2rc-204/13 — Respingerea cererii de prelungirea termenului de valorificare a bunurilor ipotecate

prima instanţă: Iu. Cotruţă dosarul nr. 2rc-204/13 DECIZIE 15 mai 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Iurie Şumcov Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Societatea pe Acţiuni „Banca de Economii”, în pricina civilă la cererea introductivă a Întreprinderii de Stat „Moldresurse” cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate, împotriva încheierea Curţii de Apel Chişinău din 01 aprilie 2013, prin care a fost respinsă cererea Băncii de Economii SA cu privire la prelungirea cu 6 luni a termenului de valorificare a bunurilor ipotecate/gajate, care fac parte din complexul patrimonial unic al filialei nr. 1 a Întreprinderii de Stat „Moldresurse” şi scoasă de pe rol cererea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova privind separarea datoriilor în valoare de 5182405,80 lei din masa debitoare a Întreprinderii de Stat „Moldresurse” în proces de insolvabilitate cu transmiterea lor către Întreprinderea de Stat „Institutul de Tehnică Agricolă „Mecagro”, c o n s t a t ă: La 17 februarie 2010, ÎS „Moldresurse” a depus cerere cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate şi aplicarea procedurii planului faţă de sine.

Prin încheierea Curţii de Apel Economice din 18 februarie 2010 s-a admis spre examinare cererea introductivă depusă de ÎS „Moldresurse” cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate. Prin hotărârea Curţii de Apel Economică din 06 mai 2010 a fost intentat procesul de insolvabilitate faţă de ÎS „Moldresurse”. În cadrul derulării procesului de insolvabilitate, în şedinţa de validare a creanţelor din 22 iunie 2010-01 iulie 2010 a fost validată creanţa garantată a Băncii de Economii SA faţă de ÎS „Moldresurse” în suma creditului neachitat de 89000000 lei şi a dobînzilor de 2637352,92 lei. Prin încheierea Curţii de Apel Economice din 11 februarie 2011 a fost admisă cererea de separare a bunurilor înaintată de către creditorul Banca de Economii SA, acestea fiind separate în vederea comercializării stingerii creanţelor garantate, Băncii fiindu-i permisă comercializarea acestor bunuri cu acordul administratorului insolvabilităţii.

La 24 ianuarie 2012, Banca de Economii SA a înaintat instanţei o cerere prin care, în calitatea sa de creditor garantat a solicitat permisiunea comercializării, de sine stătător a filialei nr. 1 a debitorului, bunuri amplasate în mun. Chişinău, str. Valea Bacului 5/1. Prin încheierea Curţii de Apel Economice din 02 februarie 2012 cererea Băncii de Economii SA a fost admisă pe deplin. La 01 august 2012. prin intermediul cancelariei Curţii de Apel Chişinău, Banca de Economii SA a înaintat instanţei o cerere prin care a solicitat prelungirea termenului de valorificare a bunurilor (vol.8 f.d.59).

In motivarea cererii sale creditorul a indicat că, termenul de valorificare a bunurilor gajate şi separate din masa debitoare expiră la 02 august 2012. Având în vedere faptul că, Banca, din momentul pronunţării încheierii Curţii de Apel Economice din 02 februarie 2012 şi pînă în prezent, a întreprins mai multe măsuri în vederea comercializării bunurilor, care însă nu s-au soldat cu un succes, s-a adresat cu prezenta cerere, solicitînd prelungirea cu 3 luni a termenului de valorificare a bunurilor gajate/ipotecate care fac parte din complexul patrimonial unic al filialei nr. 1 a ÎS „Moldresurse”, bunuri amplasate în mun. Chişinău, str. Valea Bacului 5/1.

A mai indicat creditorul că, în perioada vizată, se lucra la încheierea unui contract de intenţii privind comercializarea bunurilor ÎS „Moldresurse” către SRL „Fismar- Impex”, tergiversarea căruia, a avut loc din vina administratorului insolvabilităţii, care ilegal, a condiţionat perfectarea şi eliberarea documentelor necesare întru încheierea contractului, motiv pentru care, SRL „Fismar-Impex” a refuzat încheierea acestuia. Susţine că concomitent, la 11 iulie 2012, câre Banca de Economii SA a parvenit cererea ÎM „Delmar Construction” SRL cu nr. 50/12 privind intenţia de a procura bunurile gajate/ipotecate care fac parte din complexul patrimonial unic al filialei nr. 1 a ÎS „Moldresurse”, bunuri amplasate în mun.

Chişinău, str. Valea Bacului 5/1, la preţul de 47 000 000 lei. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 12 septembrie 2012 cererea Băncii de Economii SA a fost admisă şi a fost prelungit termenul de valorificare a bunurilor gajate/ipotecate, care fac parte din complexul patrimonial unic al filialei nr.1 a ÎS „Moldresurse”, bunuri amplasate în mun. Chişinău, str. Valea Bacului 5/1 cu 3 luni. (vol.8 f.d. 108). La 12 noiembrie 2012 Banca de Economii SA s-a adresat la Curtea de Apel Chişinău cu o cerere în care a solicitat prelungirea încă cu 3 luni a termenului de valorificare a bunurilor gajate/ipotecate, care fac parte din complexul patrimonial unic al filialei nr. 1 a ÎS „Moldresurse”, bunuri amplasate în mun.

Chişinău, str. Valea Bacului 5/1. (vol.8. f.d. 125). Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 26 noiembrie 2012 cererea Băncii de Economii SA a fost admisă şi a fost prelungit termenul de valorificare a bunurilor gajate/ipotecate, care fac parte din complexul patrimonial unic al filialei nr. 1 a ÎS „Moldresurse”, bunuri amplasate în mun. Chişinău, str. Valea Bacului 5/1 cu 3 luni. (vol.8 f.d. 148). La 04 februarie 2013 Banca de Economii SA a adresat Curţii de Apel Chişinău o cerere prin care a solicitat prelungirea încă cu 6 luni a termenului de valorificare a bunurilor gajate/ipotecate, care fac parte din complexul patrimonial unic al filialei nr. 1 a ÎS „Moldresurse”, bunuri amplasate în mun.

Chişinău, str. Valea Bacului 5/1, (vol. 8, f.d. 197). În motivarea cererii a invocat că la data de 29 ianuarie 2013, a fost preconizată licitaţia cu strigare, privind comercializarea următoarelor bunuri: baza de producere şi depozitare cu suprafaţa totală de 15,449,40 m.p. şi dreptul de folosinţă asupra terenului de pămînt cu suprafaţa de 3,8730 ha, amplasată în mun. Chişinău, str. Valea bîcului 5/1, mijloace fixe (utilaje aferente), calea ferată de acces, amplasată în mun. Chişinău, str. Valea Bîcului 5/1, cu lungimea 508,00 m., la valoarea iniţială de 12642100000 lei, însă licenţa nu a avut loc din cauza lipsei de participanţi înregistraţi.

Consideră că în prezent un împiediment major de a comercializa bunurile menţionate constituie prevederea legală, potrivit căreia pentru vînzarea patrimoniului întreprinderii insolvabile urmează a fi achitată taxa pe valoarea adăugată, ceea ce implică majorarea preţului de vînzare cu 20%, indiferent de faptul cine, potrivit întreprinderilor diferite date de Ministerul Finanţelor, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi Comisia Parlamentară economie, buget şi finanţe, urmează să suporte aceste cheltuieli suplimentare. Afirmă că este evident riscul nevalorificării bunurilor menţionate sau valorificării acestora la un preţ redus, fapt ce poate leza drepturile Băncii de economii SA în calitate de creditor garant, precum şi drepturile altor creditori.

Totodată, la 25 februarie 2013 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare a RM s-a adresat la Curtea de Apel Chişinău cu o cerere prin care a solicitat separarea din masa debitoare a ÎS „Moldresurse” în proces de insolvabilitate a sumei de 5 182405,80 lei cu obligarea ÎS „Moldresurse” în proces de insolvabilitate de a transmite datoriile debitoriale ale agenţilor economici în sumă de 5182405,80 lei către ÎS „Institutul de Tehnică Agricolă „Mecagro”. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 01 aprilie 2013, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea Băncii de Economii SA cu privire la prelungirea cu 6 luni a termenului de valorificare a bunurilor ipotecate/gajate, care fac parte din complexul patrimonial unic al filialei nr. 1 a ÎS „Moldresurse”, amplasat în mun.

Chişinău, str. Valea Bîcului 5/, iar cererea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare al RM privind separarea datoriilor în valoare de 5182405,80 lei din masa debitoare a Întreprinderii de Stat „Moldresurse” în proces de insolvabilitate cu transmiterea lor către ÎS „Institutul de Tehnică Agricolă „Mecagro” a fost scoasă de pe rol. La 08 aprilie 2012, Banca de Economii SA, a declarat recurs împotriva încheierii primei instanţe, solicitînd admiterea acestuia, casarea încheierii ce ţine de respingerea cererii Băncii de Economii SA cu pronunţarea în această parte a unei încheieri noi de admiterea cererii şi prelungirea cu 6 luni a termenului de valorificare a bunurilor ipotecate/gajate, care fac parte din complexul patrimonial unic al filialei nr. 1 a ÎS „Moldresurse”, bunuri amplasate în mun.

Chişinău, str. Valea Bacului 5/1. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea primei instanţe în partea respingerii cererii de prelungire cu 6 luni a termenului de valorificare a bunurilor ipotecate/gajate, care fac parte din complexul patrimonial unic al filialei nr. 1 a ÎS „Moldresurse”, bunuri amplasate în mun. Chişinău, str. Valea Bacului 5/1. Consideră că instanţa a concluzionat greşit că nu se încadrează în prevederile art. 131 din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012. Menţionează că la data de 13 ianuarie 2012 a intrat în vigoare Legea privind modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 267 din 23 decembrie 2011 (MO nr. 13-14/32 din 13 ianuarie 2012), prin care din art. 103 „Scutirea de TVA” alin. (1) p. (8) Cod fiscal cuvintele „proprietatea întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate” au fost excluse.

Astfel, în cazul comercializării bunurilor întreprinderilor insolvabile, urma a fi achitată taxa pe valoare adăugată în mărime de 20% din preţ. Prin Legea nr. 164 din 11 iulie 2012 privind modificarea şi completarea unor acte legislative (MC nr. 190-192/638 din 14 septembrie 2012) în art. 103 „Scutirea de TVA” alin. (1) p. (8) Cod fiscal au fost introduse cuvintele „proprietatea întreprinderilor declarate în proces de restructurare judiciara de faliment şi de lichidare”. Legea întră în vigoare în termen de 6 luni de la data publicării (14martie 2013). Afirmă că pentru data de 29 ianuarie 2013 a fost preconizată licitaţia „cu strigare” privind comercializare; următoarelor bunuri:bază de producere şi depozitare cu suprafaţa totală de 15,449.40 m.p.

şi dreptul dl folosinţă asupra terenului de pământ (nr. cadastral 0100117010) cu suprafaţa dj 3.8730 ha, amplasată în mun. Chişinău, str. Valea Bîcului 5/1; mijloace fixe (utilaje aferente); calea ferată de acces, amplasată în mun. Chişinău, str. Valea Bîcului 5/1, cu lungime; 508.00 m, la valoarea iniţială de 126 421 000,00 lei. Licitaţia însă nu a avut loc din cauza lipsei de participanţi înregistraţi.

Consideră că până la intrarea în vigoare a Legii nr. 164 din 11 iulie 2012, un impediment major de a comercializa bunurile menţionate constituia prevederea legală, potrivit căreia pentru vânzarea patrimoniului întreprinderii insolvabile urma a fi achitată taxa pe valoare adăugată, ceea ce implică majorarea preţului de vânzare cu 20%, indiferent de faptul cine, potrivit interpretărilor diferite date de Ministerul Finanţelor, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi Comisia parlamentară economie, buget şi finanţe, urmează să suporte aceste cheltuieli suplimentare (creditorul garantat, debitorul sau cumpărătorul). Susţine că, în cazul comercializării bunurilor gajate până la expirarea termenului de valorificare era evident riscul nevalorificării bunurilor menţionate sau valorificării acestora la un preţ redus, fapt ce putea leza drepturile Băncii de Economii S.A.

în calitate te creditor garantat, precum şi drepturile altor creditori, însă prima instanţă nu a ţinut cont de circumstanţele relevante pricinii, pronunţând o încheie neîntemeiată. Or, potrivit art. 131 alin. (9) al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, dacă, în termen de 3 luni de la iniţierea procedurii de vânzare, bunul grevat cu garanţie nu s-a putut înstrăina, creditorul garantat este în drept să preavizeze transmiterea bunului în posesia sa pentru-valorificare. Administratorul insolvabilităţii/lichidatorul transmite efectiv bunul grevat cu garanţie în posesia creditorului garantat sau consimte în scris în formă autentică să îl pună la dispoziţia acestuia în momentul convenit în preaviz.

În caz de refuz al administratorului insolvabilităţii/lichidatorului, bunul trece în posesia creditorului garantat după expirarea termenului din preaviz în temeiul unei încheieri judecătoreşti, care poate fi contestată cu recurs de persoanele vizate în ea. Consideră că deoarece norma citată nu stabileşte un termen de valorificare a bunurilor grevate cu garanţii, instanţa urma să aplice prevederile acesteia şi să prelungească acest termen, care a fost: stabilit conform Legii abrogate. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 08 aprilie 2013 în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii instanţei de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. În conformitate cu art. 131 alin.(9) din Legea insolvabilităţii, dacă în termen de 3 luni de la iniţierea procedurii de vînzare, bunul grevat cu garanţie nu s-a putut înstrăina, creditorul garantat este în drept să preavizeze transmiterea bunului în posesia sa pentru valorificare.

Administratorul insolvabilităţii/lichidatorul transmite efectiv bunul grevat cu garanţie în posesia creditorului garantat sau consimte în scris în formă autentică să îl pună la dispoziţia acestuia în momentul convenit în preaviz, în caz de refuz al administratorului insolvabilităţii/lichidatorului, bunul trece în posesia creditorului garantat după expirarea termenului din preaviz în temeiul unei încheieri judecătoreşti, care poate fi contestată cu recurs de persoanele vizate în ea. După cum denotă actele cauzei, prin încheierea Curţii de Apel economice din 11 februarie 2011 a fost admisă cererea de separare a bunurilor înaintată de către creditorul Banca de Economii SA, acestea fiind separate în vederea comercializării stingerii creanţelor garantate, Băncii fiindu-i permisă comercializarea acestor bunuri cu acordul administratorului insolvabilităţii.

La 24 ianuarie 2012, Banca de Economii SA a înaintat instanţei o cerere prin care, în calitatea sa de creditor garantat, a solicitat permisiunea comercializării, de sine stătător a filialei nr. 1 a debitorului, bunuri amplasate în mun. Chişinău, str. Valea Bacului 5/1. Prin încheierea Curţii de Apel Economice din 02 februarie 2012, cererea Băncii de Economii SA fost admisă pe deplin. Este cert şi faptul că la 01 august 2012, Banca de Economii SA a înaintat instanţei o cerere prin care a solicitat prelungirea termenului de valorificare a bunurilor (vol.8. f.d.59). Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 12 septembrie 2012 cererea Băncii de Economii SA a fost admisă şi a fost prelungit termenul de valorificare a bunurilor gajate/ipotecate, care fac parte din complexul patrimonial unic al filialei nr.1 a ÎS „Moldresurse”, bunuri amplasate în mun.

Chişinău, str. Valea Bacului 5/1 cu 3 luni (voi.8, f.d. 108). Tot materialul probator atestă că la 12 noiembrie 2012, Banca de Economii SA s-a adresat instanţei, cu o cerere în care a solicitat prelungirea încă cu 3 luni a termenului de valorificare a bunurilor gajate/ipotecate, care fac parte din complexul patrimonial unic al filialei nr.1 a IS „Moldresurse”, bunuri amplasate în mun. Chişinău, str. Valea Bacului 5/1 (vol.8 f.d. 125). Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 26 noiembrie 2012 cererea Băncii de Economii SA a fost admisă şi a fost prelungit termenul de valorificare a bunurilor gajate/ipotecate, care fac parte din complexul patrimonial unic al filialei nr.1 a ÎS „Moldresurse”, bunuri amplasate în mun.

Chişinău, str. Valea Bacului 5/1 cu 3 luni (voi.8 f.d. 148). Cu toate acestea, bunurile, care fac parte din complexul patrimonial unic al filialei nr.1 a ÎS „Moldresurse”, bunuri amplasate în mun. Chişinău, str. Valea Bacului 5/1 nu au fost valorificate, motiv din care la 04 februarie 2013, Banca de Economii SA s-a adresau cu o nouă cerere, prin care a solicitat prelungirea încă cu 6 luni a termenului de valorificare a bunurilor gajate/ipotecate, care fac parte din complexul patrimonial unic al filialei nr.1 a IS „Moldresurse”, bunuri amplasate în mun. Chişinău, str. Valea Bacului 5/1 (vol.8 f.d. 197). Drept urmare, se atestă corectitudinea soluţiei primei instanţe de respingere a cererii Băncii de Economii SA cu privire la prelungirea încă cu 6 luni a termenului de valorificare a bunurilor gajate/ipotecate, care fac parte din complexul patrimonial unic al filialei nr.1 a IS „Moldresurse”, bunuri amplasate în mun.

Chişinău, str. Valea Bacului 5/1, pe motiv că argumentele recurentului invocate în susţinerea cererii de prelungire a termenului de valorificare a bunurilor gajate/ipotecate nu au suport legal. Aceasta deoarece materialele cauzei reflectă cert că nu există temei legal pentru nejustificarea solicitării de prelungire de nenumărate ori a termenului de valorificare a bunurilor .gajate de către creditor Or, referirea la faptul că Banca de Economii SA nu a finalizat negocieri privind înstrăinarea bunurilor gajate/ipotecate, care fac parte din complexul patrimonial unic de pe str. Valea Bîcului 5/1, mun. Chişinău, nu prezintă temei justificativ pentru prelungirea termenului de valorificare bunurilor, mai mult că acest temei a fost invocat de creditorul garantat în fiecare din cerere de prelungire a termenului de valorificare înaintate de recurent anterior, astfel termenul negocierilor depăşind toate limitele posibile rezonabile.

În această ordine de idei sunt lipsite de sens şi alte critice aduse în susţinerea cererii de recurs, or cele constatate indică direct la temeinicia încheierii recurate. Totodată instanţa de recurs, consideră inoportun de a se expune asupra legalităţii încheierii primei instanţe în partea în care cererea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare al RM privind separarea datoriilor în valoare de 5182405,80 lei din masa debitoare a Întreprinderii de Stat „Moldresurse” în proces de insolvabilitate cu transmiterea lor către ÎS „Institutul de Tehnică Agricolă „Mecagro” a fost scoasă de pe rol, or, în această parte încheierea nu a fost contestată. Faţă de cele ce preced, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul urmează a fi respins cu menţinerea încheierii primei instanţe.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Societatea pe Acţiuni „Banca de Economii”. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 01 aprilie 2013 în pricina civilă la cererea introductivă a Întreprinderii de Stat „Moldresurse” cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Iurie Şumcov Tamara Chişca-Doneva