3ra-1376/13 — Contestarea actelor administrative şi încasarea cheltuielilor de judecată

prima instanţă: A. Minciuna dosarul nr. 3ra-1376/13 DECIZIE 04 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul: Ala Cobăneanu Judecătorii: Tatiana Răducanu, Nicolae Clima, Iuliana Oprea şi Sveatoslav Moldovan examinînd recursul declarat de Serviciul Vamal şi Biroul Vamal Chişinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea comercială „Autoalianţa” societate cu răspundere limitată împotriva Serviciul Vamal şi Biroul Vamal Chişinău cu privire la contestarea actelor administrative şi încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 04 februarie 2013, prin care acţiunea a fost admisă c o n s t a t ă La 23 iulie 2012 societatea comercială „Autoalianţa” societate cu răspundere limitată a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciul Vamal şi Biroul Vamal Chişinău cu privire la contestarea actelor administrative şi încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii a indicat că la 11 iunie 2010 între firma „OU TULIKA RENT” (locator din Estonia) şi societatea comercială „Autoalianţa” societate cu răspundere limitată a fost încheiat contractul de leasing financiar internaţional nr. 1, iar la 13 decembrie 2010 contractul de leasing financiar internaţional nr. 2, prin care a procurat 29 de autovehicule de model Opel Omega 2.2. Conform invoice automobilele au fost importate în Republica Moldova. Societatea comercială „Autoalianţa” societate cu răspundere limitată a obţinut de la Biroul vamal Chişinău plasarea în regim vamal de admitere temporară a 29 de automobile conform art. 67 alin. (3) Codul vamal.

Potrivit autorizaţiilor nr. 0003186, nr. 0003187, nr. 0003188, nr. 0003189, nr. 0003190, nr. 0003191, nr. 0003192, nr. 0003193 din 22 decembrie 2010, 8 mijloace de transport au fost introduse temporar în Republica Moldova cu termenul limită de a fi scoase din Republica Moldova pînă la 31 decembrie 2013. Conform autorizaţiilor nr. 0003586, nr. 0003587, nr. 0003588, nr. 0003589, nr. 0003590, nr. 000359f nr. 0003592, nr. 0003593, nr. 0003594, nr. 0003595, nr. 0003596, nr. 0003597, nr. 0003598, nr. 0003599, nr. 0003600, nr. 0003601, nr. 0003602, nr. 0003603, nr. 0003604, nr. 0003605, nr. 0003606 din 31 decembrie 2010, 21 de mijloace de transport au fost introduse temporar în Republica Moldova cu termenul limită pentru a fi scoase din Republica Moldova pînă la 20 decembrie 2013. Toate 29 de automobile au fost înmatriculate cu nr. PZ1028, nr. PZ1020, nr. PZ1023, nr. PZ1025, nr. PZ1027, nr. PZ1129, nr. PZ1132, nr. PZ1134, nr. PZ1136, nr. PZ1138, nr. PZ1141, nr. PZ1142, nr. PZ1144, nr. PZ1146, nr. PZ1148.

1 Biroul Vamal Chişinău prin înştiinţarea nr. 2300 din 05 mai 2012 a comunicat societăţii comerciale „Autoalianţa” societate cu răspundere limitată că în rezultatul reexaminării cazurilor de eliberare a autorizaţiilor vamale pentru plasarea în regim vamal de admitere temporară a mijloacelor de transport auto s-a stabilit că în anul 2010 societatea a introdus şi plasat în regim vamal de admitere temporară 29 mijloace de transport auto de model Opel Omega, anul fabricării 2003-2004.

În procesul verificării suplimentare, precum şi în baza informaţiei parvenite de la dealerul autorizat al automobilelor de model Opel, mijloacele de transport cu nr. VIN W0L0VBF6931039160, W0L0VBF6931039123, W0L0VBF6931040744, W0L0VBF6931038253, W0L0VBF6931040719, W0L0VBF6931038233 şi W0L0VBF6931040699 au fost produse în anul 2002. Deoarece la momentul eliberării autorizaţiilor de admitere temporară termenul de exploatare a acestora depăşea 7 ani, fapt care contravenea art. 20 alin. (4) Codul vamal, Biroul Vamal Chişinău a obligat reclamanta ca pînă la 01 iunie 2012 mijloacele de transport menţionate să fie scoase de pe teritoriul Republicii Moldova cu respectarea normelor de depunere a declaraţiilor vamale la reexport.

Celelalte 22 mijloace de transport au fost produse în anul 2003. Societatea comercială „Autoalianţa” societate cu răspundere limitată s-a adresat Serviciului Vamal cu cerere, prin care a solicitat anularea ordinelor ce impuneau scoaterea de pe teritoriul ţării a automobilelor. Prin răspunsul nr. 28/11-7416 din 21 iunie 2012 Serviciul Vamal a respins cererea prealabilă. Cere societatea comercială „Autoalianţa” societate cu răspundere limitată anularea ordinelor Serviciului Vamal nr. 165 şi 166 din 27 aprilie 2012 şi încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 04 februarie 2013 acţiunea societăţii comerciale „Autoalianţa” societate cu răspundere limitată a fost admisă.

S-au anulat ordinele Serviciului Vamal nr. 165 şi nr. 166 din 27 aprilie 2012 ca fiind neîntemeiate. La 27 mai 2013 Serviciul Vamal şi Biroul Vamal Chişinău a depus recurs împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd casarea acesteia şi emiterea unei noi decizii de respingere a acţiunii. În motivarea cererii de recurs Serviciul Vamal şi Biroul Vamal Chişinău au indicat că prima instanţă a încălcat normele de drept material şi procedural, nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii. Invocă recurenţii că actele administrative contestate au fost emise întru respectarea legislaţiei vamale, iar mijloacele de transport importate de societatea comercială „Autoalianţa” societate cu răspundere limitată erau prohibite, fapt de care instanţa de judecată nu a ţinut cont.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. 2 Prin încheierea Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 03 iulie 2013 recursul declarat de Serviciul Vamal şi Biroul Vamal Chişinău a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecînd recursul declarat în limitele invocate, pe baza materialelor din dosar, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acesta este depus în termen, întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 04 februarie 2013 şi restituirea pricinii la rejudecare conform competenţei jurisdicţionale în Judecătoria Botanica mun.

Chişinău, din următoarele motive. Conform art. II alin. (8) din Legea nr. 155 din 05 iulie 2012, termenul de declarare a recursului împotriva hotărîrilor pronunţate în primă instanţă de către curţile de apel şi împotriva deciziilor instanţelor de apel pronunţate pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi este de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau deciziei motivate. Curtea de Apel Chişinău a expediat în adresa părţilor copia hotărîrii motivate la 18 martie 2013 (f. d. 161). La dosar nu sunt probe care ar confirma data recepţionării de către recurenţi a hotărîrii primei instanţe. Prin urmare, recursul declarat la 27 mai 2013 se consideră depus în termen.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Din actele pricinii rezultă că prin contractele de leasing financiar internaţional nr. 1 din 11 iunie 2010 şi nr. 2 din 13 decembrie 2010 societatea comercială „Autoalianţa” societate cu răspundere limitată a procurat de la firma „OU TULIKA RENT” (locator din Estonia) 29 de autovehicule de model Opel Omega 2.2.

(f. d. 16- 42). Prin autorizaţia din 29 decembrie 2010, Biroul Vamal Chişinău a permis plasarea în regim vamal de admitere temporară a 29 de automobile (f. d. 43). Prin autorizaţiile din 22 decembrie 2010 şi 31 decembrie 2010 Biroul Vamal Chişinău a permis înregistrarea autovehiculelor introduse temporar în Republica Moldova indicînd termenul scoaterii acestora 31 decembrie 2013 (f. d. 44-72). În baza autorizaţiilor menţionate societatea comercială „Autoalianţa” societate cu răspundere limitată a înmatriculat autovehiculele temporar în Republica Moldova (f. d. 73-87). La 27 aprilie 2012 Serviciul Vamal a emis ordinele nr. 165-0 şi nr. 166-0 prin care au fost anulate autorizaţiile vamale eliberate pentru plasarea în regim vamal de admitere temporară a mijloacelor de transport auto (f. d. 137-140).

La 05 mai 2012 Biroul Vamal Chişinău a anunţat societatea comercială „Autoalianţa” societate cu răspundere limitată că pînă la 01 iunie 2012 aceasta este obligată să scoată de pe teritoriul Republicii Moldova automobilele nominalizate pe motiv că termenul de exploatare a acestora este de peste 7 ani (f. d. 12). 3 Prin răspunsul nr. 28/11-7416 din 21 iunie 2012 Serviciul Vamal a respins cererea societăţii comerciale „Autoalianţa” societate cu răspundere limitată de revizuire şi anulare a ordinelor nr. 165 şi 166 din 27 aprilie 2012 (f. d. 13). Curtea de Apel Chişinău prin hotărîrea din 04 februarie 2013 a anulat ordinele Serviciului Vamal nr. 165 şi nr. 166 din 27 aprilie 2012 ca fiind neîntemeiate.

Judecînd pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că prima instanţă a încălcat normele de drept material şi procedural. Conform art. 20 alin. (4) Codul vamal, introducerea şi/sau plasarea sub regimurile vamale de import, de antrepozit vamal, de admitere temporară, sub destinaţia vamală zonă liberă a autovehiculelor concepute pentru transportul a maximum 20 de persoane clasificate la poziţia 8702, precum şi a motoarelor şi a caroseriilor lor, cu termenul de exploatare de peste 7 ani este interzisă. Conform art. 10 alin. (11) din Legea nr. 1569-XV din 20 decembrie 2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova, drept bază la calcularea termenului de exploatare a mijlocului de transport auto, motorului şi caroseriei se ia anul de producţie.

Anul de producţie se stabileşte în baza datelor ce se conţin în certificatul de înmatriculare (paşaportul tehnic) şi în codul VIN, indicat în numărul de identificare al vehiculului de modelul respectiv. În cazul necorespunderii datelor ce se conţin în documentele de înmatriculare cu datele ce se conţin în codul VIN, drept bază se iau datele uzinei producătoare a vehiculului. În cazul în care o persoană prezintă copii ale actelor de înmatriculare, anterior eliberate de ţara exportatoare a vehiculului, şi dacă există careva suspiciuni privind anul de producţie indicat în copiile acestor acte, anul de producţie se stabileşte în baza datelor uzinei producătoare. Dacă, prin aceste metode, nu se stabileşte anul de producţie al vehiculelor supuse evidenţei în Registrul de stat al transporturilor, în modul respectiv al sistemului informaţional “Asycuda World” se face menţiunea de rigoare.

Astfel, prima instanţă nu a aplicat prevederile art. 10 alin. (11) din Legea nr. 1569-XV din 20 decembrie 2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova pentru a stabili şi verifica cu certitudine anul producerii autovehiculelor. La filele dosarului 141-142 este anexată informaţia centrului de deservire specializat „East-Auto-Lada” din 24 aprilie 2012, în care se conţin informaţii din baza de date a uzinei producătoare referitoare la autovehiculele introduse în ţară. În temeiul acestei informaţii şi conform art. 10 alin. (11) din Legea nr. 1569- XV din 20 decembrie 2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova, prima instanţă urma să stabilească dacă anul indicat în certificatele de înmatriculare corespunde cu informaţia referitoare la an eliberată de uzina producătoare a autovehiculelor Opel.

Informaţia menţionată este anexată la dosar în copie, iar din procesul-verbal al şedinţei de judecată nu rezultă că aceste înscrisuri au fost cercetate de către instanţa de judecată în conformitate cu art. 222 Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 138 alin. (4) Codul de procedură civilă, înscrisul se depune în original sau în copie autentificată în modul stabilit de lege, indicîndu-se locul de aflare a originalului. Înscrisul se depune în original cînd, conform legii sau unui alt act normativ, circumstanţele pricinii trebuie confirmate numai cu documente în original sau cînd copiile de pe documentul prezentat au cuprinsuri contradictorii, precum şi în alte cazuri cînd instanţa consideră necesară prezentarea originalului.

4 Contrar acestei prevederi legale imperative, prima instanţă a anexat la dosar înscrisuri în copie. Erorile judiciare ale Curţii de Apel Chişinău în ordine de recurs nu este posibil de corectat. În conformitate cu art. 331 Codul de procedură civilă, introdus prin Legea nr. 155 din 05 iulie 2012, în vigoare din 30 noiembrie 2012, judecătoriile examinează şi soluţionează în fond toate pricinile civile, dacă legea nu prevede altfel. Dat fiind faptul că Curtea de Apel Chişinău nu mai este competentă să judece pricini de contencios administrativ în prima instanţă, pricina urmează a fi trimisă la rejudecare instanţei de la sediul pîrîtului la Judecătoria Centru mun. Chişinău.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere că prima instanţă nnu a constatat pe deplin circumstanţele pricinii şi a adoptat pripit o hotărîre contrară normelor de drept material şi procedural, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 04 februarie 2013 şi de a restitui pricina spre rejudecare după competenţă Judecătoriei Centru mun. Chişinău. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admite recursul declarat de declarate de Serviciul Vamal şi Biroul Vamal Chişinău.

Se casează hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 04 februarie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea comercială „Autoalianţa” societate cu răspundere limitată împotriva Serviciul Vamal şi Biroul Vamal Chişinău cu privire la contestarea actelor administrative şi încasarea cheltuielilor de judecată, cu restituirea pricinii la rejudecare în Judecătoria Centru mun. Chişinău. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Preşedinte, Judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Nicolae Clima Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan 5