2ra-3184/13 — Obligarea acordării spaţiului locativ

prima instanţă: L. Curca dosarul nr. 2ra-3184/13 instanţa de apel: B. Bîrca, M. Moraru, M. Ciugureanu DECIZIE 16 octombrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Svetlana Novac, Tatiana Vieru Galina Stratulat, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Mihail Moroz, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mihail Moroz împotriva Consiliului orăşenesc Cimişlia şi primarului oraşului Cimişlia cu privire la obligarea acordării spaţiului locativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 23 aprilie 2013, prin care a fost repus în termen şi admis apelul declarat de către Consiliul orăşenesc Cimişlia şi primarul oraşului Cimişlia, casată hotărârea Judecătoriei Cimişlia din 11 noiembrie 2012 şi emisă o nouă hotărâre cu privire la respingerea acţiunii, c o n s t a t ă: La 01 noiembrie 2011, Mihail Moroz a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului or.

Cimişlia cu privire la obligarea acordării spaţiului locativ şi repararea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că conform contractului din 01 iunie 1987 privind participarea în afacere la construcţia casei de locuit cu 60 apartamente din bd. Ştefan cel Mare,142, or. Cimişlia, la construcţia casei de locuit menţionate a participat şi SER Cimişlia. La 25 februarie 1988, el activând în calitate de şef-adjunct al SER Cimişlia, comitetul sindical al Întreprinderii reţelelor electrice de sud „Moldglavenergo” a decis să-i acorde spaţiu locativ – apartament cu trei odăi. Menţionează că la solicitarea Comitetului executiv Cimişlia din anul 1988, locuinţa destinată lui a fost acordată altui cetăţean, casa căruia a fost dărîmată.

La 26 martie 1990, lui i-a fost eliberată o scrisoarea de garanţie sub nr. 51- 03-22, conform căreia el urma să primească un apartament în casa de locuit din bd. Ştefan cel Mare, 144, or. Cimişlia, care urma să fie construită pînă în anul 1996. Ulterior, prin decizia Comisiei locative a oraşului Cimişlia din 06 ianuarie 1994, aprobată de către primarul or. Cimişlia la 10 ianuarie 1994, s-a hotărât de a nu i se acorda spaţiu locativ din motivul că el a refuzat să primească apartamentul propus în anul 1988. Susţine că la 24 martie 1994, Procuratura raionului Cimişlia a atacat cu recurs decizia menţionată şi la 07 aprilie 1994, primarul or. Cimişlia, prin scrisoarea nr. 6, a informat Procuratura raionului Cimişlia despre anularea dispoziţiei primarului din 10 ianuarie 1994 şi a dispoziţiei Comisiei locative din 06 ianuarie 1994 ca fiind nelegitime.

Prin decizia nr. IV/2 din 30 aprilie 1997 Primăria or. Cimişlia a confirmat din nou necesitatea acordării spaţiului locativ, dar a indicat că la acel moment, era imposibil, deoarece din anul 1994, nu au fost construite şi finisate spaţii locative în acest sens. Afirmă că pînă în prezent sunt în vigoare toate hotărârile, inclusiv ale autorităţilor publice locale, prin care lui urmează să-i fie acordat spaţiu locativ. În anul 2010, a fost eliberat spaţiul locativ din str. M. Eminescu,43, or. Cimişlia, unde a fost oficiul comercial al ÎCS „RED Union Fenosa”. În legătură cu acest fapt, la 12 septembrie 2011, s-a adresat la Consiliul or. Cimişlia cu o cerere privind acordarea spaţiului locativ, însă pînă în prezent, nu a primit răspuns.

Prin urmare, solicită obligarea Consiliului or. Cimişlia de a-i acorda spaţiu locativ în încăperea din str. M. Eminescu,43, or. Cimişlia şi repararea prejudiciului moral cauzat prin nesoluţionarea în termen a cererii sale din 12 septembrie 2011 în sumă de 50000 lei şi încasarea cheltuielilor de judecată. Prin încheierea Judecătoriei Cimişlia din 13 februarie 2012 a fost admis demersul reprezentantul lui Mihail Moroz, Valeriu Stănescu şi admis în calitate de copârât primarul or. Cimişlia. Prin hotărârea Judecătoriei Cimişlia din 11 decembrie 2012 acţiunea a fost admisă parţial şi au fost obligaţi Consiliul orăşenesc Cimişlia şi primarul or. Cimişlia să acorde lui Mihail Moroz pentru folosinţă fără termen în raza or.

Cimişlia spaţiu locativ – un apartament cu trei odăi amenajat potrivit condiţiilor existente în localitate şi în corespundere cu cerinţele sanitare şi tehnice. În rest acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 aprilie 2013 a fost repus în termen şi admis apelul declarat de către Consiliul orăşenesc Cimişlia şi primarul or. Cimişlia, casată hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărâre, prin care acţiunea a fost respinsă. La 11 iulie 2013, în termenul prevăzut de lege, Mihail Moroz a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe.

Recurentul Mihail Moroz, în motivarea recursului, a indicat că nu este de acord cu decizia instanţei de apel, deoarece instanţa de apel a apreciat superficial circumstanţele pricinii, nu a dat o motivare argumentată prin prisma normelor de drept material ce guvernează raportul juridic în litigiu şi prin prisma cumulului probelor anexate la materialele dosarului. Menţionează că instanţa de apel, la examinarea pricinii, a aplicat prevederile art. 14 din Legea privind administraţia publică locală nr. 436 din 18 decembrie 2006 şi ale art. 9 alin. (1) din Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice nr. 121 din 04 mai 2007, prevederi inexistente în anul 1988. Susţine că concluziile instanţei de apel, expuse în decizie, sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii.

Afirmă că decizia instanţei de apel este ilegală, deoarece s-a încălcat art. 6 §1 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Prin referinţa depusă la 05 septembrie 2013 Consiliul orăşenesc Cimişlia şi primarul or. Cimişlia au solicitat declararea recursului ca inadmisibil. În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 19 septembrie 2013 a considerat recursul admisibil şi a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe. Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Mihail Moroz a solicitat obligarea Consiliului or. Cimişlia şi primarului or. Cimişlia de a-i acorda spaţiu locativ în încăperea din str. M. Eminescu,43, or. Cimişlia şi repararea prejudiciului moral cauzat prin nesoluţionarea în termen a cererii sale din 12 septembrie 2011 în sumă de 50000 lei. Prima instanţă, fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, a ajuns la concluzia temeiniciei parţiale a acţiunii, obligând Consiliul orăşenesc Cimişlia şi primarul or.

Cimişlia să acorde lui Mihail Moroz pentru folosinţă fără termen în raza or. Cimişlia spaţiu locativ – un apartament cu trei odăi amenajat potrivit condiţiilor existente în localitate şi în corespundere cu cerinţele sanitare şi tehnice, în rest respingând acţiunea. Ulterior, instanţa de apel, fiind investită cu judecarea apelului declarat de către Consiliul or. Cimişlia şi primarul or. Cimişlia, a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia, casând hotărârea primei instanţe şi pronunţând o nouă hotărâre, prin care a respins acţiunea. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislaţia în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că soluţia dată de către instanţa de apel este una legală şi întemeiată.

Conform art. 23 din Codul cu privire la locuinţe, organele de stat, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile, precum şi persoanele cu funcţii de răspundere sunt obligate să ţină seama prin toate mijloacele posibile de propunerile organizaţiilor obşteşti, ale colectivelor de muncă şi ale cetăţenilor la înfăptuirea măsurilor pentru îmbunătăţirea folosirii şi a integrităţii fondului de locuinţe, iar conform art. 25 din Codul cu privire la locuinţe, spaţiul locativ în casele, construite pe baza atragerii cu titlu de participare prin cote a mijloacelor întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, se repartizează, pentru instalarea locatarilor, între participanţii la construcţie proporţional cu mijloacele transferate de ele.

Pe parcursul judecării pricinii s-a constatat că la 01 iunie 1987, ÎS „Reţelele Electrice de Sud” a încheiat contractul privind participarea prin cota-parte la construcţia casei de locuit cu 60 apartamente din str. Ştefan cel Mare,142, or. Cimişlia. În anul 1988, Comitetul executiv raional Cimişlia a repartizat ÎS „Reţelele Electrice de Sud” apartamentul nr. 40 din str. Ştefan cel Mare,142, compus din trei odăi, ca urmare a participării la construcţie cu o cotă-parte distinctă. Ulterior, la 25 februarie 1988, prin hotărârea administraţiei şi comitetul sindical al ÎS „Reţelele Electrice de Sud”, aprobată de către Comisia locativă a Comitetului executiv raional Cimişlia, apartamentul menţionat a fost repartizat, fără drept de proprietate, lui Mihail Moroz, care la acel moment, activa în funcţia de şef-adjunct al SER Cimişlia, Mihail Moroz.

Din materialele dosarului rezultă că recurentul Mihail Moroz a refuzat să primească apartamentul menţionat, deoarece nu-i convenea amplasarea şi etajul. De asemenea, din materialele dosarului rezultă că în legătură cu acest fapt, Comitetul executiv raional Cimişlia şi Mihail Moroz au convenit să cedeze apartamentul menţionat Comitetului executiv raional Cimişlia, iar ultimul s-a obligat să-i acorde lui Mihail Moroz un alt spaţiu locativ într-o clădire în curs de construcţie după finisare şi dare a acesteia în exploatare, fiindu-i eliberată scrisoarea de garanţie nr. 51-03.22 din 26 martie 1990. Conform deciziei Primăriei or.

Cimişlia nr. IV/2 din 30 aprilie 1997, în str. Ştefan cel Mare s-a mai construit casa de locuit nr. 144, care a fost repartizată în ianuarie 1994, însă lui Mihail Moroz nu i-a fost repartizat din motivul că mai mult de 50% din aceste locuinţe au fost repartizate persoanelor refugiate, iar din anul 1994 şi pînă la emiterea acestei decizii nu s-a mai construit nici o casă de locuit (f. d. 6). La caz, se mai reţine că conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, recurentul Mihail Moroz deţine cu drept de proprietate apartamentul nr. 4 din str. M. Eminescu,43, or.

Cimişlia, dreptul de proprietate fiind înregistrat în baza contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată nr. 516 din 04 martie 1999 (f. d. 168). Prin urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel corect a concluzionat că recurentul Mihail Moroz a beneficiat de dreptul la locuinţă şi de dreptul de a privatiza locuinţa primită de la stat, în care locuieşte pînă în prezent şi nu mai poate pretinde de a i se acorda gratuit de la stat spaţiu locativ. În conexiunea celor expuse, instanţa de recurs conchide că instanţa de apel justificat s-a pronunţat asupra respingerii acţiunii, iar argumentele invocate de către recurent în cererea de recurs nu pot fi reţinute ca întemeiate.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că decizia instanţei de apel este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine decizia instanţei de apel. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Mihail Moroz. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 aprilie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mihail Moroz împotriva Consiliului orăşenesc Cimişlia şi primarului oraşului Cimişlia cu privire la obligarea acordării spaţiului locativ.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Svetlana Filincova judecătorul Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Galina Stratulat Ion Corolevschi