2rhc-60/13 — Încasarea despăgubirilor de asigurare

dosar nr. 2rhc-60/13 prima instanţă: I. Stepanov instanţa de apel: A. Minciuna, V. Pruteanu şi A. Nogai instanţa de recurs: S. Filincova I. Bejenaru, G. Stratulat, S. Novac şi T. Vieru ÎNCHEIERE 18 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii: Iurie Bejenaru, Galina Stratulat, Svetlana Novac şi Tatiana Vieru examinând cererea de revizuire depusă de Compania Internaţională de Asigurări „Transelit”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „NTF Internaţional” împotriva Companiei de Asigurări „Transelit”, cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 19 iunie 2013, prin care a fost admis recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „NTF Internaţional” cu casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2012, constată: La 26 ianuarie 2011, Societatea cu Răspundere Limitată „NTF Internaţional” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Companiei de Asigurări „Transelit” cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că la 11 noiembrie 2009, a încheiat cu pîrîtul contractul de asigurare facultativă a mijloacelor de transport cu nr. AC 262-270CH/09. Ca urmare a încheierii contractului respectiv şi achitării primei de asigurare convenite de către reclamant, Compania Internaţională de Asigurări „Transelit” a eliberat asiguratului poliţele de asigurare. 1 Unităţile de transport asigurate au fost specificate în Anexa nr. 1 a contractului. Prima de asigurare la încheierea contractului a constituit 19 345 lei. La 29 decembrie 2009, reclamantul a transferat cu titlu de primă de asigurare (prima tranşă) suma de 9 700 lei pe contul asigurătorului, conform facturii nr.410.

La 14 aprilie 2010, Compania Internaţională de Asigurări „Transelit” a expediat reclamantului cont-factura nr.062, în sumă de 9645 lei, cu titlu de primă de asigurare (a doua tranşă), conform contractului nr. AC 262-270 CH/09. Conform ordinului de plată, asiguratul a achitat suma pentru a doua tranşă în aceeaşi zi, adică la 14 aprilie 2010. La 02 aprilie 2010, camionul de marca DAF FTP CF 85 cu nr. înmatriculare K AF 991 şi remorca acestuia de marca Wilcox 67 nr. înmatriculare C AV 336, au fost implicate într-un accident rutier, în urma căruia ambele unităţi de transport au fost avariate. Asigurătorul a fost sesizat cu respectarea termenilor contractuali asupra faptului producerii accidentului.

Drept urmare, Compania Internaţională de Asigurări „Transelit” a dispus deschiderea dosarului de daune şi întocmirea actului de constatare a defecţiunilor tehnice cauzate unităţilor de transport asigurate. Prin scrisoarea nr.258-CH din 03 mai 2010, Compania Internaţională de Asigurări „Transelit” a informat asiguratul asupra refuzului în achitarea despăgubirii de asigurare pentru reparaţia remorcii din motiv că, a doua tranşă nu a fost achitată în termen, astfel încît contractul de asigurare a încetat să mai producă efecte între părţi începînd cu 21 februarie 2010. Consideră, Societatea cu Răspundere Limitată „NTF Internaţional”, refuzul pîrîtului neîntemeiat şi ilegal. Reclamantul a invocat pct. 4.3.2 din contractul încheiat, care stipulează, că la încheierea contractului de asigurare , asiguratul plăteşte nu mai puţin de 50% din suma totală a primei de asigurare, iar partea rămasă urmează a fi plătită în termenul stipulat în poliţa de asigurare.

Poliţa de asigurare nr. AC 270CH/09 nu stipulează vreun termen al ratelor de achitare a primei. A mai indicat reclamantul, că la 14 aprilie 2010, asigurătorul a expediat contul de plată la adresa asiguratului pentru achitarea celei de-a doua tranşe a primei de asigurare. Compania Internaţională de Asigurări „Transelit”, anterior scrisorii din 03 mai 2010, nu a expediat în adresa asiguratului nicio înştiinţare relativă eventualei acordări a unui termen de preaviz cu rezilierea contractului la data expirării acestuia sau a acordării unui termen de plată cu indicarea consecinţei neachitării tranşei pretins scadente. Conturile la plată expediate de către asigurător vizau prima de asigurare pentru toate unităţile de transport menţionate în anexa nr.1 a contractului nr. AC- 270 CH/09.

Asigurătorul a refuzat achitarea despăgubirii doar pentru remorca implicată în accident, în rest Compania Internaţională de Asigurări „Transelit” a acceptat primele transferate la 14 aprilie 2010. 2 Suma prejudiciului material cauzat este de 81 498 lei, confirmată prin raportul de constatare tehnico-ştiiţifică nr. 434 din 11 august 2010. Franşiza a constituit 1650 lei, astfel în cuantumul despăgubirii de asigurare datorate de către Compania Internaţională de Asigurări „Transelit” este de 79 848 lei. La 16 noiembrie 2010, reclamantul a încercat soluţionarea amiabilă a litigiului prin expedierea unei pretenţii în adresa pîrîtului, care a rămas fără răspuns. Solicită Societatea cu Răspundere Limitată „NTF Internaţional” încasarea în beneficiul său din contul Companiei de Asigurări „Transelit” despăgubirea de asigurare în mărime de 79 848 lei şi cheltuielile de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 08 iulie 2011, s- a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată „NTF Internaţional” împotriva Companiei de Asigurări „Transelit” cu privire la încasarea despăgubirilor de asigurare, încasîndu-se din contul Companiei de Asigurări în beneficiul asiguratului, despăgubirea de asigurare în sumă de 79 848 lei şi taxa de stat în sumă de 2 396 lei, în total 82 224 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2012, s-a admis apelul declarat de Compania Internaţională de Asigurări „Transelit”, fiind casată hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 08 iulie 2011, şi pronunţată o nouă hotărîre prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată „NTF Internaţional” a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 19 iunie 2013, a fost admis recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „NTF Internaţional”, a fost casată decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2012, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 08 iulie 2011. La 26 iunie 2013, Compania Internaţională de Asigurări „Transelit” a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 19 iunie 2013, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei instanţei de recurs, cu menţinerea fără modificări a deciziei instanţei de apel. Revizuentul, Compania Internaţională de Asigurări „Transelit”, în motivarea cererii de revizuire, făcând trimitere la dispoziţiile art.art.

446, 447, 448, 449 lit. b), 450, 451, 453, a invocat că instanţa urmează să aprecieze înscrisurile noi, şi anume Acordul D/U CASCO nr. 78/04-10C din 20 octombrie 2010 şi contractele de asigurare din anul 2009-2010. În conformitate cu art. 452 alin.(1) şi (3) Codul de procedură civilă, instanţa examinează cererea de revizuire în şedinţă publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de chemare în judecată. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea cererii de revizuire. Articolul 452 alin.(3) Codul de procedură civilă care prevede comunicarea participanţilor la proces a locului, datei şi orei şedinţei de judecată nu a fost modificat.

În conformitate cu art.444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. 3 Conform art. 6 alin. (7) legea nr.780 din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, în cazul în care între două acte legislative cu aceeaşi forţă juridică apare un conflict de norme ce promovează soluţii diferite asupra aceluiaşi obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior. Coraborînd prevederile art. 452 alin.(1) Codul de procedură civilă cu art.444 acelaşi Cod, care este modificat printr-o lege posterioară ce promovează soluţii diferite privitor la citarea şi participarea părţilor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie examinează cererea de revizuire în lipsa participanţilor potrivit regulilor de examinare a recursului.

Studiind materialele dosarului, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente. În conformitate cu art. 453 al. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că temeiurile de declarare a revizuirii sunt prevăzute expres la art. 449 CPC, astfel cererea de revizuire urmează a fi admisă numai atunci, când este invocat unul din motivele prevăzute de norma menţionată.

La caz, revizuentul a anexat la cererea de revizuire următoarele acte, drept temei de revizuire: Acordul D/U CASCO nr. 78/04-10C din 20 octombrie 2010, Poliţa nr. AC 079CH/10 din 16 februarie 2010, Poliţa nr. AC 080CH/10 din 16 februarie 2010, Poliţa nr. AC 081CH/10 din 16 februarie 2010, Poliţa nr. AC 082CH/10 din 16 februarie 2010, contract nr. AC 079-082CH/10 de asigurare facultativă a mijloacelor de transport ce aparţin persoanei juridice CASCO din 16 februarie 2010, anexele nr. 01 şi 04 la contractul menţionat. Referitor la cele anexate de către parte la cererea de revizuire, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că respectivele acte nu reprezintă înscrisuri care nu puteau fi prezentate instanţei la acel moment, dat fiind faptul că decizia instanţei de recurs, vizavi de prezenta cauză, a fost emisă la 19 iunie 2013, adică la o dată ulterioară decît emiterea tuturor actelor prezentate.

În acest context, instanţa reţine că situaţia invocată de revizuent nu este relevantă, deoarece un asemenea temei de revizuire al hotărârii judecătoreşti irevocabile nu este prevăzut de art. 449 CPC. Mai mult decât atât, revizuirea deciziei pronunţate poate fi admisă numai dacă după emiterea acesteia, au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Astfel de circumstanţe în cererea de revizuire nu au fost prezentate. 4 În consecinţă, instanţa reţine că, revizuirea este o cale de retractare a hotărârii şi nu de reformare.

În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea şi temeinicia hotărârilor adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului. Prin urmare, nu orice circumstanţe sau fapte pot servi temei de revizuire, ci doar acelea care întrunesc exigenţele legii. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, consideră că cererea de revizuire înaintată de Compania Internaţională de Asigurări „Transelit” nu întruneşte condiţiile cerute de lege pentru a fi admisă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449 – 453 CPC serveşte scopului înlăturării lacunelor în drept şi omisiunilor justiţiei, care urmează a fi aplicată într-o manieră compatibilă cu art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, fiind respectat principiul securităţii raporturilor juridice. În temeiul prevederilor citate, în cazul descoperirii unui fapt care, prin natura sa, ar fi putut exercita o influenţă decisivă asupra soluţiei date de instanţă şi care, la pronunţarea hotărârii, nu era cunoscut şi nu putea, în mod rezonabil, să fie cunoscut de parte, aceasta din urmă poate să sesizeze instanţa cu o cerere de revizuire a acelei hotărâri.

Însă urmează a sublinia faptul că actele şi probele prezentate trebuie să conţină informaţii care nu ar fi putut fi obţinute mai devreme de către revizuent, însă acestea existau la momentul examinării litigiului. Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, dreptul la un proces echitabil în faţa unei instanţe de judecată independentă şi imparţială, garantat de art. 6 paragraful 1 al Convenţiei, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenţiei, care enunţă preeminenţa principiului supremaţiei dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale a preeminenţei este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că o soluţie definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată.

Totodată, principiul securităţii raporturilor juridice presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat, care constituie principiul executării hotărârilor definitive. În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine, că admiterea cererii de revizuire depuse de Compania Internaţională de Asigurări „Transelit” ar însemna încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice şi a drepturilor celorlalte părţi la un proces echitabil, garantate de prevederile art. 6 paragraful 1 al Convenţiei. În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 06 decembrie 2005 în cazul Popov 2 împotriva Moldovei.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că temeiurile invocate în cererea de revizuire nu sunt prevăzute de art. 449 CPC, Completul 5 Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al.(1) lit. a) CPC, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Compania Internaţională de Asigurări „Transelit” împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 19 iunie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „NTF Internaţional” împotriva Companiei de Asigurări „Transelit”, cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, Svetlana Filincova Judecătorul Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat Svetlana Novac Tatiana Vieru 6