2ra -1297/13 — Înlăturarea obstacolelor în folosirea dreptului de proprietate şi repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă:V.Criucicova dosarul nr.2ra -1297/13 instanţa de apel:N.Budăi, N.Craiu, A.Nogai DECIZIE 2 mai 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă Preşedintele şedinţei, judecătorul Mihai Poalelungi Judecătorii Ala Cobăneanu Sveatoslav Moldovan Tatiana Răducanu Nicolae Gordilă Examinând recursul declarat de către reprezentantul Raisei Mogîldea, Aureliu Oncea, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Raisei Mogîldea împotriva Elizavetei Cazacu cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea dreptului de proprietate şi repararea prejudiciului material şi moral , împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13 decembrie 2012, prin care a fost respins apelul declarat de către Raisa Mogîldea şi a fost menţinută hotărârea judecătoriei Călăraşi din 26 martie 2012, prin care acţiunea a fost respinsă c o n s t a t ă La 7 februarie 2011 Raisa Mogîldea a depus cerere de chemare în judecată împotriva Elizavetei Cazacu cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea dreptului de proprietate şi repararea prejudiciului material şi moral . În motivarea acţiunii reclamanta Raisa Mogîldea a indicat că, la 14 ianuarie 2008 a cumpărat de la Vasilii Pruteanu, un lot de teren cu suprafaţa de 0, 25 ha, număr cadastral 2534113211, situat în extravilanul din satul Pituşca, raionul Călăraşi.

La 17 noiembrie 2009, reclamanta a mai cumpărat un lot de teren cu suprafaţa de 0, 2499, număr cadastral 2534113212, de la Ulian Batco, situat în aceeaşi localitate. Contractele de vânzare-cumpărare încheiate între părţile respective au fost înregistrate la OCT Călăraşi. Indică reclamanta Raisa Mogîldea că, pârâta Elizaveta Cazacu, a ocupat ilegal 0,24 ha, pe care îl prelucrează şi din care strânge roada. Reclamanta Raisa Mogîldea consideră că, pârâta neîntemeiat ignoră preîntâmpinarea de a nu se mai folosi de lotul de teren în litigiu şi din care considerente îi creează obstacole în folosirea dreptului ei de proprietate asupra terenului respectiv şi astfel îi aduce prejudiciu.

Consideră reclamanta Raisa Mogîldea că, reieşind din concluzia şefului Direcţiei Agricultură şi Alimentaţie din Călăraşi număr 01 din 19 ianuarie 2011 reclamanta ar fi putut să obţină un venit de 450 lei pe anul 2010, fapt care nu a fost realizat, pe motiv că pârâta i-a creat obstacole în obţinerea acestuia. Cere reclamanta Raisa Mogîldea înlăturarea obstacolelor în folosirea dreptului de proprietate, repararea prejudiciului material în calitate de venit ratat suma de 1 560 lei, repararea prejudiciului moral suma în mărime de 1 000 lei, cheltuielile de judecată suma de 250 lei şi taxa de stat suma de 350 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Călăraşi din 26 martie 2012 acţiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 decembrie 2012 a fost respins apelul declarat de către Raisa Mogîldea şi a fost menţinută hotărârea judecătoriei Călăraşi din 26 martie 2012. La 18 decembrie 2012, reprezentantul recurentei Raisa Mogîldea, Aureliu Oncea a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe, cerând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătoreşti cu pronunţarea unei noi hotărâri cu privire la admiterea integrală a acţiunii. În motivarea recursului recurenta Raisa Mogîldea, a indicat că nu este de acord cu decizia instanţei de apel şi cu hotărârea primei instanţe, deoarece le consideră nefondate şi ilegale, fiind emise cu interpretarea eronată a normelor de drept material şi procedural.

La fel recurenta Raisa Mogîldea, în motivarea recursului a indicat că la pronunţarea deciziei, instanţa de apel nu a ţinut cont de faptul că ultima ar fi prezentat o decizie similară cu privire la acelaşi obiect, cu aceleaşi părţi şi pe aceleaşi temeiuri, în care Curtea de Apel, la 3 aprilie 2012 ar fi emis o decizie diferită. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie prin încheierea din 24 aprilie 2013 a considerat recursul admisibil şi l-a transmis spre examinarea recursului în fondului. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Completul din 5 judecători poate decide invitarea unor participanţi sau reprezentanţi ai acestora pentru a se pronunţa asupra problemelor de legalitate invocate în cererea de recurs.

În conformitate cu art.434 al.(1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Prin urmare, recurenta a depus recursul în termenul prevăzut de lege. La 29 martie 2013 Elizaveta Cazacu a depus referinţă în care a cerut respingerea recursului şi menţinerea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe. Studiind materialele dosarului, verificând argumentele Raisei Mogîldea invocate în cererea de recurs în baza materialelor dosarului şi a referinţei depusă de către Elizaveta Cazacu, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat în termen, întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel şi trimiterea pricinii spre rejudecare în aceiaşi instanţă din următoarele motive.

În conformitate cu art.445 alin.(1) lit.c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţă de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Din materialele pricinii civile în cauză rezultă că, la 14 ianuarie 2008 recurenta, Elizaveta Cazacu a cumpărat de la Vasilii Pruteanu, un lot de teren cu suprafaţa de 0, 25 ha, număr cadastral 2534113211, situat în extravilanul din satul Pituşca, raionul Călăraşi. Ulterior, la 17 noiembrie 2009, recurenta a mai cumpărat un lot de teren cu suprafaţa de 0, 2499, număr cadastral 2534113212, de la Ulian Batco, situat în aceeaşi localitate.

Contractele de vânzare-cumpărare încheiate între părţile respective au fost înregistrate la OCT Călăraşi. Din considerentele că intimata ilegal îi creează obstacole în folosirea dreptului de proprietate asupra lotului de teren ce îi aparţine cu drept de proprietate şi din care cauză recurenta nu poate obţine venitul cuvenit, a fost în situaţia de a depune cerere de chemare în judecată împotriva intimatei, prin care a cerutînlăturarea obstacolelor în folosirea dreptului de proprietate, repararea prejudiciului material în calitatea de venit ratat suma de 1 560 lei, repararea prejudiciului moral suma în mărime de 1 000 lei, cheltuielile de judecată suma de 250 lei şi taxa de stat suma de 350 lei.

Prima instanţă a respins acţiunea ca fiind neîntemeiată. Instanţa de apel a fost de acord cu soluţia primei instanţe. Judecând pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că prima instanţă a încălcat normele de drept procedural şi a emis o hotărâre contradictorie. În conformitate cu art.239 CPC, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată Judecând pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că instanţa de apel a încălcat normele de drept procedural. Instanţa de apel, fiind investită cu judecarea apelului declarat de către Raisa Mogîldea, a găsit necesar de a-l respinge şi de a menţine hotărârea primei instanţe, considerând că primainstanţă corect a reţinut ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de către recurentă.

Instanţa îşi întemeiază hotărârea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată. În conformitate cu art. 241 al. (5) CPC, în motivare se indică circumstanţele pricinii, constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanţa. Totodată, în conformitate cu art. 373 al. (1), (2) şi (5) CPC, instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă.

În limitele apelului, instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanţe, precum şi cele care nu au fost stabilite, dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, apreciază probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţă de apel de către participanţii la proces. În acest context, instanț a de recurs ț ine să menț ioneze că la materialele dosarului la paginile 97-98, este anexată o decizie a Curț ii de Apel Chiș inău din 3 aprilie 2012, în care parte este recurenta ș i care indică acelaș i obiect ș i aceleaș i temeiuri, dar a dat o soluţie diferită. Astfel, suntem în situaţia de a avea două hotărâri contradictorii pe acelaşi caz.

La judecarea pricinii civile în cauză, instanț a de apel nu a ț inut cont de acest fapt ș i din care considerente indică că, această decizie constituie temei de admitere a recursului de casare a deciziei instanț ei de apel ș i de trimitere a pricinii la rejudecare în instanț a de apel întru verificarea temeiniciei acestui fapt. Instanţa de recurs indică că, instanţa de apel, contrar prevederilor legale menţionate, nu s-a pronunţat şi nu a combătut nici într-un mod argumente indicate reieşind din probele din dosar. Ca urmare, în sensul art. 6 alin. (1) al Convenţiei pentru ApărareaDrepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, instanţa de recurs ţine sămenţioneze că instanţele de judecată trebuie să indice cu suficientă claritate motivele pe care-şi întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale, să precizeze noţiunile, ce implică o apreciere afaptelor supuse aprecierii.

În contextul dat, instanţa de recurs reţine că cele descrise cert indică la examinarea superficială a apelului, fără a fi supusă controlului temeinicia şi corectitudinea soluţiei date de prima instanţă prin prisma prevederilor legale. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că instanţa de apel a examinat pricina cu încălcarea normelor de drept material şi procedural, iar aceste erori nu pot fi corectate de către instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către reprezentantul Raisei Mogîldea, Aureliu Oncea, de a casa integral decizia instanţei de apel şi de a trimite pricina spre rejudecare în instanţa de apel.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se admite recursul declarat de către reprezentantul Raisei Mogîldea, Aureliu Oncea. Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 decembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Raisei Mogîldea împotriva Elizavetei Cazacu cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea dreptului de proprietate şi repararea prejudiciului material şi moral, cu trimiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, de un alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Mihai Poalelungi judecătorul Judecătorii Ala Cobăneanu Sveatoslav Moldovan Tatiana Răducanu Nicolae Gordilă