3ra-738/13 — Contestarea actului administrativ şi repararea prejudiciului material

prima instanţă: L.Popova dosarul nr. 3ra-738/13 DECIZIE 15 mai 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Vera Macinskaia, Ion Vîlcov Galina Stratulat, Iurie Bejenaru examinând recursul declarat de către Biroul Vamal Chişinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii comerciale „O Clipa-MS” Societate cu răspundere limitată împotriva Biroului Vamal Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ şi repararea prejudiciului material, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2012 prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă: La 25 decembrie 2010 SC „O Clipa-MS” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ şi repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 28 septembrie 2010 în adresa sa a parvenit de la întreprinderea-rezident al Poloniei „Turplast-bis” conform contractului nr. 10 din 01 ianuarie 2010 marfa sub forma ţevilor din polimeri de clorură venil şi accesoriilor din materiale plastice pentru canalizare şi utilizări sanitare de diverse mărimi în sumă totală de 3 739,58 dolari SUA, fiind prezentat pârâtului Biroului Vamal Chişinău de către brokerul vamal „Aliner Service” pachetul de acte necesare devamării mărfii respective, şi anume declaraţia primară nr. TN 03912893 din 28 septembrie 2010, declaraţiile complementare nr. NY 04227369 şi nr. NR 04227372 din 28 septembrie 2010, declaraţia privind valoarea în vamă a mărfurilor DVV-1, declaraţia ecologică nr. 330829 din 28 septembrie 2010, copia contractului nr. 10 din 01 ianuarie 2010 privind furnizarea ţevilor şi accesoriilor pentru canalizare încheiat între întreprinderea „Turplast-bis” (Polonia) şi SC „O Clipa-MS” SRL (Moldova), scrisoare de transport internaţională CMR nr. 002052, factura comercială (invoice) nr. Fv/490/10 din 14 septembrie 2010, ordinul de plată nr. 8 din 15 septembrie 2010, ordinul de plată nr. 157 din 27 septembrie 2010,

certificatul de conformitate nr. A030739 din 23 iunie 2010 şi certificatul igienic nr. 3154 din 14 septembrie din 2009. Menţionează reclamatul că actele prezentate în vamă au fost calificate de către inspectorul Biroului Vamal Chişinău ca fiind insuficiente şi necorespunzătoare pentru devamarea mărfii introduse pe teritoriul Republicii Moldova, din suspiciunea 1 subevaluării costului mărfii fiind emis actul de inspecţie din 30 septembrie 2010, conform căruia preţul mărfii importate de către SC „O Clipa-MS” SRL urmează a fi majorat în vamă până la 15 lei/kg. În asemenea circumstanţe, reclamantul a fost nevoit să perfecteze declaraţii vamale noi – declaraţia primară TN 03912896 şi declaraţia privind valoarea în vamă a mărfurilor DVV-2, precum şi să achite suplimentar taxe vamale în sumă de 3 968,78 lei.

Indică reclamantul că nefiind de acord cu majorarea preţului mărfii, în vederea soluţionării situaţiei conflictuale create, a expediat la 18 octombrie 2010 în adresa pârâtului o cerere prealabilă, în care a solicitat furnizarea informaţiei detaliate cu privire la calcularea costului ţevilor importate, însă prin scrisoarea nr. 4860 din 26 octombrie 2010 a Biroului Vamal Chişinău a recepţionat un răspuns de natură formală care nu a clarificat în nici un mod situaţia Consideră reclamantul că pârâtul în mod ilegal şi abuziv a recalculat spre majorare costul în vamă a mărfii importate, în afara existenţei unor parametri şi criterii corespunzătoare în acest sens. Solicită reclamantul anularea actului de inspecţie din 30 septembrie 2010 emis de către Biroul Vamal Chişinău, recalcularea spre micşorare a taxelor vamale achitate la import, repararea prejudiciului material şi moral de către pârât.

Pe parcursul examinării pricinii, reclamantul şi-a concretizat pretenţiile, solicitând anularea actului de inspecţie din 30 septembrie 2010 aferent declaraţiei vamale nr. I 36144 din 28 septembrie 2010, repararea de către pârâtul Biroul Vamal Chişinău a prejudiciului material în valoare de 3 968,78 lei şi încasarea din contul acestuia a cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 3 300 lei. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2012 acţiunea a fost admisă parţial, fiind anulat actul de inspecţie din 30 septembrie 2010 aferent declaraţiei vamale nr. I 36144 din 28 septembrie 2010 privind majorarea valorii în vamă a mărfii importate de către SC „O Clipa-MS” SRL, obligat Biroul Vamal Chişinău să restituie drepturile vamale achitate suplimentar în sumă de 3 968,78 lei, încasată din contul Biroului Vamal Chişinău suma de 1 500 lei cheltuieli pentru asistenţă juridică, în rest acţiunea a fost respinsă.

La 04 februarie 2013 Biroul Vamal Chişinău a declarat recurs împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău, cerînd admiterea recursului, casarea hotărîrii recurate şi emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. Recurentul în motivarea recursului a indicat că prima instanţă a interpretat şi aplicat eronat normele de drept material, neelucidând pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea litigiului în fond. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, în vigoare din 30 noiembrie 2012, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele dosarului atestă că hotărârea redactată a primei instanţe din 12 noiembrie 2012 a fost expediată în adresa recurentului la 02 ianuarie 2013, fiind recepţionată de către acesta la 04 ianuarie 2013. 2 În circumstanţele relevate, recursul declarat de către Biroul Vamal Chişinău se consideră a fi depus în termen.

În conformitate cu art. 444 CPC, prezentul recurs se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea hotărîrii primei instanţe, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină hotărîrea primei instanţe. Potrivit art. 25 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, judecînd acţiunea, instanţa de contencios administrativ este în drept să admită acţiunea şi să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ sau să oblige pîrîtul de a înlătura încălcările pe care le-a comis.

Instanţa de contencios administrativ este în drept să se pronunţe, în limitele competenţei sale, din oficiu sau la cerere, şi asupra legalităţii actelor sau operaţiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului administrativ contestat. Conform art. 26 alin. (1) din aceeaşi Lege, actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care: a) este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii; b) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenţei; c) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite. Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, la examinarea în instanţa de contencios administrativ a cererii în anulare, sarcina probaţiunii este pusă pe seama pîrîtului, iar în materie de despăgubire, sarcina probaţiunii revine ambelor părţi.

Din materialele prezente la dosar, şi anume din copiile de pe declaraţia primară nr. TN 03912893 din 28 septembrie 2010, declaraţiile complementare nr. NY 04227369 şi nr. NR 04227372 din 28 septembrie 2010, declaraţia privind valoarea în vamă a mărfurilor DVV-1, precum şi din depoziţiile părţilor în litigiu, rezultă că la 28 septembrie 2010 intimatul-reclamant SC „O Clipa-MS” SRL a introdus pe teritoriul vamal al Republicii Moldova mărfuri originare din Polonia sub forma ţevilor de canalizare, cod 39172390, şi accesoriilor sanitare, cod 39174000. Suplimentar, materialele dosarului, şi anume actul de inspecţie din 30 septembrie 2010 aferent declaraţiei vamale nr. I 36144 din 28 septembrie 2010 privind majorarea valorii în vamă a mărfurilor, copiile de pe declaraţia primară nr. TN 03912896 şi declaraţia privind valoarea în vamă a mărfurilor DVV-2, atestă faptul că recurentul-pârât Biroul Vamal Chişinău conducându-se de unele suspiciuni privind subevaluarea costului mărfii importate, a dispus reestimarea preţului acesteia până la 15lei/kg, în rezultat fiind suplimentar recalculate taxele vamale în sumă de 3 968,78 lei.

În circumstanţele enunţate şi în contextul normelor de drept citate supra, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie 3 consideră justă concluzia primei instanţe privind admiterea parţială a acţiunii înaintate, fiind anulat actul de inspecţie contestat şi restituite intimatului-reclamant drepturile vamale suplimentar achitate, dat fiind faptul că recurentul-pârât Biroul Vamal Chişinău nu a prezentat probe admisibile şi pertinente care să demonstreze legalitatea şi rezonabilitatea acţiunilor întreprinse, nefiind clară modalitatea de calcul, criteriile şi parametrii valorici, utilizarea cărora a condus spre constatarea preţului mărfii introduse pe teritoriul vamal ca fiind nejustificativ micşorat de către importatorul SC „O Clipa-MS” SRL, şi astfel încălcate normele pertinente ale legislaţiei vamale.

Suplimentar, instanţa de recurs accentuează că preţul recalculat al mărfurilor introduse de către SC „O Clipa-MS” SRL a fost evaluat de Biroul Vamal Chişinău în baza unităţii de măsură „kg”, pe când actele prezente la dosar, şi anume copiile de pe declaraţia primară nr. TN 03912893 din 28 septembrie 2010 şi factura comercială (invoice) nr. Fv/490/10 din 14 septembrie 2010, atestă că ţevile de canalizare importate de către intimat au fost identificate în baza unităţii de măsură „m”, astfel fiind corectă concluzia primei instanţe privind calificarea utilizării unităţii de măsură „kg” de către recurentul-pârât ca fiind arbitrară.

Nu poate fi reţinut drept temei de admitere a recursului argumentul recurentului precum că instanţa de fond a interpretat şi aplicat eronat normele de drept material, neacordând semnificaţia cuvenită faptului că valoarea în vamă a mărfii introduse de către intimatul-pârât a fost determinat incorect cu încălcarea legislaţiei vamale în vigoare, deoarece este neîntemeiat, la caz însăşi autoritatea vamală în textul actului de inspecţie din 30 septembrie 2010 prescriind expres despre suspiciunea subevaluării mărfii introduse de către SC „O Clipa-MS” SRL, şi nu a faptului împlinit de încălcare.

Nu poate fi reţinut nici argumentul recurentului precum că prima instanţă nu a elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea litigiului în fond, omiţând să dea o apreciere corespunzătoare faptului că la calcularea preţului ţevilor de canalizare şi accesoriilor sanitare importate de către SC „O Clipa-MS” SRL, Biroul Vamal Chişinău a examinat valoarea în vamă a mărfii prin prisma informaţiei deţinute din sistemul informaţional Asycuda World şi din Portalul Serviciului Vamal, deoarece este unul declarativ, la caz recurentul-pârât neprezentând careva acte probante care să certifice utilizarea altor mijloace şi metode legitime la recalcularea valorii în vamă a mărfurilor importate de către intimat.

Cât despre admiterea de către Curtea de Apel Chişinău a pretenţiilor intimatului- reclamant privind compensarea din contul Biroului Vamal Chişinău a cheltuielilor de judecată sub forma cheltuielilor de asistenţă juridică suportate, instanţa de recurs le consideră întemeiate. Or, în conformitate cu art. 96 alin. (1) CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile ei de asistenţă juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare şi rezonabile, la cazul din speţă fiind justă şi proporţională dispunerea compensării de către Biroul Vamal Chişinău în beneficiul SC „O Clipa-MS” SRL a cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 1 500 lei.

4 Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că hotărârea recurată este întemeiată şi legală, iar temeiurile invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat şi de a menţine hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2012. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Biroul Vamal Chişinău. Se menţine hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2012 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii comerciale „O Clipa-MS” Societate cu răspundere limitată împotriva Biroului Vamal Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ şi repararea prejudiciului material.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Vera Macinskaia Ion Vîlcov Galina Stratulat Iurie Bejenaru 5