1ra-987/2024 — Art. 201-1 alin. 1 lit. b CP

Teodor Seul s-a născut în anul 1942 în r-nul Ocnița. El a fost apărat de avocații Galina Lunga și Ina Cepoi.

Teodor Seul a fost învinuit că, pe parcursul unei perioade îndelungate, la domiciliul din raionul Ocnița, unde locuia împreună cu fosta soție, Maria Seul, a manifestat față de aceasta un comportament agresiv. Potrivit învinuirii, a insultat-o și a înjurat-o în mod repetat, a exercitat sistematic violență fizică și a supus-o violenței psihologice, urmărind să o izoleze, să îi impună voința sa și să exercite control asupra ei. În sprijinul acuzației privind violența psihologică au fost invocate evaluările psihologice ale Mariei Seul. Fapta a fost încadrată juridic în baza art. 201¹ alin. (1) lit. b) din Codul penal.

Teodor Seul a fost învinuit și că, pe parcursul unei perioade îndelungate, inclusiv în anul 2023 și până la 11 august 2023, la același domiciliu, a exercitat sistematic violență psihologică asupra Mariei Seul. Potrivit învinuirii, acesta a intimidat-o, a ofensat-o și a insultat-o, a recurs la șantaj și i-a interzis să contacteze persoane apropiate și membri ai familiei, urmărind să îi impună voința sa și să o izoleze. Prin aceste acțiuni i-ar fi cauzat suferințe psihice. Fapta a fost încadrată juridic în baza art. 201¹ alin. (1) lit. b) din Codul penal.

Potrivit raportului din 10 iulie 2023, evaluarea psihologică inițială a Mariei Seul a indicat existența violenței psihologice exercitate de Teodor Seul asupra acesteia. Aceeași concluzie a fost consemnată în raportul din 08 august 2023, întocmit în urma evaluării repetate, pe baza relatărilor Mariei Seul, a reacțiilor sale emoționale și a rezultatelor chestionarelor aplicate.

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură generală. La 21 decembrie 2023, prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița, Teodor Seul a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor incriminate și condamnat pentru cele două infracțiuni la câte 150 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității, cu stabilirea, potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, a pedepsei rezultante de 180 de ore. Instanța a constatat că probele administrate confirmă săvârșirea de către Teodor Seul a infracțiunilor prevăzute de art. 201¹ alin. (1) lit. b) din Codul penal. Maria Seul a relatat despre violența fizică și psihologică, injurii, amenințări, restricționarea accesului la apă și energie electrică și împiedicarea fiilor de a o vizita. Declarațiile martorilor Valeriu Seul și Arcadie 1 Seul au confirmat conflictele dintre părți și comportamentul agresiv al inculpatului. Acesta a recunoscut unele acțiuni, inclusiv restricționarea accesului la apă și energie electrică. Instanța a reținut că acțiunile sale i-au cauzat părții vătămate suferințe psihice și au urmărit intimidarea și controlul acesteia.

La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere caracterizarea pozitivă a lui Teodor Seul, lipsa antecedentelor penale și faptul că acesta nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru. A consemnat că fusese sancționat contravențional o singură dată și că nu au fost stabilite circumstanțe atenuante ori agravante în sensul art. 76 și 77 din Codul penal. Instanța a aplicat câte 150 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității pentru fiecare infracțiune, iar, în temeiul art. 84 alin. (1) din Codul penal, prin cumul parțial, a stabilit pedeapsa definitivă de 180 de ore.

Cu privire la acțiunea civilă, instanța a reținut că Maria Seul a fost recunoscută ca parte civilă prin ordonanța din 11 octombrie 2022 și a solicitat 500.000 de lei pentru prejudiciul moral cauzat prin primul episod. La examinarea pretenției, instanța a avut în vedere suferințele părții vătămate, împrejurările faptei, posibilitățile materiale ale inculpatului și efectul moral al condamnării.

La 05 ianuarie 2024, avocatul Galina Lunga, în interesele lui Teodor Seul, a depus apel. Ea a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărîri de de achitare. Avocata a invocat lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii și insuficiența probelor privind săvârșirea faptelor imputate. Violența fizică nu a fost confirmată printr-un raport de expertiză medico-legală, iar concluziile privind existența violenței psihologice nu ar avea suport probator suficient, inclusiv prin lipsa indicării unor date concrete privind săvârșirea faptelor. Ea a contestat credibilitatea declarațiilor martorilor și s-a solicitat reducerea cuantumului prejudiciului moral, raportat la situația materială a lui Teodor Seul.

Prin ordonanța din 09 aprilie 2024 s-a constatat că în cauza penală nr. 2022260215 (primul episod), nu este stabilită perioada săvârșirii infracțiunii incriminate și s-a concretizat că fapta a avut loc pe perioada anului 2022 pînă la 27 august 2022. (f.d. 161)

La 14 mai 2024, Curtea de Apel Bălți a admis apelul, a casat sentința în latura penală și a pronunțat o nouă hotărâre. Instanța a reținut învinuirea concretizată prin ordonanța procurorului din 09 aprilie 2024, în privința perioadelor săvârșirii faptelor. Teodor Seul a fost condamnat pentru cele două infracțiuni la câte 150 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității, cu stabilirea, potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, a pedepsei definitive de 180 de ore. Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute. Ea a reținut că declarațiile Mariei Seul privind agresiunile, injuriile și restricționarea accesului la apă se coroborează cu declarațiile fiilor părților, Valeriu Seul și Arcadie Seul. Aceștia au confirmat comportamentul agresiv al inculpatului, limitarea condițiilor de trai ale mamei și împiedicarea lor de a o vizita și ajuta. Instanța a examinat și concluziile rapoartelor de evaluare psihologică din 10 iulie și 08 august 2023. În urma 2 aprecierii probelor în ansamblu, a respins argumentele apărării privind insuficiența probatoriului și a considerat acuzația dovedită dincolo de orice dubiu rezonabil.

La 04 iulie 2024, avocatul Ina Cepoi, în interesele lui Teodor Seul, a declarat recurs fără a indica vreun temei dintre cele prevăzute de art. 427 alin. (1) din Codul de procedură penală. Prin încheierea din 11 iulie 2024, Curtea Supremă de Justiție nu a dat curs cererii din acest motiv. La 22 iulie 2024, avocatul a depus din nou recursul, fără a preciza temeiul legal invocat. Apărarea contestă vinovăția și încadrarea juridică a faptelor, susținând că probele sunt insuficiente. Invocă lipsa înregistrărilor video și a unei expertize medico-legale care să confirme violența fizică și afirmă că acuzația se întemeiază exclusiv pe declarațiile fostei soții și ale copiilor, cu care condamnatul s-ar afla în relații ostile. De asemenea, arată că partea vătămată nu a precizat datele faptelor și nu ar fi solicitat ajutor. Apărarea consideră pedeapsa prea aspră și invocă vârsta înaintată, starea de sănătate, statutul de pensionar, lipsa antecedentelor penale și regretul exprimat de Teodor Seul. Contestă și obligația de plată stabilită prin sentință,

Urmărirea penală pe cauza penală nr. 202226015 a fost pornită la 03 octombrie și s-a terminat la 18 noiembrie 2022, iar pe cauza penală nr. 2023260211 a fost pornită la 14 august și s-a terminat la 06 septembrie 2023. Cauzele au fost conexate la 25 septembrie 2023. Prima instanță a examinat cauza în perioada 24 noiembrie 2022 - 21 decembrie 2023. Instanța de apel a examinat cauza între 16 ianuarie și 14 mai 2024. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 05 august 2024.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Deși apărarea nu a indicat expres temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul cuprinde critici privind aprecierea probelor, încadrarea juridică, pedeapsa și despăgubirea pentru prejudiciul moral. Completul verifică dacă aceste argumente, potrivit conținutului lor, se încadrează în temeiurile legale de recurs. Examinarea nu presupune formularea unor motive noi în locul recurentului. 3 a) Aprecierea probelor

Apărarea susține că vinovăția lui Teodor Seul nu a fost demonstrată, invocând lipsa înregistrărilor video și a unui raport medico-legal, relațiile tensionate dintre condamnat, partea vătămată și martori, precum și neindicarea unor date concrete ale faptelor.

Prin conținutul lor, aceste susțineri pot fi verificate în limitele art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Acest temei privește hotărârea arbitrară ori hotărârea bazată în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor. Posibilitatea unei alte aprecieri a declarațiilor nu este suficientă: eroarea invocată trebuie să fie evidentă și determinantă pentru soluție. Curtea Supremă de Justiție a explicat aceste cerințe în decizia nr. 1ra-1085/2024 și în încheierea nr. 1ra-1251/2024.

Contrar afirmației că învinuirea se sprijină numai pe declarații generale despre conviețuirea părților, instanța de apel a identificat probe referitoare la două perioade distincte. Pentru episodul din 2022, ea a examinat informația telefonică și plângerea din 12 august 2022, referitoare la insultarea și amenințarea părții vătămate, precum și informația telefonică și plângerea din 27 august 2022, în care aceasta a relatat că a fost insultată și îmbrâncită. Instanța a avut în vedere și evaluările psihologice din 25 august și 06 septembrie 2022, precum și declarațiile administrate în judecată. Pentru episodul din 2023, instanța de apel a examinat sesizarea și plângerea din 23 iunie 2023, privind injuriile și amenințările verbale, evaluările psihologice din 10 iulie și 8 august 2023 și ancheta socială din 17 august 2023. În cea din urmă au fost consemnate condițiile în care locuia Maria Seul în gospodăria comună, inclusiv lipsa electricității și a accesului la apa din fântâna încuiată. Aceste înscrisuri au fost apreciate împreună cu declarațiile părții vătămate și ale martorilor privind comportamentul lui Teodor Seul și impedimentele create fiilor pentru a-și ajuta mama.

Critica privind neprecizarea perioadelor faptelor a fost examinată de instanța de apel. Aceasta a reținut fapte săvârșite în anul 2022, până la 27 august 2022, și în anul 2023, până la 11 august 2023. Pentru fiecare episod, instanța a indicat sesizările, plângerile și evaluările psihologice analizate. Prin urmare, decizia contestată nu se întemeiază numai pe relatări generale despre perioada de conviețuire. Completul verifică raționamentul instanței de apel în limitele acestei critici, fără a stabili alte perioade ale faptelor.

Rapoartele psihologice consemnează rezultatele evaluării părții vătămate, inclusiv informațiile oferite de aceasta și reacțiile observate. Ele nu înlocuiesc aprecierea judiciară a autorului și a faptelor. Instanța de apel le-a examinat împreună cu plângerile, sesizările, ancheta socială și declarațiile. De asemenea, 4 legătura de familie a martorilor cu părțile nu impune, prin ea însăși, înlăturarea declarațiilor lor; credibilitatea acestora se apreciază în raport cu conținutul și cu celelalte probe. Absența înregistrărilor video sau a unui raport medico-legal nu infirmă, prin ea însăși, faptele reținute.

Instanța de apel a analizat relatările privind îmbrâncirea și aplicarea forței fizice în contextul conduitei de intimidare imputate inculpatului. Lipsa înregistrărilor video sau a unui raport medico-legal nu demonstrează, prin ea însăși, caracterul vădit nerezonabil al aprecierii probelor referitoare la acuzația reținută în baza art. 201¹ alin. (1) lit. b) Cod penal. Relațiile tensionate dintre participanți nu impun automat înlăturarea declarațiilor, acestea urmând să fie apreciate împreună cu celelalte probe. În limitele argumentelor prezentate în recurs, nu este identificată o contradicție decisivă ignorată de instanța de apel sau o apreciere evident irațională și determinantă pentru soluție. În această parte, recursul este vădit neîntemeiat. b) Încadrarea juridică și pedeapsa

Avocatul afirmă că faptele au fost încadrate greșit și că lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii, dar nu indică elementul legal pretins absent în raport cu faptele stabilite de instanța de apel. El nu arată nici care interpretare a legii din decizia contestată ar contraveni jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție. În măsura în care aceste susțineri exprimă dezacordul cu stabilirea faptelor, ele au fost examinate la lit. a). În rest, astfel cum au fost formulate, ele nu identifică temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală. Susținerile privind vârsta, starea sănătății, lipsa antecedentelor și asprimea pedepsei privesc individualizarea acesteia. Art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală permite examinarea pedepsei în recurs atunci când aceasta a fost aplicată în alte limite decât cele prevăzute de lege. Recurentul nu invocă o asemenea eroare, ci solicită o altă apreciere a circumstanțelor personale. Această distincție a fost reținută de Curtea Supremă de Justiție în decizia nr. 1ra-754/2024, § 49-50. În plus, potrivit apelului redat în decizia atacată, apărarea nu a contestat individualizarea pedepsei în apel. Criticile nu justifică admiterea recursului în temeiul pct. 5). c) Acțiunea civilă

Avocatul contestă suma de 30.000 de lei acordată cu titlu de prejudiciu moral, invocând vârsta condamnatului, statutul de pensionar și situația sa materială. Critica privește aplicarea criteriilor de cuantificare din art. 2037 Cod civil. Curtea Supremă de Justiție a examinat o asemenea critică prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, ca problemă de drept (încheierea 1ra-1664/2023,§19). Potrivit art. 2037 Cod civil, mărimea despăgubirii se 5 determină în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral, împrejurările cauzării sale, gradul de vinovăție, satisfacția echitabilă și cuantumul acordat în împrejurări similare. Vârsta și situația materială a autorului nu sunt indicate printre criteriile de cuantificare. Curtea Supremă de Justiție a reținut aceeași concluzie în încheierea 1ra-1664/2023, § 20. Prin urmare, imposibilitatea de plată invocată de apărare nu demonstrează, prin ea însăși, stabilirea greșită a prejudiciului moral. În prezenta cauză, apărarea nu indică o interpretare a art. 2037 Cod civil contrară practicii Curții Supreme de Justiție și nici împrejurări concrete care să arate că suma acordată este vădit disproporționată față de suferința și durata conduitei reținute de instanțele inferioare. Critica privind acțiunea civilă este vădit neîntemeiată.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 3), 4) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul avocatului Ina Cepoi, în interesele lui Teodor Seul împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 14 mai 2024. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Alexandru Negru Sergiu Stratan 6