2ra-1202/13 — Demolarea construcţiei neautorizate, reparare prejudiciu moral

prima instanţă: A. Miron nr.2ra-1202/13 instanţa de apel: Gh. Creţu, A. Doga, A. Pahopol ÎNCHEIERE 02 mai 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Gotco Agafia, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată formulată de către Gotco Agafia împotriva lui Chirilov Ivan, Scripnic Artur, Scripnic Viorica cu privire la demolarea construcţiei neautorizate şi încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 noiembrie 2012, prin care a fost respins apelul declarat de către Gotco Agafia, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 02 februarie 2012, prin care acţiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată, c o n s t a t ă: La data de 23.11.2010 Gotco Agafia s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Chirilov Ivan, Scripnic Artur, Scripnic Viorica cu privire la demolarea construcţiei neautorizate şi încasarea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii, reclamanta a indicat că, locuieşte pe adresa str. Ismail, 71, mun. Chişinău, iar în conformitate cu certificatul eliberat de OCT din 16.12.2009, lotul de teren amplasat din str. Ismail, 71 cu suprafaţa de 0,1423 ha a fost destinat pentru construcţii. Vecinii utilizau terenul respectiv potrivit unui acord comun. Pîrîtul Chirilov Ivan, fară permisiunea vecinilor, a construit ilegal în curte un garaj.

În anul 2009 a demolat garajul şi în locul lui a construit o casă cu 2 etaje, care potrivit actelor a fost legalizată ca garaj cu mansardă. Specialiştii Inspecţiei de Stat în Construcţii au întocmit actul CH nr. 0121 din 21.09.2009 privind încălcările admise de către pîrît, care ulterior a fost sancţionat contravenţional cu amendă şi demolarea construcţiei. Ulterior, a vîndut construcţia dată pîrîţilor Scripnic, pentru a evita 1 răspunderea. La moment, Scripnic Artur şi Scripnic Viorica nu locuiesc pe adresa dată, ci în continuare imobilul este utilizat de către pîrîtul Chirilov Ivan, iar în asemenea circumstanţe, pîrîtul încalcă dreptul de vecinătate, de folosire a terenului de către ceilalţi vecini.

De asemenea, reclamanta a indicat că, apa de pe acoperişul construcţiei pîrîtului se scurge în faţa uşii, astfel încît mereu peretele casei este umed, în faţa uşii sînt băltoace. Solicită reclamanta, demolarea construcţiei ilegale şi încasarea prejudiciului moral, precum şi a cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 02.02.2012, acţiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06.11.2012 a fost respins apelul declarat de către Gotco Agafia, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 02.02.2012. În dezacord cu decizia enunţată, Gotco Agafia, la data de 13.02.2013 a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii.

În motivarea amplă a recursului, recurenta Gotco Agafia a indicat că, decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe sunt pasibile de a fi casate pe motivul aplicării greşite a normelor de drept material, manifestată prin interpretarea eronată a legii. În acest context, recurenta Gotco Agafia a indicat că, instanţele de judecată ierarhic inferioare nu au ţinut cont de faptul că, construcţia litigioasă a fost construită, dată în exploatare cu încălcarea tuturor procedurilor stabilite şi prin falsificarea actelor ce au stat la baza înregistrării dreptului de proprietate. Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Prin prisma normei citate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat în termen. Or, materialele pricinii atestă expedierea părţilor a deciziei instanţei de apel, conform scrisorii de însoţire din 17.12.2012, (f.d.171). Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu dispoziţia art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că temeiurile recursului declarat nu se 2 încadrează în prevederile art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Mai mult decît atît, cauza a fost judecată cu respectarea normelor de drept material şi procesual, recursul fiind vădit neîntemeiat.

Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, recurenta Gotco Agafia, nu a făcut referire la nici o normă de drept material sau procedural care ar fi fost încălcată sau aplicată eronat de către instanţa de apel la examinarea cauzei, iar argumentele invocate în recursul, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel, cărora instanţele judecătoreşti le-au dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC. Călăuzindu-se de art. 440 CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

În acelaşi timp, completul relevă că, recursul exercitat conform secţiunii a II- a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate şi a aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Gotco Agafia ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Gotco Agafia se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă.

Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Valentina Clevadî 3