2ra-2754/13 — Încasarea prejudiciului cauzat în legătură cu neexecutarea hotărîrii judecătoreşti şi a salariului mediu

prima instanţă: N. Simciuc dosarul nr. 2ra-2754/13 instanţa de apel: A. Panov, S. Arnăut, T. Pelin ÎNCHEIERE 07 august 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Ion Vîlcov, Ion Corolevschi examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Şaragov Victor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată formulată de către Şaragov Victor împotriva Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare cu privire la încasarea prejudiciului cauzat în legătură cu neexecutarea hotărîrii judecătoreşti şi a salariului mediu, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 februarie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de Şaragov Victor, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 29 octombrie 2012, prin care acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată, c o n s t a t ă: La data de 28.02.2011, reclamantul Şaragov Victor s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare cu privire la încasarea prejudiciului cauzat în legătură cu neexecutarea hotărîrii judecătoreşti şi a salariului mediu. În motivarea acţiunii, a indicat că, prin decizia Tribunalului Bălţi din 28.10.1997 a fost restabilit în funcţie. Prin ordinul directorului Asociaţiei Ştiinţifice de Producere .,Progres” din 08.12.1997, el a fost restabilit în funcţie, întru executarea deciziei instanţei de judecată. Dar prin ordinul nr. 221 din 17.12.1997 al Ministerului Agriculturii a fost anulat ordinul din 08.12.1997 şi doar peste 4 luni după ce hotărîrea a rămas definitivă, la data de 05.03.1998, Ministerul Agriculturii a emis ordinul 56-p de restabilire a lui în funcţie.

Astfel, a avut loc o încălcare gravă a prevederilor Codului muncii, deoarece urma să fie restabilit în funcţie imediat. 1 Totodată, deşi ordinul a fost emis, de fapt, de lucru nu i s-a dat şi consideră că, decizia Tribunalului Bălţi din 28.10.1997 de restabilire în funcţie rămîne neexecutată. Cu concretizările ulterioare, reclamantul Şaragov Victor a solicitat încasarea de la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare a salariului mediu pentru perioada 01.03.2009 - 01.02.2011, în sumă de 187081.31 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 29.10.2012 acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06.02.2013 a fost respins apelul declarat de Şaragov Victor, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 29.10.2012. În dezacord cu decizia enunţată, recurentul Şaragov Victor, la data de 03.04.2013, în termen legal, a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri cu privire la admiterea integrală a acţiunii. În motivarea amplă a recursului, recurentul a indicat în esenţă că, decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe sînt pasibile de a fi casate pe motivul încălcării normelor de drept material. Menţionează că, instanţele unilateral au examinat materialul probant în raport cu materialele cauzei cît şi cu circumstanţele de fapt şi de drept ale cauzei, totodată, prin hotărîrile adoptate au dat o apreciere arbitrară a probelor prezentate de către recurent.

În acest context a indicat că, instanţele de judecată ierarhic inferioare, în mod eronat au reţinut ordinul nr. 56-p din 05.03.1998, prin care, recurentul Şaragov Victor a fost restabilit în funcţia de director al ÎS „Donduşeni”. Or, la data emiterii ordinului respectiv, întreprinderea nu mai exista. Recurentul a mai menţionat că, de către intimatul Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare nu a fost executată hotărîrea Tribunalului din 28.10.97 şi ordinul nr. 56-p din 05.03.1998 privind restabilirea în funcţie. Or, prin hotărîrea Judecătoriei Donduşeni din 29.11.2000 s-a dispus încasarea din contul Ministerului Agriculturii în folosul recurentului a compensaţiei băneşti pentru lipsa forţată de la serviciu pentru perioada 28.10.1997 – 29.11.2000, în sumă de 28023 lei.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul 2 în care instanţa de recurs consideră că, aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat de către Şaragov Victor, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei, care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe cînd, în recursul declarat de către Şaragov Victor, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Şaragov Victor ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Şaragov Victor se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Ion Vîlcov Ion Corolevschi 3