2ra-2456/13 — Recuperarea prejudiciului material şi moral

prima instanţă: A.Cucerescu dosarul nr.2ra-2456/13 instanţa de apel: T.Duca, S.Procopciuc, A.Albu ÎNCHEIERE 17 iulie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru, Ion Corolevschi, examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Procurorul mun.Bălţi în interesele Auricăi Guţuleac, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Procurorul mun.Bălţi în interesele Auricăi Guţuleac împotriva lui Zavada Mihail, SA „Incomlac” privind recuperarea prejudiciului material şi moral cauzat prin infracţiune, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 16 aprilie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de Guţuleac Aurica şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 26.12.2012, c o n s t a t ă: La 06.07.2012, Procurorul mun Bălţi în interesele pensionarei Guţuleac Aurica s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Zavada Mihail şi SA „Incomlac" privind recuperarea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii se indică că, prin sentinţa Judecătoriei Bălţi din 25.05.2012, a fost dovedită şi constatată culpa pîrîtului Zavada Mihail în comiterea infracţiunii prevăzute de art.157 CP pe faptul cauzării leziunilor corporale din imprudenţă Auricăi Guţuleac, în timpul conducerii unei tărgi metalice. Drept rezultat al acţiunilor ilicite, reclamantei i-au fost cauzate prejudicii materiale şi morale. Cu referire la prejudiciul material cauzat îndică că drept rezultat al cauzării leziunilor corporale reclamantei, ultima a suportat cheltuieli privind procurarea medicamentelor, produselor alimentare, asigurarea cu servicii de transport cu plată, toate acestea datorită imobilizării create de vătămarea corporală.

Cu referire la prejudiciul moral cauzat reclamantei menţionează că suferinţele psihice şi fizice pe care le-a suportat reclamanta şi le suportă pînă în prezent datorită traumatizării, nu pot fi puse la îndoială. Ultima are nevoie de îngrijire permanentă şi se află în starea sindromului stresului post traumatic. Mai indică că, dat fiind faptul că Zavada Mihail este angajatul S.A. 1 „Incomlac", ultimii solidar urmează să restituie prejudiciul material şi moral cauzat prin fapta infracţională. Solicită încasarea, în mod solidar, din contul lui Zavada Mihail şi S.A. „Incomlac" în beneficiul Auricăi Guţuleac prejudiciul material cauzat prin infracţiune în sumă de 4642,17 lei şi prejudiciu moral în sumă de 100000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 26.12.2012, acţiunea înaintată a fost admisă parţial. S-a încasat de la Zavada Mihail în beneficiul Auricăi Guţuleac prejudiciul material în mărime de 237,82 lei şi prejudiciul moral în mărime de 2000 lei. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 16.04.2013, a fost respins apelul declarat de Guţuleac Aurica, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Bălţi din 26.12.2012. La 22.05.2013, Procurorul mun.Bălţi în interesele Auricăi Guţuleac a declarat recurs, în termen legal, solicitînd modificarea hotărîrilor judecătoreşti prin admiterea acţiunii integral. În motivarea recursului recurentul a indicat că hotărîrile instanţelor de judecată sînt bazate doar pe cadrul probant administrat în defavoarea Auricăi Guţuleac, care la rîndul său a prezentat în şedinţele de judecată suficiente probe întru demonstrarea poziţiei sale de apărare.

Instanţele de judecată, încasănd prejudiciul material, s-au limitat la termenul de 21 zile necesare pentru stabilirea gravităţii leziunii corporale, dar urmau a lua în consideraţie tot cursul de recuperare care continuă pînă în prezent, iar în cazul apariţiei cărorva divergenţe între actele medicale, urma să invite medicii pentru confirmarea datelor necesare. La fel, a indicat că condamnarea lui Zavada Mihail prin sentinţa judecătorească nu poate servi motiv de excludere a SA „Incomlac” de la răspundere, dat fiind faptul că în cadrul şedinţelor de judecată s-a constatat că Zavada Mihail este angajat al întreprinderii 2Incomlac”. Referitor la prejudiciul moral recurentul a invocat că suma încasată este insuficientă, deoarece pînă în prezent Guţuleac Aurica suportă suferinţe psihice şi fizice datorită traumatizării.

Ultima are nevoie de îngrijire permanentă şi se află în starea sindromului stresului post traumatic. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Procurorul mun.Bălţi în interesele Auricăi Guţuleac, este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu dispoziţia art.432 alin.(1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art.433 lit.a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că temeiurile recursului declarat nu se 2 încadrează în prevederile art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, cauza fiind judecată cu respectarea normelor de drept material şi procesual, astfel, recursul fiind vădit neîntemeiat. Argumentele invocate de recurentul Procurorul mun.Bălţi în interesele Auricăi Guţuleac, în cererea de recurs că hotărîrile judecătoreşti parţial sunt neîntemeiate, poartă un caracter declarativ şi nu pot fi reţinute. Dezacordul cu hotărîrile judecătoreşti prin relatarea situaţiei în viziunea recurentului, este inadmisibilă din considerentele că nu se încadrează în prevederile art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi nu constituie temei de casare a acestor hotărîri, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea lor dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu- se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Călăuzindu-se de art.440 CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433 CPC şi anume la lit.a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că instanţele de judecată au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate şi au aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Procurorul mun.Bălţi în interesele Auricăi Guţuleac, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), 433 lit.a), art.440 alin.(1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Procurorul mun.Bălţi în interesele Auricăi Guţuleac, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Ion Corolevschi 3