3ra-1405/13 — Obligarea reamplasării punctului neautorizat de colectare a deşeurilor ce deserveşte blocurile locative cu înlăturarea obstacolelor în folosirea casei

Prima instanţă: S. Arnăut dosarul nr.3ra-1405/13 DECIZIE 02 octombrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii: Ala Cobăneanu, Iuliana Oprea, Ion Corolevschi şi Sveatoslav Moldovan examinînd recursul declarat de Talpă Inesa, Talpă Dorin şi avocatul Carmanschi Vitalie, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Talpă Inesa împotriva Primarului mun. Chişinău, Direcţiei Generale Locativ Comunale şi Amenajare a Consiliului municipal Chişinău, Preturii sectorului Rîşcani mun.

Chişinău şi Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 21 cu privire la obligarea reamplasării punctului neautorizat de colectare a deşeurilor ce deserveşte blocurile locative cu înlăturarea obstacolelor în folosirea casei, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 04 februarie 2013, prin care acţiunea a fost respinsă c o n s t a t ă La 04 iunie 2012 Talpă Inesa a depus în instanţa de contencios administrativ a Curţii de Apel Chişinău cerere de chemare în judecată împotriva Primarului mun. Chişinău, Direcţiei Generale Locativ Comunale şi Amenajare a Consiliului municipal Chişinău, Preturii sectorului Rîşcani mun. Chişinău şi Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ 21 cu privire la obligarea reamplasării punctului neautorizat de colectare a deşeurilor ce deserveşte blocurile locative cu înlăturarea obstacolelor în folosirea casei.

În motivarea acţiunii Talpă Inesa a indicat că este proprietara casei de locuit din mun. Chişinău, str. E. Teodoriu 59 şi în imediata apropiere a imobilului este amplasat un punct neautorizat de colectare a deşeurilor care deserveşte blocurile locative nr. 98 şi 100 din str. Doina, mun. Chişinău. Indică reclamanta că nu există dovezi că acest punct de colectare a deşeurilor este prevăzut pentru blocurile locative menţionate, iar acordul ei ca proprietar al casei de locuit din mun. Chişinău, str. E. Teodoriu 59 de amplasare a gunoiştei în imediata apropiere a casei lipseşte. Deoarece casa în care locuieşte este amplasată la un nivel mai jos decît punctul de colectare a gunoiului, acest fapt îi creează discomfort şi incomodităţi în folosirea bunului imobil.

Gunoiul este dus de vînt în curtea casei, iar la bunurile imobile (casă şi gard) au apărut fisuri din cauza maşinilor de mare tonaj care încarcă deşeurile, fapt confirmat prin raportul de expertiză nr. 470 din 29 iulie 2011. Cererile prealabile adresate pîrîţilor nu au fost admise. Solicită reclamanta obligarea Primarului mun. Chişinău, Direcţiei Generale Locativ Comunale şi Amenajare a Consiliului municipal Chişinău, Preturii sectorului Rîşcani mun. Chişinău şi Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ 21 să lichideze prin reamplasare punctul neautorizat de colectare a deşeurilor care 1 deserveşte blocurile locative nr. 98 şi 100 din str. Doina, mun. Chişinău şi să nu creeze obstacole în folosirea bunurilor imobile ce-i aparţin cu drept de proprietate.

Prin mandatul din 31 iulie 2012 avocatul Carmanschi Vitalie a fost împuternicit de Talpă Inesa să-i acorde asistenţă juridică în instanţele de judecată, cu dreptul de a contesta hotărîrea judecătorească, etc. La 11 decembrie 2012 avocatul Carmanschi Vitalie a înaintat demers de antrenare în proces în calitate de intervenient accesoriu de partea reclamantei a lui Talpă Dorin. Prin încheierea instanţei din aceeaşi dată Talpă Dorin a fost antrenat în proces în calitate de intervenient accesoriu de partea reclamantei Talpă Inesa (f. d. 123). Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 04 februarie 2013 acţiunea Inesei Talpă a fost respinsă ca neîntemeiată. La 17 iunie 2013 Talpă Inesa, Talpă Dorin şi avocatul Carmanschi Vitalie au depus recurs împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd casarea acesteia şi emiterea unei decizii de admitere a acţiunii.

În motivarea cererii de recurs Talpă Inesa, Talpă Dorin şi avocatul Carmanschi Vitalie au indicat că prima instanţă a încălcat şi aplicat eronat normele de drept material şi procedural, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată şi a apreciat arbitrar probele. La fel au indicat că pricina a fost examinată de un judecător care nu era în drept să participe la judecarea ei, iar hotărîrea adoptată contravine art. 376 Codul civil care reglementează principiile şi temeiurile acţiunii negatorii.

Conform art. I din Legea nr. 155 din 05 iulie 2012, întrată în vigoare de la 30 noiembrie 2012, Codul de procedură civilă a fost modificat şi completat cu excluderea din acesta a articolelor 397-422, care reglementau examinarea cererilor de recurs în secţiunea I. Conform art. II alin. (6) din Legea nr.155 din 05 iulie 2012, recursurile depuse împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de către curţile de apel vor fi examinate de Curtea Supremă de Justiţie conform prevederilor prezentei legi. În conformitate cu art. 3 alin. (1) Codul de procedură civilă, instanţele judecătoreşti aplică legile procesuale civile în vigoare la data judecării cauzei civile. În conformitate cu art. 442 alin. (1) şi art. 444 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul declarat se judecă în limitele invocate şi în baza referinţei depuse de către intimat fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Examinînd cererea de recurs pe baza materialelor din dosar, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care necesită să fie respins cu menţinerea hotărîrii contestate din următoarele motive. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Din actele pricinii rezultă Talpă Inesa s-a adresat Primarului mun. Chişinău, Direcţiei Generale Locativ Comunale şi Amenajare a Consiliului municipal Chişinău, Preturii sectorului Rîşcani mun.

Chişinău şi Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ 21 cu cereri privind reamplasarea punctului de acumulare a deşeurilor care se află în apropierea casei sale şi care deserveşte blocurile locative nr. 98 şi 100 din str. Doina, mun. Chişinău (f. d. 14, 110, 116, 119). 2 Autorităţile menţionate examinînd petiţiile Inesei Talpă au refuzat reamplasarea punctului de colectare a deşeurilor pe motivul netemeiniciei pretenţiilor acesteia (f. d. 15, 22, 44-52, 109, 113). La 04 iunie 2012 Talpă Inesa a depus în instanţa de judecată acţiune negatorie împotriva Primarului mun. Chişinău, Direcţiei Generale Locativ Comunale şi Amenajare a Consiliului municipal Chişinău, Preturii sectorului Rîşcani mun.

Chişinău şi Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ 21 cu privire la apărarea dreptului de proprietate prin obligarea reamplasării punctului neautorizat de colectare a deşeurilor care se află în imediata apropiere a casei sale şi care deserveşte blocurile locative nr. 98 şi 100 din str. Doina, mun. Chişinău (f. d. 2-4). Curtea de Apel Chişinău prin hotărîrea din 04 februarie 2013 a respins acţiunea Inesei Talpă ca fiind neîntemeiată. Judecînd pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că prima instanţă a emis o hotărîre legală, iar recursul depus de Talpă Inesa, Talpă Dorin şi avocatul Carmanschi Vitalie este neîntemeiat şi urmează a fi respins din următoarele motive.

Direcţia Generală Locativ Comunală şi Amenajare a Consiliului municipal Chişinău prin răspunsul din 10 mai 2011 a comunicat Inesei Talpă că blocurile locative cu 3 nivele din str. Doina 98 şi 100 au fost construite şi date în exploatare în anul 1970 împreună cu terenul de acumulare a deşeurilor menajere, care a fost şi este amplasat mai bine de 40 de ani în locul actual conform normelor sanitare. La fel s-a menţionat că distanţa de la ferestrele casei particulare a Inesei Talpă şi a lui Talpă Dorin pînă la terenul de gunoi menţionat este de 26 metri, iar conform normelor şi regulilor în construcţii (SNiP 2.07.01-89 pct. 2.13 tabela 2), distanţa de la punctul de colectare a deşeurilor până la ferestrele blocului trebuie să fie nu mai puţin de 20 metri.

Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 21 a explicat recurenţilor că amenajarea şi amplasarea terenului de acumulare a deşeurilor menajere din speţă a fost necesară pe motiv că blocurile locative din str. Doina 98 şi 100 nu sunt dotate cu conductă de gunoi, iar amplasarea terenului respectiv nu contravine normelor sanitare, fapt confirmat prin planul de încadrare în teritoriu coordonat şi avizat de Pretura sectorului Rîşcani mun. Chişinău, cât şi prin scrisoarea Centrului de Sănătate Publică mun. Chişinău nr.04/4-5306 din 10 decembrie 2012 (f.d. 32). La fel s-a menţionat că reamplasarea terenului de acumulare a deşeurilor menajere este imposibilă şi din cauza că particularităţile ogrăzii blocurilor locative nr. 98 şi 100 din str. Doina, mun.

Chişinău nu permit reamplasarea acestuia în alt loc. Vibraţia produsă de transportul specializat al regiei „Autosalubritate”, care se deplasează cu 5 km/oră nu influenţează asupra imobilului reclamantei, aşa cum se susţine în cererea de chemare în judecată. Totodată problema în cauză este luată la control de către Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 21, care permanent menţine terenul şi teritoriul adiacent într-o stare salubră. La adresarea reclamantei către Pretura sectorului Rîşcani mun. Chişinău cu cerere privind strămutarea terenului de acumulare a deşeurilor menajere, amplasat în vecinătatea terenului de pe adresa str. E. Teodoroiu, 59, ultima a răspuns că terenul de acumulare a deşeurilor menajere amplasat în vecinătatea terenului de pe adresa str. E. Teodoroiu, 59 deserveşte blocurile de locuit nr. 98 şi nr. 100 din str. Doina.

3 Construcţia terenului în cauză a fost efectuată ţinându-se cont de prevederile actelor normative şi anume SNiP 2.07.01-89, tab. 2. Ţinând cont de cele menţionate, precum şi de particularităţile ogrăzii blocurilor locative nr. 98 şi nr. 100 din str. Doina, mun. Chişinău, alt loc ce ar corespunde cerinţelor înaintate pentru reamplasarea terenului de acumulare a deşeurilor menajere nu este. Astfel, prima instanţă întemeiat a concluzionat că Primăria mun. Chişinău, Direcţia Generală Locativ Comunală şi Amenajare a Consiliului municipal Chişinău, Pretura sectorului Rîşcani mun. Chişinău şi Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 21 au dat răspunsuri la cererile prealabile ale reclamantei şi corect au soluţionat problema despre imposibilitatea reamplasării terenului de acumulare a deşeurilor menajere.

Astfel, nu se atestă lezarea drepturilor Inesei Talpă şi a lui Dorin Talpă în exercitarea netulburată a dreptului de proprietate, or, autorităţile publice locale au soluţionat corect şi în termen cererile prealabile, dînd răspunsuri motivate. Faptul lezării dreptului de proprietate asupra terenului şi imobilului nu a fost demonstrat prin probe justificative, iar reamplasarea punctului de colectare a deşeurilor stabilit încă din anul 1970 împreună cu darea în exploatare a Blocurilor locative din str. Doina 98 şi 100 mun. Chişinău în raport cu temeiurile nemotivate din acţiunea reclamantei este neavenită. Totodată, Inesei Talpă i-a fost explicat că reamplasarea terenului de acumulare a deşeurilor menajere nu este posibilă şi datorită faptului că particularităţile ogrăzii blocurilor locative din str. Doina 98 şi 100 mun.

Chişinău nu permit acest fapt. În acelaşi timp instanţa menţionează că conform art. 379 alin. (2) Codul civil, dacă construcţia sau instalaţia a fost ridicată respectându-se distanţa de la hotar stabilită de lege, demolarea sau interzicerea exploatării acesteia poate fi cerută doar în cazul în care afectarea inadmisibilă s-a produs în mod evident. Din actele pricinii nu rezultă că amplasarea terenului de colectare a deşeurilor a întrecut limitele unei vecinătăţi tolerabile şi a afectat dreptul de proprietate a reclamantei Talpă Inesa şi a intervenientului accesoriu Talpă Dorin. Or, contrar prevederilor art. 118 alin. (1) Codul de procedură civilă, aceştia nu au demonstrat lezarea drepturilor pretinse.

Prin urmare, instanţa constată că vătămarea drepturilor recurenţilor din partea intimaţilor nu s-a produs, iar la cererile prealabile recurenta Talpă Inesa a primit răspunsuri justificate în termenul prevăzut de lege. Este de menţionat şi faptul că refuzurile autorităţilor sesizate de reamplasare a punctului de colectare a deşeurilor nu au fost categorice, Talpă Inesa fiind informată că soluţionarea problemei rămîne deschisă, iar Pretura sectorului Rîşcani mun. Chişinău va reveni la chestiunea abordată odată cu modernizarea parcului Întreprinderii Municipale Regia „Autosalubritate” şi amplasarea containerelor de evacuare a deşeurilor menajere de tip „shaffer”. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie respinge şi argumentul din recurs că judecătorul Curţii de Apel Chişinău Sergiu Arnăut nu a fost în drept să examineze pricina, din următoarele motive.

Temeiurile de recuzare a judecătorului sunt indicate la art. 50 Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 52 alin. (2) Codul de procedură civilă, propunerea de recuzare şi de abţinere de la judecată se face oral sau în scris, trebuie să fie motivată şi prezentată pînă la începerea dezbaterii pricinii în fond. Cererea de recuzare şi 4 cererea de abţinere de la judecată pot fi înaintate mai tîrziu doar dacă autorul lor a aflat de existenţa temeiului recuzării sau abţinerii după ce a început judecarea pricinii în fond. Talpă Inesa, Talpă Dorin şi avocatul Carmanschi Vitalie fiind prezenţi la examinarea pricinii nu au înaintat recuzare judecătorului care a examinat pricina, iar temei de a presupune că acesta ar fi fost imparţial nu există.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere că prima instanţă a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material şi procedural, a verificat şi apreciat probele administrate în conformitate cu art. 130 Codul de procedură civilă şi a emis o hotărîre legală, iar în esenţa lor argumentele recursului sunt similare celor invocate în prima instanţă, cărora le-a fost dată o apreciere corectă, constatînd că temeiuri de casare a hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 04 februarie 2013 şi trimitere a cauzei la rejudecare nu sunt, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine hotărîrea contestată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se respinge recursul declarat de Talpă Inesa, Talpă Dorin şi avocatul Carmanschi Vitalie. Se menţine hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 04 februarie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Talpă Inesa împotriva Primarului mun. Chişinău, Direcţiei Generale Locativ Comunale şi Amenajare a Consiliului municipal Chişinău, Preturii sectorului Rîşcani mun. Chişinău şi Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 21 cu privire la obligarea reamplasării punctului neautorizat de colectare a deşeurilor ce deserveşte blocurile locative şi înlăturarea obstacolelor în folosirea casei.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintei, judecătorul: /semnătura/ Valeriu Doagă Judecătorii /semnătura/ Ala Cobăneanu /semnătura/ Iuliana Oprea /semnătura/ Ion Corolevschi /semnătura/ Sveatoslav Moldovan Copia corespunde originalului Judecător Sveatoslav Moldovan 5