şi stabilirea în natură a hotarelor terenului între părţi, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 06 iunie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Ion Glib şi menţinută hotărârea Judecătoriei Sîngerei din 07 februarie 2013, prin care acţiunea iniţială a fost admisă, iar acţiunea reconvenţională a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 24 ianuarie 2011 şi la 05 aprilie 2011,

Maria Glib a depus cereri de chemare în judecată împotriva lui Ion Glib cu privire la obligarea de a nu crea obstacole în folosirea lotului de teren şi a casei de locuit. În motivarea acţiunii reclamanta Maria Glib a indicat că, conform certificatului de moştenitor testamentar din 04 decembrie 2007, este proprietară a casei de locuit cu terenul aferent, situată în s. Răzălăi, raionul Sîngerei şi a unui teren destinat pentru grădini cu suprafaţa de 0,1302 ha, situat în s.Răzălăi raionul Sîngerei. Conform autorizaţiei de construcţie nr.06 din 08 februarie 2010 şi documentaţiei de proiect a demarat lucrările de construcţie a unei case de locuit pe terenul din s. Răzălăi, raionul Sîngerei. Începând cu anul 1997 pârâtul Ion Glib a amplasat pe terenul în cauză aproximativ 20m3 de piatră, care până în prezent nu doreşte s-o strămute, astfel îngrădindu-i dreptul de folosinţă şi dispoziţie.

De asemenea invocă şi faptul că pârâtul Ion Glib creează obstacole şi în folosirea casei de locuit din s. Pepeni. 1 Prin urmare, cere Maria Glib de a-1 obliga pe Ion Glib de a nu-i crea obstacole în folosirea casei de locuit din s. Pepeni, raionul Sîngerei şi de a-1 obliga să elibereze terenul din s. Răzălăi, raionul Sîngerei de piatră şi să nu-i creeze obstacole în folosirea acestui lot de teren . Pe parcursul judecării cauzei, la 16 noiembrie 2011 Ion Glib a depus o cerere reconvenţională împotriva Mariei Glib, Primăriei s. Pepeni, raionul Sîngerei, notarului public Olga Condorachi şi Oficiului cadastral teritorial Sîngerei cu privire la anularea parţială a certificatului de moştenitor testamentar, anularea titlurilor de autentificare a dreptului deţinătorului de teren şi obligarea eliberării altui titlu şi stabilirea în natură a hotarelor terenului între părţi.

În motivarea acţiunii reconvenţionale Ion Glib a indicat că prin decizia nr. l al Consiliului local Pepeni, raionul Sîngerei din 16 februarie 1992 familiei Glib i s-a atribuit lot de teren aferent casei de locuit cu suprafaţa totală de 0,13ha, iar în cîmp un lot de teren cu suprafaţa de 0,11 ha (certificat provizoriu din 01 decembrie 1992) pentru care dânsul regulat a achitat impozitul funciar. Tot în anul 1992, cu acordul fiului său a procurat 20m3 de piatră pe care a amplasat-o pe terenul atribuit lui. Prin aceiaşi decizie mamei sale Ana Glib i s-a atribuit în comuna Pepeni raionul Sîngerei un lot de teren aferent casei de locuit cu suprafaţa de 0,16 ha şi un lot de teren cu suprafaţa de 0,16 ha în satul Răzălăi raionul Sîngerei, iar în cîmp un lot de teren cu suprafaţa de 0,04ha (certificat provizoriu din 01 decembrie 1992) La 27 octombrie 2004 mama sa, Ana Glib a decedat, iar averea ei fiind testată Mariei Glib.

Pe parcurs în anul 2007 Primăria s. Pepeni în lipsa şi fără acordul lui, a efectuat schimbări, diminuând suprafaţa terenului de 0,11 ha la 0,73ha. La 02 iulie 2007 din iniţiativa sa primăria a înregistrat titlul în cauză la Oficiul cadastral teritorial Sîngerei. Astfel, consideră că Primăria s. Pepeni nu era în drept să înregistreze titlurile pe numele său şi a mamei lui la Oficiul cadastral teritorial Sîngerei.

Solicită Ion Glib anularea parţială a certificatului de moştenitor testamentar din 04 decembrie 2007, eliberat pe numele Mariei Glib cu excluderea din el a terenului cu suprafaţa de 0,1302 ha şi a stabili suprafaţa de 0,10 ha din s.Răzălăi raionul Sîngerei, anularea titlurilor de autentificare a drepturilor deţinătorilor de teren din 15 ianuarie 2007 pe numele lui Ion Glib şi a celui din 25 mai 2011 pe numele Mariei Glib, cu obligarea Primăriei s. Pepeni, raionul Sîngerei de a elibera titlurile de autentificare a drepturilor deţinătorilor de teren pe numele lui Ion Glib cu suprafaţa de 0,11ha şi Mariei Glib cu suprafaţa de 0,10 ha, situate în s. Răzălăi raionul Sîngerei, cu stabilirea în natură a hotarelor între părţi în lungimea terenului.

Prin hotărârea judecătoriei Sîngerei din 07 februarie 2013 a fost admisă acţiunea iniţială a Mariei Glib şi a fost obligat Ion Glib de a nu crea obstacole Mariei Glib în folosirea imobilului - casa de locuit situată în s. Pepeni raionul Sîngerei cu nr. cadastral 746030003601, de a elibera terenul de pămînt cu nr. cadastral 7460303127, situat în s. Răzălăi raionul Sîngerei de piatră şi de a nu crea obstacole Mariei Glib în folosirea acestui teren de pămînt. Iar acţiunea reconvenţională a lui Ion Glib împotriva Mariei Glib, Primăriei Pepeni, notarului public Olga Condorachi şi Oficiului cadastral teritorial Sîngerei a fost respinsă ca fiind neîntemeiată şi tardivă. 2 Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 06 iunie 2013 a fost respins apelul declarat de către Ion Glib şi a fost menţinută hotărârea primei instanţe.

La 14 august 2013, în termenul prevăzut de lege, Ion Glib a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii iniţiale şi de admitere a acţiunii reconvenţionale. Recurentul Ion Glib, în motivarea recursului, a indicat că nu este de acord cu hotărârile instanţelor de judecată, deoarece instanţele au examinat pricina superficial, circumstanţele cauzei nu au fost supuse unei analize profunde şi au rămas neelucidate aspectele importante a pricinii. Instanţele de judecată la judecarea pricinii i-au încălcat dreptul la judecare în mod echitabil a pricinii, în mod rezonabil a cauzei sale, de către o instanţă independenţă şi imparţială, instituită de lege.

Concluzia instanţei de apel precum că prevederile art. 271 Codul civil sunt aplicabile cauzei este eronată şi nu se încadrează în logica circumstanţelor cauzei. Decizia în acest sens nu este motivată deoarece instanţa de apel nu a pus problema astfel încât să poată da un răspuns afirmativ sau negativ, fiind încălcat principiul egalităţii armelor” în proces, iar aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, normele de drept material au fost aplicate eronat, aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată interpretând în mod eronat legea. În această situaţie consideră că hotărârea este ilegală şi arbitrară, instanţa de apel a ignorat prevederile art. art. 31, 239-240, 373 CPC, încălcându-i dreptul la un proces echitabil.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Ion Glib nu se 3 încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că atît instanţa de apel, cît şi prima instanţă au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate şi au aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul lui Ion Glib ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul lui Ion Glib se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Valeriu Doagă judecătorul Judecătorii Iuliana Oprea Ion Corolevschi 4