2ra-1524/13 — Recunoaşterea cu dreptul pierdut la spaţiu locativ

dosarul nr.2ra-1524/13 prima instanţă: L. Gafton, instanţa de apel: M. Anton, I. Secrieru, A. Panov, DECIZIE 05 iunie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Ala Cobăneanu, Judecătorii Tatiana Răducanu, Sveatoslav Moldovan Valeriu Doagă, Nicolae Clima examinînd cererea de recurs declarate de către Ştovberg Ludmila, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea de Stat „Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Chişinău”, intervenient accesoriu Asociaţia de Coproprietari în Condominiu 55/3 COOP împotriva lui Ştovberg Ludmila cu privire la recunoaşterea cu dreptul pierdut la spaţiu locativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 21 noiembrie 2012, prin care apelul declarat de către Ştovberg Ludmila a fost respins şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău din 10 aprilie 2012, de admitere a acţiunii, c o n s t a t ă La 16 decembrie 2011, Întreprinderea de Stat „Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Chişinău” a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ştovberg Ludmila, intervenient accesoriu Asociaţia de Coproprietari în Condominiu 55/3 COOP, cu privire la recunoaşterea cu dreptul pierdut la spaţiu locativ. În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că blocul locativ din str. Băcioii Noi 14/3, mun. Chişinău, a fost transmis de către reclamant în gestiunea economică Asociaţiei de Coproprietari în Condominiu nr.55/3 COOP. La 05.10.2011 având datorii enorme pentru camera nr.65 din blocul gestionat, ACC 55/3 COOP a solicitat intervenirea reclamantului, deoarece odaia nu este privatizată, iar dreptul de dispoziţie asupra bunului respectiv este deţinut de către reclamant.

Indică reclamantul că în urma verificărilor efectuate s-a constatat că în odaia respectivă locuieşte ilegal şi temporar Ştovberg Ruslan, fratele Ludmilei Ştovberg, care deţine viză de reşedinţă în odaie, serviciile comunale nu sunt achitate, astfel acumulându-se datorie în sumă de 20092,85 lei. A fost stabilit că Ştovberg Ludmila lipseşte de la locul de trai de peste 10 ani. Solicită Întreprinderea de Stat „Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Chişinău” recunoaşterea cu dreptul pierdut la spaţiu locativ a Ludmilei Ştovberg în odaia nr.65 din blocul locativ din str. Băcioii Noi 14/3, mun. Chişinău şi încasarea din contul pârâtei a cheltuielilor de judecată ce constituie 270 lei - taxa de stat achitată la depunerea cererii şi pentru citarea pârâtei prin aviz telegrafic 42,72 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 10.04.2012, acţiunea a fost admisă, s-a recunoscut Ştovberg Ludmila cu dreptul pierdut la spaţiul locativ în odaia nr.65, str. Băcioii Noi, 14/3, mun. Chişinău şi s-a încasat de la Ştovberg Ludmila în beneficiul ÎS „Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Chişinău” cheltuielile de judecată în sumă de 312,72 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 noiembrie 2012, apelul declarat de către Ştovberg Ludmila a fost respins şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 10 aprilie 2012, de admitere a acţiunii La 13 martie 2013, Ştovberg Ludmila a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei hotărîri noi de respingere a acţiunii.

În motivarea recursului recurenta a invocat că pricina a fost examinată în lipsa reprezentantului său legal, nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, judecînd recursul în limitele prevăzute de lege, consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea hotărîrii primei instanţe şi deciziei instanţei de apel cu adoptarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. Conform art. 445 alin. (1), lit. b) CPC instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.

Conform art. 442 alin. (1) CPC, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, pe baza actelor din dosar, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi. Din materiale dosarului s-a stabilit că Întreprinderea de Stat „Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Chişinău” a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ştovberg Ludmila, intervenient accesoriu Asociaţia de Coproprietari în Condominiu 55/3 COOP, cu privire la recunoaşterea cu dreptul pierdut la spaţiu Instanţele de judecată au emis hotărîrile sus indicate, de admitere a acţiunii. Analizînd materialele dosarului, Colegiul ajunge la concluzia că instanţele de judecată nu au constatat şi elucidat de deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii în fond şi nu au dat apreciere cuvenită actelor anexate la materialele cauzei în coraport cu importanţa lor.

Actele cauzei denotă că Comitetul Sindical al ÎS „Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Chişinău” prin bon de repartiţie, i-a repartizat Claudei Ştovberg , mamei pîrîtei-recurent pe o perioadă permanentă, camera nr.65, din căminul de pe str. Băcioii Noi, 14/3, mun. Chişinău, în perioada când activa în cadrul Coloanei Mecanizate Mobile 14. Potrivit art. 110 alin. (10) Codul cu privire la locuinţe, fără a li se acorda o altă încăpere de locuit nu pot fi evacuaţi din locuinţele de serviciu membrii familiei lucrătorului decedat, căruia i s-a acordat locuinţa de serviciu. Instanţa de recurs notează că în odaia din litigiu a fost instalată cu trai permanent Ştovberg Claudia împreună cu fiica Ştovberg Ludmila şi Ştovberg Ruslan.

Astfel, la examinarea pricinii instanţele de judecată nu au dat apreciere faptului că Claudei Ştovberg , mama recurentei, i-a fost repartizată camera nr.65 din căminul de pe str. Băcioii Noi, 14/3, mun. Chişinău, în care are viza de reşedinţă şi recurenta, care este indicată în actele ce confirmă instalarea şi locuirea ei legală în camera respectivă. Colegiul remarcă că instanţele de judecată la baza emiterii hotărîrilor s-au axat pe Actul din 18.11.2011, întocmit de către reprezentantul intimatului în prezenţa vecinilor recurentei, prin care s-a constatat că Ştovberg Ludmila, atât până la decesul mamei sale, cât şi după acesta, mai bine de 10 ani nu locuieşte în spaţiul respectiv. Conform art. 63 din Codul cu privire la locuinţe în cazul cînd chiriaşul ori membrii familiei lui lipsesc temporar, încăperea de locuit li se menţine timp de şase luni.

Încăperea de locuit se menţine pentru chiriaş ori pentru membrul familiei lui un timp mai îndelungat în cazurile prevăzute în p.p. 1) – 6) din articolul menţionat, sub incidenţa căror pîrîta nu cade. În cazurile, indicate în punctele 1-6 ale părţii a doua din prezentul articol, dreptul de folosire a încăperilor de locuit i se menţine persoanei absente timp de şase luni din ziua expirării termenelor indicate în aceste puncte. Constatarea faptului că persoana a pierdut dreptul la folosirea încăperii de locuit în virtutea lipsei acestei persoane peste temeiurile stabilite se efectuează pe cale judiciară. Dacă chiriaşul sau membrul familiei lui au lipsit din cauze motivate mai mult de şase luni, atunci la cererea chiriaşului sau a membrului absent al familiei termenul acesta poate fi prelungit de către cel ce dă cu chirie încăperea de locuit, iar în caz de litigiu – de către instanţa judecătorească.

Potrivit cererii de chemare în judecată reclamantul susţine că pîrîta a absentat în locuinţă mai mult de 10 ani, inclusiv şi termenul de pînă la decesul mamei sale, motivînd, printre altele , că pîrîta a acumulat o datorie mare pentru serviciile comunale. În acelaşi timp, se susţine că fratele pîrîtului continuă să locuiască în odaia respectivă. La acest capitol este necesar de menţionat că instanţele nu au dat apreciere cuvenită celor constatate prin Actul din 18.11.2011, or, recurenta în cadrul examinării pricinii a solicitat audierea martorilor care au semnat actul respectiv, pentru elucidarea pe deplin a celor constatate în actul respectiv, iar instanţa de apel i-a respins demersul de audiere a martorilor.

În acest context instanţa de recurs constată că pe parcursul examinării cauzei nu s-a demonstrat lipsa recurentei în spaţiul locativ cu pricina. Dimpotrivă, pe tot parcursul timpului, recurenta a avut activitate de muncă în mun. Chişinău, nu a fost plecată peste hotarele ţării, iar în odaia cu pricina locuieşte în mod legal cu fratele său ca membri ai familiei (copii) decedatei Claudia Ştovberg. În conformitate cu art. 118 alin. (1) CPC fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel, iar prin alin. (2) al aceluiaşi articol, partea care nu a exercitat pe deplin obligaţia de a dovedi anumite fapte este în drept să înainteze instanţei judecătoreşti un demers prin care solicită audierea părţii adverse în privinţa acestor fapte dacă solicitarea nu se referă la circumstanţele pe care instanţa le consideră dovedite.

Reieşind din prevederile normei de drept citate, instanţele de judecată au considerat incorect de o importanţa majoră actul indicat, ca probă de admitere a acţiunii, deoarece dreptul la spaţiul locativ, în oricare situaţie, se menţine după fratele pîrîtei, a cărui domiciliere permanentă nu a fost contestată şi nici negată de reclamant. În acelaşi timp, conţinutul actului perfectat la 18 noiembrie 2011(f. d. 15) de constatare a lipsei în apartament a pîrîtei, că nu se achită serviciile comunale, că la ziua controlului nimeni nu locuia etc., este pur declarativ, or acesta nu demonstrează lipsa pîrîtei în spaţiul locativ mai bine de şase luni, în situaţia domicilierii legale a unui alt membru al familiei chiriaşei.

Colegiul remarcă că instanţele de judecată, reieşind din faptul că la odaia din litigiu s-a acumulat datorie pentru serviciile comunale, au constatat că în camera respectivă nu locuieşte nimeni, concluzie eronată, or, faptul acumulării datoriilor, nu stabileşte careva circumstanţe care ar fi determinante pentru stabilirea dacă camera este locuită de cineva. În această ordine de idei şi luînd în consideraţie că instanţa de apel a stabilit circumstanţe în baza unor probe neadministrate, Colegiul consideră că recursul declarat de către Ştovberg Ludmila urmează a fi admis cu casarea hotărîrii primei instanţe şi instanţei de apel şi cu adoptarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. În conformitate cu art.445 al.(1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se admite recursul declarat de către Ştovberg Ludmila.

Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 noiembrie 2012 şi hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 10.04.2012 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea de Stat „Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Chişinău”, intervenient accesoriu Asociaţia de Coproprietari în Condominiu 55/3 COOP împotriva lui Ştovberg Ludmila cu privire la recunoaşterea cu dreptul pierdut la spaţiu locativ, cu adoptarea unei noi hotărîri după cum urmează. Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea de Stat „Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Chişinău”, intervenient accesoriu Asociaţia de Coproprietari în Condominiu 55/3 COOP împotriva lui Ştovberg Ludmila cu privire la recunoaşterea cu dreptul pierdut la spaţiu locativ ca fiind lipsită de temei.

Decizia este irevocabilă din data emiterii. Preşedintele şedinţei, Ala Cobăneanu Judecătorul Judecători Tatiana Răducanu Sveatoslav Moldovan Valeriu Doagă Nicolae Clima