2ra-3058/13 — Anularea ordinului de concediere, restabilire la lucru, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral

prima instanţă: I. Busuioc dosarul nr. 2ra-3058/13 instanţa de apel: D. Manole, N. Traciuc, E. Fistican ÎNCHEIERE 11 septembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Aurelia Plămădeală în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Aureliei Plămădeală împotriva Academiei de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republici Moldova cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilire la lucru, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 30 mai 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Aurelia Plămădeală şi menţinută hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 21 decembrie 2012, prin care acţiunea a fost respinsă constată: La 12 octombrie 2012, Aurelia Plămădeală a depus cerere de chemare în judecată împotriva Academiei de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republici Moldova cu privire la restabilire la lucru, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la lucru şi anularea concursului. În motivarea acţiunii a indicat că legislaţia nu permite admiterea în câmpul muncii a profesorilor pensionaţi în cazul când nu se respectă dreptul la muncă a altor angajaţi. Afirmă că în conformitate cu Regulamentul atât angajarea cât şi eliberarea din funcţii se efectuează doar prin concurs. Consideră că decizia administraţiei cu privire la desfăşurarea unui nou concurs este neîntemeiată, deoarece ea a fost informată legal că pârâtul nu va anunţa un nou concurs.

Solicită angajarea la lucru de la 03 septembrie 2012 cu achitarea salariului şi anularea concursului anterior anunţat la Catedra Limbi Străine Aplicate. Tot la 12 octombrie 2012 Aurelia Plămădeală a depus cerere de completare, solicitând angajarea în câmpul muncii de la 03 septembrie 2012 cu achitarea 1 salariului, repararea prejudiciului moral din contul Anei Gorea în sumă de 50000 lei şi din contul Academiei de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republici în sumă de 50000 lei. În susţinerea cerinţelor sale a indicat că activează la Academie deja 13 ani, astfel a fost eliberată ilegal din funcţie, pe când Ana Corea activează o perioadă de 5 ani, astfel fiind angajată ilegal în funcţie, deoarece concursul a fost anunţat în termen de 4 ani de activitate în domeniul instruirii funcţionarilor publici, respectiv fiindu-i fost încălcat dreptul la muncă.

La 12 noiembrie 2012, Aurelia Plămădeală a depus o cerere de completare a cerinţelor sale, solicitând restabilirea la lucru în temeiul art. 83 alin. (4) Codul muncii, anularea concursului anunţat anterior la Catedra Limbi Străine Aplicate în conformitate cu art. 82 lit. e) Codul muncii, repararea prejudiciului material în conformitate cu prevederile Codului muncii, achitarea salariului pentru lipsa forţată de la lucru începând de la 04 septembrie 2012 şi repararea prejudiciului moral prin achitarea unui salariu mediu lunar. În susţinerea cererii menţionează că art. 88 alin. (2) Codul muncii prevede că în cazul în care, după expirarea termenului de preavizare de 2 luni, nu a fost emis ordinul (dispoziţia, decizia, hotărârea) de concediere a salariatului, această procedură nu poate fi repetată în cadrul aceluiaşi an calendaristic.

În termenul de preavizare nu se include perioada aflării salariatului în concediul anual de odihnă, în concediul de studii şi în concediul medical. Susţine că nici la 29 octombrie 2012 nu i-a fost prezentat ordinul de încetare a contractului individual de muncă. Consideră că decizia de preavizare este neîntemeiată, deoarece nu a fost înştiinţată în scris referitor la încetarea contractului de muncă până la 02 iunie 2012. În cadrul dezbaterilor judiciare, Aurelia Plămădeală a mai depus o cerere de concretizare, prin care a solicitat declararea ilegală a ordinului nr. 225-P din 04 septembrie 2012 emis de Academia de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele RM, restabilirea în funcţia de lector superior universitar, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la lucru pentru perioada 05 septembrie 2012- 14 decembrie 2012 în sumă 17750 lei şi repararea prejudiciului moral în sumă de 15000 lei.

În susţinerea pretenţiilor sale reclamanta indică că la 27 februarie 2007 ea a fost numită în funcţia de lector superior universitar la Catedra comunicare şi limbi moderne, prin concurs pe un termen de cinci ani, adică până la 27 februarie 2012, fapt ce se confirmă prin extrasul din ordinul nr. 43-P din 01 martie 2007, emis de către Academia de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele RM. Afirmă că la 10 martie 2008 denumirea catedrei a fost modificată. La 15 septembrie 2011 a mai fost încheiat cu pârâtul un contract individual de muncă nr. 49-CP privind angajarea ei în funcţia de lector superior universitar la Catedra limbi străine aplicate pentru anul de studii 2011-2012. Conform art. 83 alin. (1) Codul muncii în caz de încetare a contractului individual de muncă pe durată determinată în legătură cu expirarea termenului său, salariatul trebuie să fie înştiinţat în scris de către angajator despre acest fapt cu cel 2 puţin 10 zile lucrătoare înainte.

Înştiinţarea salariatului de către angajator în cazul dat se face prin emiterea unui ordin special ce se aduce la cunoştinţă celui înştiinţat sub semnătură. Pe când, ea un asemenea ordin nu a semnat. Mai indică că imediat după expirarea concediului de odihnă anual, pârâtul a emis la 04 septembrie 2012 ordinul nr. 225-P cu privire la desfacerea contractului individual de muncă cu ea, în legătură cu expirarea termenului, deşi contractul individual de muncă expira la 14 septembrie 2012. Susţine că a fost concediată fără respectarea procedurii legale. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 21 decembrie 2012 acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 30 mai 2013 a fost respins apelul declarat de către Aurelia Plămădeală şi menţinută hotărârea primei instanţe.

La 04 iunie 2013, Aurelia Plămădeală a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la restabilire la locul de muncă în conformitate cu art. 83 alin. (4) din Codul muncii, încasarea salariului mediu lunar în conformitate cu adeverinţa anexată la dosar începând cu 04 septembrie 2012 până la 05 septembrie 2013 şi a ajutorului material la concediul de odihnă anual (03 iulie 2013-05 septembrie 2013) în sumă de 46150 lei şi repararea prejudiciului moral în sumă de 20000 lei, iar în total în sumă de 66150 lei.

În motivarea recursului a invocat că prima instanţă cât şi instanţa de apel au respins neîntemeiat acţiunea, deoarece ordinul de angajare în funcţie de lector superior universitar din 27 februarie 2007 a fost emis în lipsa unui contract de muncă pentru 5 ani de activitate, iar contractul de muncă pe termen determinat din 27 februarie 2007 a fost modificat în temeiul art.68 alin. (2) lit. d) Codul muncii, dar la 27 februarie 2012 contractul de muncă pe termen determinat pentru 5 ani de activitate nu a fost modificat în temeiul art. 68 alin.(2) lit. a) din Codul muncii, respectiv se consideră prelungit pe durată nedeterminată în conformitate cu art. 83 alin. (4) din Codul muncii.

La 08 iulie 2013 recurenta a depus cerere de completare la cererea de recurs din 04 iunie 2013, prin care a solicitat admiterea recursului, , casarea hotărârilor judecătoreşti, declararea ilegalităţii ordinului 225-P din 04 septembrie 2012 restabilirea la locul de muncă în conformitate cu art. 83 alin. (4) din Codul muncii, încasarea salariului mediu lunar pentru perioada de la 04 septembrie 2012 până la 03 septembrie 2013 şi a ajutorului material la concediul anual de odihnă pentru perioada 01 iulie 2013 - 03 septembrie 2013 în sumă de 46150 lei şi repararea prejudiciului moral în sumă de 20000 lei.

În motivarea cererii a invocat că ambele instanţe au dat o apreciere greşită raportului juridic stabilit între părţi, au elucidat eronat circumstanţele, deoarece nici nu a fost identificată lipsa contractului de muncă pe termen determinat din 27 februarie 2007 şi a contractului de muncă pe termen determinat neîncheiat la 27 februarie 2012 până la 04 septembrie 2012, susţinând că nu au fost stabilite modificările la contractul de muncă pe termen determinat din 27 februarie 2007 pentru anii de studii încheiate în privinţa cuantumului retribuirii muncii. 3 Consideră că art. 82 lit. f) este aplicat greşit în temeiul ultimei modificări la contract (indicat în carnetul de muncă) în privinţa cuantumului retribuirii muncii pentru anul de studii 2011-2012.

Afirmă că denumirea Catedrei este indicată greşit în ordinul de încetare a contractului de muncă din 04 septembrie 2012 şi nu este indicat transferul la Catedra Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale, fapt confirmat prin ordinul de acordare a concediului anual de odihnă. La 20 august 2013 recurenta a mai depus o cerere de completare la cererea de recurs din 04 iunie 2013, menţionând că la 27 februarie 2012 nu a fost înştiinţată în scris referitor la posibila încetare sau modificare a contractului de muncă din 27 februarie 2007, dar informaţia referitor la încetarea contractului de muncă a parvenit ilegal în perioada concediului anual de odihnă la adresa de domiciliu nefuncţională. Mai indică că în situaţia lipsei de ore la Catedră, nu a beneficiat de concediu de lungă durată în conformitate cu art. 300 Codul muncii.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Aurelia Plămădeală nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, criticile recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context,completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. 4 Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Aurelia Plămădeală, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Aurelia Plămădeală ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie dispune: Recursul Aureliei Plămădeală se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan 5