2rac-307/13 — Constatarea dreptului la folosirea bunului imobil

prima instanţă: S.Lazari dosarul nr.2rac-307/13 instanţa de apel: M. Ciugureanu, M. Moraru, Gr. Zubati DECIZIE 31 iulie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Svetlana Novac, Tatiana Vieru, Iurie Bejenaru, examinînd recursul declarat de SA „Cereale - Prut”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SA „Cereale - Prut” împotriva SRL „R.S.Group”, SRL „Expedit - Euro - Trans” şi SRL „Poteca” cu privire la constatarea dreptului de folosinţă gratuită a bunului imobil, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 decembrie 2012, prin care a fost admis apelul declarat de către SRL „R.S.Group” şi SRL „Expedit–Euro- Trans”, casată hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 06 aprilie 2012, şi emisă o nouă hotărîre de respingere a acţiunii, c o n s t a t ă La 15 noiembrie 2011 SA „Cereale - Prut” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva SRL „R.S.Group”, SRL „Expedit - Euro - Trans” şi SRL „Poteca” solicitînd înlăturarea obstacolelor în folosinţa bunului imobil şi confirmarea dreptului la folosirea lui gratuită. În motivarea cererii, reclamantul SA „Cereale - Prut” a indicat că, la 07 noiembrie 2001 SA „Cereale - Prut” a încheiat cu SRL „Poteca” contractul de vânzare-cumpărare a unui segment de linie de cale ferată cu conexiune la staţia Ungheni a CFM.

Deoarece în urma vânzării se lichida accesul reclamantului la linia de cale ferată a staţiei Ungheni, părţile de comun acord au introdus în contractul încheiat prevederea că, Vânzătorul are dreptul de folosire a porţiunii de conexiune a liniei de cale ferată în decurs de 40 ani şi că, în caz de înstrăinare a bunului procurat Cumpărătorul urma să includă în noul contract clauza privind dreptul gratuit de folosirea de către Vânzător a segmentului de cale ferată. Ulterior SRL „Poteca” a vândut segmentul de cale ferată „SRL „R.S.Group”, fără a include în contractul încheiat clauzele negociate cu SA „Cereale-Prut,,. În baza contractului de locaţiune, SRL „R.S. Group” a transmis linia de cale ferată în litigiu către SRL „Expedit - Euro - Trans”.

Deoarece actualul proprietar al liniei de cale ferată şi persoana care o are în folosinţă nu recunosc dreptul SA „Cereale - Prut” de a beneficia de trecerea gratuită pe segmentul de cale ferată în 1 litigiu, solicită adoptarea unei hotărâri privind obligarea reclamaţilor la respectarea acestui drept. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 06 aprilie 2012 acţiunea a fost admisă. S-a recunoscut dreptul SA „Cereale – Prut” de folosinţă fără plata pentru lucrările de manevră a liniei de cale ferată între acele 97a-137, amplasată pe teritoriul staţiei de cale ferată Ungheni – Bereşti a CFM, în conformitate cu p.4.7 şi 4.8 a contractului de vînzare – cumpărare a liniei de cale ferată indicată, încheiat la 07.11.2001, între SA „Cereale – Prut” şi SRL „Poteca”.

S-a obligat SRL „Expedit - Euro - Trans” să nu creeze SA „Cereale – Prut” impedimente în folosirea pentru lucrările de manevră a liniei de cale ferată indicate. S-a încasat din contul SRL „Expedit - Euro - Trans” în beneficiul SA „Cereale – Prut” taxa de stat în sumă de 270 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 decembrie 2012 s-a admis apelul declarat de către SRL „R.S.Group” şi SRL „Expedit–Euro- Trans”, fiind casată hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 06 aprilie 2012 şi emisă o nouă hotărîre prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de SA „Cereale - Prut” împotriva SRL „R.S.Group”, SRL „Expedit - Euro - Trans” şi SRL „Poteca” cu privire la constatarea dreptului de folosinţă gratuită a bunului imobil.

La 21martie 2013 SA „Cereale – Prut” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului recurentul a indicat că instanţa de apel a emis soluţiile indicate mai sus, cu încălcarea normelor de drept material şi procesual, nu a elucidat toate circumstanţele cauzei. Recurentul indică că, instanţa de apel nu a luat în consideraţie prevederile art.714 Cod civil, care prevede expres prioritatea clauzei contractuale negociate ori în contractul dat există o clauză contractuală negociată, şi anume vînzarea segmentului de cale ferată de către SA „Cereale – Prut” întreprinderii SRL „Poteca”.

La 13 iunie 2013 SA „Cereale – Prut” a declarat recurs suplimentar împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu remiterea cauzei la rejudecare în primă instanţă după competenţă, la Judecătoria Ungheni. Invocă recurentul că, la soluţionarea litigiului urma să se procedeze conform art.43 alin.(2) lit. b) CPC, astfel încît pricina să fie strămutată pentru a fi soluţionată de Judecătoria Ungheni – locul aflării bunurilor. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. 2 Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins, cu menţinerea deciziei instanţei de apel, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, consideră că instanţa de apel a determinat toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii, a apreciat probele prezentate de părţi în corespundere cu prevederile art. 130 din Codul de procedură civilă, multiaspectual, complet, în ansamblul şi interconexiunea lor, corect a aplicat normele de drept material, şi întemeiat a ajuns la concluzia de respingere a acţiunii înaintate de SA „Cereale – Prut”.

În conformitate cu art.121 Codul de procedură civilă, instanţa judecătorească reţine spre examinare şi cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat ori pun la îndoială concluziile referitoare la existenţa sau inexistenţa de circumstanţe, importante pentru soluţionarea justă a cazului. În conformitate cu art.122 alin. (1) Codul de procedură civilă, circumstanţele care, conform legii, trebuie confirmate prin anumite mijloace de probaţiune nu pot fi dovedite cu nici un fel de alte mijloace probante. Conform art. 118 din Codul de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe carele invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

Recurentul-reclamant în cauză nu s-a conformat acestor cerinţe. Reieşind din această normă legală rezultă cert că recurentul SA „Cereale – Prut” nu a prezentat instanţei probe pertinente şi admisibile în sensul cerinţelor art. 121-122 din Codul de procedură civilă, care confirmă pretenţiile invocate în cererea de chemare în judecată. Reieşind din materialele cauzei s-a constat cu certitudine faptul că, la 07 noiembrie 2001 SA „Cereale - Prut” a încheiat cu SRL „Poteca” contractul de vânzare-cumpărare a unui segment de linie de cale ferată cu conexiune la staţia Ungheni a CFM.

Deoarece în urma vânzării se lichida accesul reclamantului la linia de cale ferată a staţiei Ungheni, părţile de comun acord au introdus în contractul încheiat prevederea că, Vânzătorul are dreptul de folosire a porţiunii de conexiune a liniei de cale ferată în decurs de 40 ani şi că, în caz de înstrăinare a bunului procurat Cumpărătorul urma să includă în noul contract clauza privind dreptul gratuit de folosirea de către Vânzător a segmentului de cale ferată. 3 La 22 martie 2004 SRL „Poteca” a încheiat cu SRL „R.S.Group”contractul de vînzare- cumpărare a segmentului de linie de cale ferată cu lungimea de 1618 m., cumpărată anterior de la SA „Cereale - Prut”, contra unei plăţi de 250 000 lei.

Astfel, în urma analizei circumstanţelor s-a stabilit faptul că, la momentul încheierii între SRL „Poteca” şi SRL „R.S.Group” a contractului de vînzare- cumpărare din 22 martie 2004 a segmentului de linie de cale ferată, cumpărată anterior de la SA „Cereale - Prut”, cumpărătorul - SRL „R.S.Group” nu a avut cunoştinţă că bunul este grevat cu dreptul de folosinţă, ceia ce este dovedit prin punctul 4.1.5 precum că, vînzătorul garantează că la momentul semnării contractului linia de cale ferată nu este obiectul unui litigiu şi nu se află sub sechestru ori altă interdicţie. Prin urmare, Colegiul reţine că conform art.764 Cod civil, vînzătorul este obligat să predea bunul fără vicii de natură juridică (liber de drepturile unui terţ asupra lui), cu excepţia cazului cînd cumpărătorul a consimţit să încheie contractul cunoscînd drepturile terţului asupra bunului.

Se consideră viciu de natură juridică şi situaţia în care în registrul bunurilor imobile este înscris un drept inexistent. Reieşind din argumentele invocate mai sus, instanţa de recurs menţionează că, în contractul de vânzare - cumpărare dintre SRL „Poteca” şi SA „Cereale - Prut” nu este specificat faptul că SA „Cereale - Prut” are careva drepturi faţă de segmentul de cale ferată, indicându-se că bunul imobil nu este grevat sau obiect a căruiva litigiu, prin urmare cumpărătorul este de bună credinţă. Odată cu înstrăinarea bunului imobil de către SRL „Poteca” prevederile contractului anterior nu se aplică asupra noului cumpărător or aceste prevederi au fost contractate doar între SA „Cereale - Prut” şi SRL „Poteca”, astfel recurentul nu are careva drept asupra bunului imobil în litigiu.

Instanţa de recurs mai menţionează că, recurentul SA „Cereale - Prut” îşi întemeiază poziţia sub pretinsa condiţie de folosire gratuită a bunului pe un termen de 40 ani, indicat în punctul 4.7 a contractului de vînzare -cumpărare din 07.11.2001, încheiat între SA „Cereale-Prut” (vînzător) şi SRL „Poteca” (cumpărător). Însă, conform art.349 Codul civil, în redacţia anului 1964, prin contractul de folosire gratuită a bunurilor o parte se obligă să transmită sau transmite un bun în folosinţă temporară celeilalte părţi, iar aceasta din urmă se obligă să restituie acelaşi bun. Potrivit art.279 Cod civil, în redacţia anului 1964, contractul de închiriere de bunuri pe un termen mai mare de un an trebuie să fie încheiat în formă scrisă.

Cum reiese din materialele cauzei, SA „Cereale-Prut” nu a contestat contractul de vînzare – cumpărare între SRL „Poteca” şi SRL „R.S.Group”, prin urmare la moment el este în vigoare. 4 În asemenea împrejurări, criticele formulate în recurs nu pot constitui temei de admitere a acestuia, deoarece se combat cu cele invocate mai sus şi se axează asupra circumstanţelor, care au fost constatate şi elucidate pe deplin de către instanţa de apel, avînd la bază cumulul de probe, apreciate cu respectarea normelor de drept procedural. Afirmaţiile invocate de către recurent în cererea de recurs au fost obiect de examinare în instanţa de apel, fiind cercetate şi examinate pe deplin. Instanţa de recurs relevă că soluţia dată de instanţa de apel este corectă, motivată şi amplu argumentată, cu pronunţarea asupra tuturor aspectelor juridice şi făcînd trimitere, atît la probele administrate, cît şi dispoziţiile legale aplicabile la caz.

Faţă de cele relatate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că decizia instanţei de apel este legală şi întemeiată, fiind adoptată în limitele competenţei sale, cu aplicarea corectă a legii materiale care guvernează raportul juridic litigios, iar în cadrul judecării pricinii au fost create condiţii obiective participanţilor la proces, pentru realizarea drepturilor sale procedurale, astfel ajungînd la concluzia de a respinge recursul declarat SA „Cereale - Prut” şi a menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 decembrie 2012. În conformitate cu art. 444, art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Se respinge recursul declarat de către SA „Cereale - Prut”.

Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 decembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SA „Cereale - Prut” împotriva SRL „R.S.Group” şi SRL „Expedit - Euro - Trans”, SRL „Poteca” cu privire la constatarea dreptului de folosinţă gratuită a bunului imobil. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Svetlana Novac Tatiana Vieru Iurie Bejenaru 5