2ra-3133/13 — Anularea contractelor de vînzare-cumpărare a loturilor de teren

prima instanţă – Gh. Burdujan dosarul nr. 2ra-3133/13 instanţa de apel – N. Cernat, A. Pahopol, A. Gavriliţa ÎNCHEIERE 19 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Nicolae Clima Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Eufrosinia Belecci, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Efrosiniei Belecci împotriva lui Nicolae Acbaş, intervenienţi accesoriu Valentin Bahneanu, Liudmila Vasilieva, Pavel Topală, Biroul Notarial Liubovi Cîrbova, Biroul Notarial Olga Mihailiuc şi Biroul Notarial Chiril Pascari cu privire la anularea contractelor de vânzare-cumpărare a loturilor de pământ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 aprilie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Efrosinia Belecci şi menţinută hotărârea Judecătoriei Basarabeasca din 31 ianuarie 2013, prin care acţiunea a fost respinsă, constată: La 30 septembrie 2011 Efrosinia Belecci a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Nicolai Acbaş, intervenienţi accesoriii Valentin Bahneanu, Liudmila Vasilieva, Pavel Topală, Biroul Notarial Liubovi Cîrboba, Biroul notarial privat Olga Mihailic şi Biroul Notarial Chiril Pascari privind anularea contractelor de vânzare- cumpărare a loturilor de pământ nr. 5033 din 02 decembrie 2008,

nr. 4463 din 08 decembrie 2008 şi nr. 1503 din 29 martie 2010. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că în urma decesului Irinei Belecci, mamei soţului său, ultimul, prin certificatul de moştenitor testamentar a devenit proprietarul terenului agricol cu suprafaţa 1.8901 ha, cu nr. cadastral 1201205.256, a terenului agricol cu suprafaţa 0.3398 ha, cu nr. cadastral 1201205088 şi a terenului agricol cu suprafaţa 1.01 ha. cu nr. cadastral 1201085276. Susţine că la 08 decembrie 2008 pârâtul Nicolae Acbaş acţionând în baza unei procuri, din numele soţului ei, Vladimir Belecci, care a decedat la 02 decembrie 2010, a încheiat cu Liudmila Vasilieva contract de vânzare-cumpărare, prin care a vândut la preţul de 9450 lei terenul agricol cu suprafaţa de 1.8901 ha, cu nr. cadastral 1201205.256.

1 La aceiaşi dată, la 08 decembrie 2010, pârâtul la fel acţionând din numele soţului, ei, a încheiat cu Valentin Bahneanu contract de vânzare-cumpărare, prin care a înstrăinat la preţul de 1360 lei lotul de teren agricol cu suprafaţa de 0.3398 ha, cu nr. cadastral 1201205088 şi la 29 martie 2011 a încheiat cu Pavel Topală contract de vânzare-cumpărare, prin care a vândut la preţul de 1000 lei lotul de teren agricol cu suprafaţa de 1.01 ha. cu nr. cadastral 1201085276. Consideră contractele menţionate ilegale, deoarece afost încheiate fără acordul ei, deşi bunurile date erau proprietate comună în devălmăşie. Afirmă că i-a devenit cunoscut faptul că pârâtul a încheiat contractele sus menţionate prin viclenie, folosindu-se de faptul că soţul ei nu cunoştea legea, iar dînsa şi familia sa nu au avut careva foloase în urma tranzacţiilor respective.

Menţionează că aceste loturi de teren reprezenta o sursă reală de venit, care poate să-i asigure un mod de viaţă mai decent. Solicită anularea contractelor de vânzare cumpărare a loturilor de pământ nr. 5033 din 02 decembrie 2008 încheiat între Acbaş Nicolae şi Bahneanu Valentin, nr. 4463 din 08 decembrie 2008 încheiat între Acbaş Nicolae şi Vasilieva Liudmila şi nr. 1503 din 29 martie 2010 încheiat între Acbaş Nicolae şi Topală Pavel şi încasarea din contul pârâtului în beneficiul său a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Basarabeasca din 31 ianuarie 2013 acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 aprilie 2013 a fost respins apelul declarat de către Efrosinia Belecci şi menţinută hotărârea primei instanţe.

În susţinerea concluziilor sale instanţele sau referit la faptul că acordul reclamantei la înstrăinarea terenurilor nu a fost necesar, odată ce aceste terenuri au avut statut de proprietate personală a soţului ei, dobîndită pînă la căsătoria cu reclamanta. La 05 iulie 2013 Efrosinia Belecci a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii. În motivarea recursului invocă dezacordul cu hotărârile judecătoreşti emise pe marginea pricinii în cauză, considerându-le neîntemeiate, la caz nefiind verificată esenţa cauzei şi verificate superficial probele anexate la materialele cauzei.

Susţine că instanţa de judecată neîntemeiat a purces la examinarea cauzei în lipsa sa, dânsa nefiind citată în modul prevăzut de lege, fiindu-i pe cale de consecinţă încălcat dreptul la un proces echitabil, asigurat prin art. 6 CEDO. Afirmă că nu poate fi reţinută concluzia instanţei de judecată precum că bunurile litigioase aveau statut de proprietate personală a soţului, dobândite până la încheierea căsătoriei, fapt ce implică la caz examinarea superficială a pricinii, or, căsătoria dintre dânsa şi soţul ei a fost încheiată la 13 ianuarie 1979, duplicatul actului fiind eliberat la 08 august 2007. Susţine că în urma decesului mamei soţului său, bunurile litigioase, prin certificatul de moştenitor au devenit proprietatea soţului.

Întru susţinerea poziţiei sale invocă prevederile art. 372, alin. (3) Cod civil, potrivit căruia bunurile fiecăruia dintre soţi pot fi declarate proprietatea lor comună în 2 devălmăşie, dacă se constată că în timpul căsătoriei s-au făcut din mijloacele lor comune investiţii care au sporit simţitor valoarea acestor bunuri. Insistă că aportul său adus la îngrijirea acestor terenuri şi îmbunătăţirea se confirmă prin certificatele de cost a terenurilor agricole eliberate de Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru, prin care lotul de teren cu suprafaţa de 1,8901 ha la 06 noiembrie 2008 a fost estimat la preţul de 60744 lei, însă Acbaş Nicolae le-a vândut la un preţ derizoriu de numai 9450 lei.

Consideră că încheierea contractelor litigioase s-a efectuat în contradicţie cu prevederile legislaţiei în vigoare. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Belecci Efrosinia nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în 3 cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Belecci Efrosinia asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Belecci Efrosinia ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul Efrosiniei Belecci se consideră inadmisibil. Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Nicolae Clima Tamara Chişca-Doneva 4