1ra-541/2023 — Art. 179 alin. 1; 287 alin. 3 CP

Alexandru Starenco a fost învinuit în baza art. 179 alin. (1) și 287 alin. (3) Cod penal (violare de domiciliu și huliganism agravat).

În prima instanță cauza a fost examinată în procedură generală. Prin sentința Judecătoriei Căușeni, sediul Central, din 13 septembrie 2021, Alexandru Starenco a fost achitat. Apel au declarat procurorul Diana Vorona și partea vătămată Igor Druța. La 16 noiembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a respins apelurile și a menținut sentința.

La 22 decembrie 2022, procurorul Dorina Tăut a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Urmărirea penală a fost pornită la 03 mai și s-a terminat la 25 septembrie 2019. Prima instanță a examinat cauza în perioada 04 octombrie 2019 – 13 septembrie 2021. Instanța de apel a examinat cauza între 18 octombrie 2021 – 16 noiembrie 2022. La 05 aprilie 2023, cauza a ajuns la Curtea Supremă de Justiție și a fost distribuită judecătorului Anatolie Țurcan. În iulie 2024, acesta a fost eliberat din funcție, iar cauza a fost distribuită judecătorului Ghenadie Eremciuc. Ulterior, în legătură cu încetarea transferului temporar al acestuia la Curtea Supremă de Justiție, la 28 iulie 2026, cauza a fost distribuită judecătorului Sergiu Stratan. ÎN FAPT a. Învinuirea adusă

Alexandru Starenco a fost învinuit că, la 22 aprilie 2019, în jurul orei 23:00, acționând împreună cu alte două persoane neidentificate, ar fi pătruns fără consimțământ în curtea domiciliului lui Dan Ochișor din satul Coșcalia, raionul Căușeni, unde ar fi lovit cu pumnii în geamuri și în ușă, după care ar fi plecat. Aproximativ peste 30 de minute, aceștia ar fi pătruns din nou în aceeași curte și, folosind pietre și alte obiecte, ar fi deteriorat automobilul „Mazda 6”, care îi aparținea lui Igor Druță, aflat în acel moment în vizită la Dan Ochișor. După ce Igor Druță i-ar fi avertizat că va chema poliția, aceștia ar fi părăsit locul faptei. 1 Acțiunile lui Alexandru Starenco au fost încadrate de organul de urmărire penală în baza art. 179 alin. (1) și art. 287 alin. (3) Cod penal. b. Probele

Inculpatul nu și-a recunoscut vinovăția. Fiind audiat în calitate de bănuit, acesta a declarat că nu a pătruns în domiciliul lui Dan Ochișor și nu a participat la deteriorarea automobilului lui Igor Druță. El a susținut că, în seara de 22 aprilie 2019, s-a aflat la domiciliu, împrejurare care putea fi confirmată de mama sa, Natalia Starenco, și de vecinul său, Gheorghe Nașcu. El a relatat că, după ce a aflat că este bănuit, s-a întâlnit cu Igor Druță, care i-a cerut să repare automobilul până la 02 mai 2019, însă el a negat orice implicare. Între ei nu existase conflicte și nu cunoaște motivul pentru care a fost acuzat. În fața primei instanțe, inculpatul a adăugat că, până la ora 22:59, s-a jucat online cu Gheorghe Nașcu, după care s-a culcat, și că domiciliul său se afla la aproximativ 10-15 minute de locul incidentului. Totodată, el a susținut că, după aproximativ un an, Sergiu Țurcan i-a mărturisit că el și Marian Druță au fost la domiciliul lui Dan Ochișor, iar automobilul ar fi fost deteriorat de Marian Druță. Inculpatul a presupus că Igor Druță l-ar fi confundat cu Sergiu Țurcan, deoarece aceștia seamănă la înfățișare. În instanța de apel, inculpatul a susținut declarațiile depuse anterior.

Partea vătămată, Igor Druță, a declarat că, în seara de 22 aprilie 2019, aflându-se în locuința lui Dan Ochișor, a auzit sosirea unei motociclete, după care mai multe persoane au pătruns în curte și au lovit în geamurile și ușa casei. El l-a recunoscut pe Alexandru Starenco după voce. Peste aproximativ 30 de minute, persoanele au revenit, iar când a aprins lumina și a deschis ușa a observat două persoane lângă automobil: una s-a ascuns după mașină, iar pe cealaltă era Alexandru Starenco, îmbrăcat în haine negre. După plecarea acestora, el a constatat că automobilul său avea geamurile și oglinzile deteriorate, precum și alte deteriorări. Ulterior, el a recunoscut după sunet motocicleta lui Sergiu Țurcan, iar Alexandru Starenco i-ar fi spus că automobilul a fost deteriorat „din cauza unei fete”. În declarațiile suplimentare, Igor Druță a precizat că nu a recunoscut a doua persoană, însă a doua zi l-a văzut pe Marian Druță purtând un pulover asemănător celui purtat de persoana necunoscută. În prima instanță, Igor Druță și-a modificat și completat declarațiile în mai multe privințe. El a susținut că una dintre persoane se afla pe automobil, iar Alexandru Starenco era în spatele acestuia. La prima pătrundere a auzit trei-patru voci, dar nu a putut afirma cu certitudine dacă a existat o a treia persoană, deși presupunea că aceasta conducea motocicleta. Anterior, au existat amenințări și conflicte între el și Alexandru Starenco. De asemenea, Sergiu Țurcan ar fi recunoscut că i-a transportat pe făptuitori, dar nu a deteriorat automobilul. În instanța de apel, Igor Druță a adăugat că l-a văzut personal pe Alexandru Starenco deteriorând automobilul cu o bâtă și o bucată de piatră, împrejurare care nu fusese relatată în această formă la urmărirea penală sau în prima instanță, unde susținuse că persoana aflată pe automobil nu fusese recunoscută. 2

Partea vătămată Dan Ochișor a declarat că, în seara incidentului, se afla la domiciliu împreună cu Igor Druță. În jurul orei 23:10, a auzit sosirea unei motociclete, două voci masculine și lovituri în geamurile casei, iar peste aproximativ 30 de minute a auzit din nou zgomote în curte. Igor Druță i-a comunicat imediat că automobilul fusese deteriorat de Alexandru Starenco, pe care îl recunoscuse. Dan Ochișor nu a văzut personal făptuitorii. La examinarea cauzei, acesta a relatat că a auzit mai multe voci, aproximativ trei, și două deplasări ale motocicletei, menținând că identificarea lui Alexandru Starenco provenea exclusiv din cele comunicate de Igor Druță. În instanța de apel Ochișor nu a fost audiat.

Martorul Gheorghe Nașcu a declarat că, în seara de 22 aprilie 2019, s-a aflat împreună cu Alexandru Starenco și Vitalie Garuța până în jurul orei 21:00, după care el și Alexandru Starenco au jucat online prin intermediul telefoanelor mobile. Jocul a continuat, cu o întrerupere, până la ora 22:59, când telefonul său s-a descărcat. Nu cunoaște ce a făcut Alexandru Starenco ulterior. În instanța de judecată, Gheorghe Nașcu și-a menținut în esență declarațiile, precizând că l-a văzut pe Alexandru Starenco intrând în locuința sa și că nu cunoaște activitatea acestuia după ora 23:00-23:30. A mai comunicat că de la domiciliul lui Alexandru Starenco până la locul incidentului se putea ajunge în aproximativ 10 minute. În instanța de apel Nașcu nu a fost audiat.

Martorul Natalia Starenco în prima instanță a declarat că este mama lui Alexandru Starenco. El a revenit acasă în după-amiaza zilei de 22 aprilie 2019 și, după ce a lucrat împreună cu Gheorghe Nașcu și Vitalie Garuța, a intrat în locuință în jurul orei 21:00. Ultima dată a ieșit din casă la ora 22:00, iar după cinci minute a revenit. Ulterior nu a mai ieșit. Ea a comunicat că odăile lor sunt apropiate și urma să audă dacă fiul său ieșea din casă.

Martorul Sergiu Țurcan a declarat la urmărirea penală că, în seara de 22 aprilie 2019, s-a deplasat cu motocicleta sa împreună cu Marian Druță la domiciliul lui Alexandru Ciobanu, unde au stat aproximativ două ore, după care s-au plimbat prin sat. El a negat că s-ar fi aflat la locul deteriorării automobilului sau că s-ar fi întâlnit în acea seară cu Alexandru Starenco. De asemenea, a negat că i-ar fi spus lui Igor Druță că a transportat persoanele care au deteriorat automobilul. În declarațiile suplimentare, a recunoscut numai că, ulterior incidentului, a mers împreună cu Marian Druță la domiciliul lui Dan Ochișor pentru a discuta cu Igor Druță. În prima instanță, Sergiu Țurcan și-a modificat substanțial declarațiile, recunoscând că, în noaptea incidentului, l-a transportat cu motocicleta pe Marian Druță la domiciliul lui Dan Ochișor. Acesta a relatat că Marian Druță a pătruns în curte, a lovit în geamurile casei și a deteriorat automobilul, în timp ce el a rămas inițial lângă poartă, după care a intrat în curte și a văzut acțiunile lui Marian Druță. A afirmat că Alexandru Starenco nu s-a aflat împreună cu ei și nu a participat la faptă. 3

Martorul Valeria Garuța a declarat că avusese o relație cu Alexandru Starenco și că, în vara anului 2018, comunicase o perioadă cu Igor Druță. După ce a aflat despre deteriorarea automobilului, i-a scris lui Alexandru Starenco și l-a întrebat ce probleme are, iar acesta i-a răspuns că Igor Druță îl acuză pe nedrept și că își va demonstra nevinovăția. În prima instanță, Valeria Garuța a declarat inițial că nu discutase cu Alexandru Starenco, nici prin mesaje, despre deteriorarea automobilului.

Martorul Alexandru Popescu a declarat că, în aprilie 2019, s-a întâlnit cu Igor Druță, Alexandru Starenco și Sergiu Țurcan în apropierea unei fântâni arteziene. Igor Druță îi acuza pe Alexandru Starenco și Sergiu Țurcan de deteriorarea automobilului, iar Alexandru Starenco nega acuzația. Martorul le-a recomandat să clarifice situația și, dacă Alexandru Starenco era vinovat, să repare prejudiciul. În instanța de apel martorul și-a menținut declarațiile.

Prin procesul-verbal de confruntare din 21 mai 2019 Igor Druță și Alexandru Starenco și-au menținut declarațiile anterioare: Igor Druță a afirmat că l-a văzut la față și l-a recunoscut pe Alexandru Starenco în seara deteriorării automobilului, iar Alexandru Starenco a negat participarea (f.d. 95-97, vol. I).

Prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 23 aprilie 2019 s-a constatat că, în curtea domiciliului lui Dan Ochișor, era parcat automobilul Mazda 6, care avea geamurile sparte și oglinzile deteriorate. În curte nu au fost găsite obiecte folosite la deteriorarea automobilului, cu excepția unei bucăți de piatră (f.d. 27-29, vol. I).

Prin procesul-verbal de examinare a obiectului din 14 mai 2019, a fost examinat telefonul mobil al lui Gheorghe Nașcu. În aplicația Messenger a fost identificată conversația purtată la 22 aprilie 2019 între acesta și utilizatorul „Sasha”, stabilit ca fiind Alexandru Starenco, fiind ridicate capturile de ecran ale discuției. Acestea confirmă comunicarea dintre cei doi în seara incidentului până la ora 22:59 (f.d. 65-68, vol. I). c. Procedura în prima instanță și sentința

La 25 noiembrie 2020, partea vătămată Igor Druță a înaintat acțiune civilă, solicitând recunoașterea sa în calitate de parte civilă și încasarea de la Alexandru Starenco a prejudiciului material în sumă de 21.460 de lei, a prejudiciului moral în sumă de 20.000 de lei și a cheltuielilor pentru asistență juridică în sumă de 5.000 de lei, în cuantum total de 46.460 de lei.

Prin sentința Judecătoriei Căușeni, sediul Central din 13 septembrie 2021, Alexandru Starenco a fost achitat. Acțiunea civilă înaintată de Igor Druță privind repararea prejudiciului material și moral, precum și compensarea cheltuielilor de asistență juridică, a fost respinsă. Instanța a menționat că vinovăția lui Alexandru Starenco în săvârșirea infracțiunilor incriminate nu a fost confirmată prin probe. Acuzarea s-a întemeiat, în principal, pe declarațiile lui Igor Druță, potrivit cărora acesta l-ar fi recunoscut pe inculpat la locul faptei, însă instanța le-a apreciat 4 critic, reținând caracterul lor contradictoriu și lipsa coroborării cu celelalte probe. În particular, Sergiu Țurcan a declarat că la faptă au participat el și Marian Druță, fără implicarea lui Alexandru Starenco, iar declarațiile Nataliei Starenco și ale lui Gheorghe Nașcu, confirmate prin examinarea telefonului ultimului, susțineau că inculpatul s-a aflat la domiciliu și a jucat online până în jurul orei 23:00. Prin urmare, instanța a concluzionat că faptele au fost comise de alte persoane. Întrucât vinovăția inculpatului nu a fost confirmată, instanța a considerat că Starenco nu poate răspunde pentru prejudiciul suportat de Igor Druță și a respins acțiunea civilă. d. Apelul

La 24 septembrie 2021, procurorul Diana Vorona a depus apel. Ea a solicitat casarea sentinței, recunoașterea vinovăției lui Alexandru Starenco în baza art. 179 alin. (1) Cod penal, cu liberarea de pedeapsă ca urmare a intervenirii prescripției de tragere la răspundere penală. La fel, procurorul a solicitat încadrarea acțiunilor de deteriorare a automobilului în baza art. 104 Cod contravențional, cu liberarea de răspundere contravențională ca urmare a expirării termenului de prescripție, precum și admiterea acțiunii civile. Acuzarea a susținut că prima instanță a apreciat eronat probele, acordând credibilitate declarațiilor modificate ale lui Sergiu Țurcan și probelor privind alibiul inculpatului, care confirmau situația numai până la ora 23:00. Procurorul a menționat că declarațiile lui Igor Druță privind recunoașterea inculpatului erau confirmate de celelalte probe, iar instanța a omis să dea o încadrare juridică deteriorării automobilului și a indicat eronat temeiul achitării.

La 28 septembrie 2021, partea vătămată a depus apel, solicitând casarea sentinței, recunoașterea vinovăției lui Alexandru Starenco în baza art. 179 alin. (1) și art. 287 alin. (3) Cod penal, aplicarea pedepselor prevăzute de lege și admiterea acțiunii civile. Acesta a susținut că instanța de fond a interpretat eronat circumstanțele cauzei, reiterând că declarațiile sale au fost veridice și consecvente și că l-a văzut și recunoscut pe Alexandru Starenco la locul faptei.

La 16 noiembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a respins ca nefondate apelurile. Instanța a constatat că prima instanță a apreciat corect și în ansamblu probele, iar învinuirea s-a întemeiat, în principal, pe declarațiile contradictorii ale lui Igor Druță, care nu au fost confirmate prin alte probe concludente. Instanța a reținut că declarațiile acestuia erau contrazise de Sergiu Țurcan, care a indicat că fapta fusese comisă de Marian Druță, precum și de declarațiile Nataliei Starenco și ale lui Gheorghe Nașcu, coroborate cu examinarea telefonului mobil, din care rezulta că Alexandru Starenco s-a jucat online până în jurul orei 23:00. Totodată, curtea de apel a constatat că nici Valeria Garuța, nici Alexandru Popescu, nu au confirmat participarea inculpatului la comiterea faptelor. Instanța a considerat neîntemeiată afirmația că Sergiu Țurcan și-ar fi schimbat declarațiile pentru a-l favoriza pe inculpat, deoarece acesta nu declarase nici la urmărirea penală că Alexandru Starenco ar fi comis faptele. Potrivit deciziei, procurorul nu a asigurat 5 prezența lui Dan Ochișor, pentru a fi audiat nemijlocit, în conformitate cu cerințele art. 415, 419 Cod de procedură penală. e. Recursul

La 22 decembrie 2022, procurorul Dorina Tăut a declarat recurs întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Recurentul susține că curtea de apel nu a răspuns tuturor motivelor invocate în apel, a apreciat selectiv probele și a preluat concluziile primei instanțe. Instanțele au acordat prioritate declarațiilor inculpatului și probelor referitoare la alibiul său, deși acestea vizau numai perioada de până la ora 23:00, iar până la locul incidentului se putea ajunge în aproximativ 10 minute. Declarațiile lui Igor Druță privind recunoașterea inculpatului erau confirmate de declarațiile lui Dan Ochișor, Gheorghe Nașcu, Valeria Garuța și Alexandru Popescu, precum și de procesele-verbale de cercetare la fața locului și de examinare a telefonului. Procurorul a criticat aprecierea declarațiilor lui Igor Druță ca fiind contradictorii și a contestat credibilitatea declarațiilor modificate ale lui Sergiu Țurcan. Procurorul a mai invocat discrepanța dintre concluzia primei instanțe potrivit căreia faptele au fost comise de alte persoane și indicarea art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală drept temei al achitării.

La 05 aprilie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat prezentarea referinței la recurs. La 10 mai 2023, avocatul Sergiu Cernomoreț, în interesele lui Alexandru Starenco, a depus referință și a solicitat declararea recursului inadmisibil, deoarece este vădit neîntemeiat. Apărarea a susținut că recursul reia argumentele formulate în apel și nu identifică încălcări de procedură ori erori de drept care să se încadreze în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Instanța de apel a examinat și a apreciat toate probele, precum și argumentele părților, iar dezacordul procurorului cu aprecierea probelor nu constituie un temei distinct de recurs.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85).

Recurentul a invocat ca temei de recurs art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedura penală. În esență, el contestă aprecierea probelor făcută de instanțele ierarhic inferioare. Art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în vigoare până la 01 septembrie 2023, a fost interpretat în numeroase cauze (a se vedea drept exemplu hotărârile în cauzele nr. 1ra-231/2023, 1ra-1081/2023, 6 1ra-1309/2023). Conform acestei interpretări, art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală se referă la carențe de motivare sau erorile grave de fapt. Simplul fapt al dezacordului cu motivarea instanței de apel nu cade sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 6) Codul de procedură penală, iar obligația instanței judecătorești de motivare a hotărârii judecătorești ar trebui interpretat ca o obligație a instanței să combată convingător toate argumentele din apel care, dacă ar fi admise, ar schimba soluția instanței (decizia nr. 1ra-854/2022, §100). El nu poate fi interpretat ca obligând instanța să combată argumentele care nu pot avea vreun efect asupra soluției. Eroarea gravă de fapt constă în ignorarea unor circumstanțe evidente și esențiale pentru justa soluționare a cauzei, ceea ce a influențat în mod direct soluția pe caz.

Completul constată că majoritatea argumentelor formulate în recurs reiterează criticile invocate în apel privind aprecierea declarațiilor lui Igor Druță, credibilitatea declarațiilor lui Sergiu Țurcan, valoarea probelor referitoare la alibiul lui Alexandru Starenco și relevanța proceselor-verbale de cercetare la fața locului și de examinare a telefonului lui Gheorghe Nașcu. Instanța de apel a examinat aceste critici și a explicat motivele pentru care probele acuzării nu erau suficiente pentru constatarea vinovăției inculpatului. Declarațiile lui Igor Druță nu puteau fundamenta o soluție de condamnare. Partea vătămată a prezentat versiuni diferite despre numărul persoanelor prezente, poziția acestora față de automobil și acțiunile pe care le-ar fi observat. Dan Ochișor nu a fost audiat nemijlocit în instanța de apel, iar Valeria Garuța și Gheorghe Nașcu nu au confirmat prezența inculpatului la locul faptei. Declarațiile lui Gheorghe Nașcu și examinarea telefonului său confirmă comunicarea online cu Alexandru Starenco până la ora 22:59.

Instanța de apel a răspuns criticii privind valoarea declarațiilor lui Sergiu Țurcan. Deși acesta și-a modificat versiunea referitoare la propria prezență la locul faptei și la acțiunile lui Marian Druță, el nu a declarat nici la urmărirea penală că Alexandru Starenco ar fi participat la comiterea infracțiunilor. În fața primei instanțe, martorul a exclus prezența inculpatului. Instanța de apel a apreciat această declarație împreună cu celelalte probe.

Contradicțiile din declarațiile lui Igor Druță și lipsa unor probe obiective care să confirme identificarea inculpatului, pe de o parte, și declarațiile lui Sergiu Țurcan, care a exclus participarea lui Alexandru Starenco, pe de altă parte, justificau existența unui dubiu rezonabil cu privire la autorul faptelor. Instanța de apel a interpretat corect acest dubiu în favoarea inculpatului. O sentință de condamnare nu poate fi întemeiată pe presupuneri. Acuzării îi revine sarcina să demonstreze vinovăția inculpatului dincolo de orice dubiu rezonabil, iar dubiile care persistă după examinarea tuturor probelor trebuie interpretate în favoarea acestuia (vezi încheierile nr. 1ra-981/2023, § 16 și 1ra-212/2025, §§ 46–52).

De fapt, criticile din recurs urmăresc reaprecierea acelorași probe într-un sens favorabil acuzării. Simplul dezacord cu valoarea atribuită probelor și cu 7 concluzia instanței de apel nu cade sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Prin urmare, în această parte recursul este vădit neîntemeiat.

Referitor la critica privind neconcordanța dintre considerentele sentinței și temeiul juridic al achitării, completul menționează că, deși a motivat achitarea lui Starenco prin comiterea infracțiunii de către alte persoane, prima instanță, la ultima propoziție din partea de motivare a sentinței, a indicat mai multe norme din Codul de procedură penală, printre care și art. 390 alin. (1) pct. 3). Indicarea acestui articol reprezintă o inadvertență, care însă nu determină existența unei erori grave de fapt care a influențat soluția. Din ansamblul motivării rezultă clar temeiul achitării. Recurentul nu explică în ce mod indicarea necorespunzătoare a temeiului juridic al achitării putea conduce la o soluție diferită asupra învinuirii.

Din considerentele menționate mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul procurorului Dorina Tăut împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2022. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Vladislav Gribincea Sergiu Stratan 8