1ds-12/2026 — Art. 145 alin. 3 lit.f,h, 151 alin.1 CP

Vladimir Ouș s-a născut în anul 1981 în r. Florești. El a fost acuzat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 145 alin. (3) lit. f), h), 151 alin. (1) Cod penal.

La 21 iunie 2005, Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău, l-a recunoscut vinovat pe Vladimir Ouș de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal și l-a condamnat la trei ani de închisoare. În baza art. 90 Cod penal, instanța a suspendat executarea pedepsei pe un termen de trei ani (f.d. 177- 183, vol. I).

La 25 iunie 2008, Judecătoria Florești l-a recunoscut vinovat pe Vladimir Ouș de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 145 alin. (3) lit. f), h), 151 alin. (1) Cod penal și l-a condamnat, prin aplicarea art. 84 Cod penal, la 23 ani de închisoare. În baza art. 85 Cod penal, la pedeapsa aplicată a fost adăugată parțial pedeapsa neexecutată stabilită prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, din 21 iunie 2005, stabilindu-i-se definitiv o pedeapsă de 25 de ani de închisoare în penitenciar de tip închis. Instanța a dedus din termenul pedepsei perioada aflării în arest preventiv, din 12 ianuarie până la 25 iunie 2008 (f.d. 381-389, vol. I). În această cauză a fost condamnat și Valentin Plugaru.

La 19 noiembrie 2008, Curtea de Apel Bălți a respins apelurile. Instanța a menționat că deduce din termenul pedepsei perioada aflării inculpatului în arest, din 12 ianuarie până la 19 noiembrie 2008 (f.d. 434-437, vol. I).

La 16 iunie 2009, Curtea Supremă de Justiție a admis recursul declarat de Valentin Plugaru și a extins efectele recursului și asupra lui Vladimir Ouș. Hotărârile instanțelor inferioare au fost casate, cauza fiind rejudecată în fond. Acțiunile lui Vladimir Ouș au fost reîncadrate din art. 145 alin. (3) lit. f), h) Cod penal (redacția din 2002) în art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal (redacția din 2008), stabilindu-i-se o pedeapsă de 18 ani de închisoare. Pedeapsa aplicată anterior pentru infracțiunea prevăzută de art. 151 Cod penal a fost menținută la cinci ani de închisoare. În baza art. 84 Cod penal, instanța a stabilit o pedeapsă de 19 ani de închisoare. În baza art. 85 Cod penal, la aceasta s-a adăugat parțial pedeapsă neexecutată stabilită prin sentința Judecătoriei Ciocana din 21 iunie 2005, rezultând o pedeapsă definitivă de 21 ani de închisoare. Termenul executării pedepsei a fost calculat începând cu 16 iunie 2009, cu deducerea 1 perioadei aflării în arest preventiv cuprinse între 12 ianuarie 2008 și 16 iunie 2009 (f.d. 461–465, vol. I).

La 16 noiembrie 2023, Judecătoria Cahul, sediul Central, a admis cererea lui Vladimir Ouș. Instanța a dedus din termenul pedepsei de 21 de ani de închisoare, stabilit prin decizia Curții Supreme de Justiție din 16 iunie 2009, perioada aflării în arest preventiv cuprinsă între 21 ianuarie și 21 iunie 2005.

La 12 aprilie 2024, Curtea de Apel Cahul a admis recursul declarat de administrația Penitenciarului nr. 5 Cahul, a casat încheierea din 16 noiembrie 2023 și a pronunțat o nouă hotărâre. Instanța a admis parțial cererea lui Vladimir Ouș și a dedus din pedeapsa de trei ani de închisoare, stabilită prin sentința Judecătoriei Ciocana din 21 iunie 2005, perioada aflării acestuia în arest preventiv între 21 ianuarie și 21 iunie 2005. Decizia dată este irevocabilă.

La 19 septembrie 2024, la Curtea Supremă de Justiție a fost înregistrată cererea de revizuire formulată de avocatul Ion Vanțevici, în numele lui Vladimir Ouș, întemeiată pe art. 458 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală. Avocatul a solicitat casarea deciziei Curții Supreme de Justiție din 16 iunie 2009, invocând o eroare în calcularea termenului de executare a pedepsei. Potrivit avocatului, din pedeapsa stabilită pentru infracțiunile reținute în acea cauză nu a fost dedusă perioada în care condamnatul s-a aflat în stare de reținere și arest preventiv între 21 ianuarie și 21 iunie 2005. La 04 iulie 2025, Curtea Supremă de Justiție a respins cererea de revizuire, deoarece vizează exclusiv modul de calcul al pedepsei, aspecte deja examinate prin decizia din 12 aprilie 2024 (vezi para. 7). Această decizie, nefiind o hotărâre asupra fondului cauzei, nu poate constitui temei pentru revizuirea hotărârii de condamnare din 16 iunie 2009.

La 08 august 2025, avocatul Ion Vanțevici, în interesele lui lui Vladimir Ouș, a depus cerere de revizuire a deciziei Curții de Apel Cahul din 12 aprilie 2024, solicitând casarea acesteia și menținerea încheierii din 16 noiembrie 2023. La 18 decembrie 2025, Curtea de Apel Sud a respins cererea. Instanța a constatat că nu există contradicții între hotărârile din 12 aprilie 2024 și 04 iulie 2025 care să facă imposibilă executarea pedepsei. Chestiunea computării perioadei arestului preventiv a fost deja soluționată.

La 18 februarie 2026, avocatul Ion Vanțevici, în numele condamnatului, a depus o cerere privind corectarea erorilor materiale din decizia din 16 iunie 2009. Acesta solicită completarea dispozitivului deciziei prin includerea perioadei aflării în arest preventiv, cuprinsă între 21 ianuarie și 21 iunie 2005, în calcularea termenului executării pedepsei.

La 17 septembrie 2026, cauza a fost înregistrată la Curtea Supremă de Justiție și distribuită judecătorului raportor Vladislav Gribincea.

Completul constată că cererea nu vizează corectarea unei erori materiale propriu-zise, ci urmărește modificarea modului de calcul al pedepsei definitive de 21 de ani de închisoare, prin deducerea perioadei de arest preventiv din 21 ianuarie până la 21 iunie 2005. Această perioadă nu a fost menționată în decizia Curții Supreme de Justiție din 16 iunie 2009. Prin urmare, această cerere nu este inadmisibilă.

Această chestiune a fost deja supusă examinării instanței în procedura prevăzută de art. 469 Cod de procedură penală. Prin încheierea Judecătoriei Cahul, sediul Central, din 16 noiembrie 2023, a fost admisă cererea condamnatului, iar prin decizia Curții de Apel Cahul din 12 aprilie 2024 încheierea respectivă a fost casată și a fost pronunțată o nouă hotărâre. Curtea de apel a admis doar în parte cererea condamnatului, deducând perioada aflării în arest preventiv din 21 ianuarie până la 21 iunie 2005 din pedeapsa de trei ani stabilită prin sentința Judecătoriei Ciocana din 21 iunie 2005, iar solicitarea privind reducerea pedepsei definitive de 21 de ani de închisoare a fost respinsă ca inadmisibilă. Decizia din 12 aprilie 2024 este irevocabilă, iar aceasta nu poate fi interpretată că neproducând vreun efect practic asupra pedepsei finale aplicate condamnatului.

Mai mult, în decizia din 04 iulie 2025, Curtea Supremă de Justiție a reiterat că această chestiune a fost deja examinată prin decizia Curții de Apel Cahul din 12 aprilie 2024. De asemenea, cererea ulterioară de revizuire a deciziei Curții de Apel Cahul din 12 aprilie 2024 a fost respinsă de Curtea de Apel Sud, sediul Cahul, la 18 decembrie 2025. Ultima instanță a constatat că nu există contradicții între hotărârile invocate de apărare și că chestiunea computării perioadei arestării preventive a fost deja soluționată.

Prin urmare, ținând cont de faptul că chestiunea invocată de apărare a fost deja soluționată anterior, cererea privind corectarea erorilor materiale este neîntemeiată.

Din aceste motive, în conformitate cu art. 342 Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea avocatului Ion Vanțevici cu privire la corectarea erorilor materiale din decizia Curții Supreme de Justiție din 16 iunie 2009. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Leonid Chirtoacă Sergiu Stratan 3