1ra-1081/2024 — Art. 152 alin. 1, 179 alin. 2, 187 alin. 2 lit. f CP

Ștefan Sandu s-a născut în anul 1996 în r. Rezina. El a fost apărat de avocații Ion Racoviță și Igor Ciuru. El a fost învinuit că, la 04 iulie 2023, aproximativ pe la ora 14:00, aflându-se în s. Hîjdieni, r. Glodeni, a sustras în mod deschis telefonul mobil ce valora 3.600 de lei și aparținea lui Dinu Ghilan, cauzând părții vătămate un prejudiciu în proporții considerabile. Aceste acțiuni au fost calificate în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal - jaf săvârșit cu cauzare de daune în proporții considerabile.

Ștefan Sandu a mai fost învinuit și în baza art. 152 alin. (1) și 179 alin. (2) Cod penal. Soluția referitor acestor două învinuirii nu se contestă.

La urmărirea penală și în instanța de judecată, Ștefan Sandu a recunoscut vina. El a declarat că a luat telefonul mobil ce aparținea lui Dinu Ghilan și, ulterior, acest telefon a fost dat spre utilizare lui Nicolae Botnari. Prejudiciul material nu a fost restituit (f.d. 51-52, 177-178, 240, vol. 1). După dispunerea rejudecării cauzei, Ștefan Sandu a declarat că a restituit paguba părții vătămate, s-a împăcat cu acesta și a solicitat încetarea procesului penal (f.d. 81, vol. 2).

Dinu Ghilan, la urmărirea penală, a declarat că suma de 3.600 de lei pentru el este una considerabilă (f.d. 6, 44, 46, vol. 1). Asemenea declarații a făcut și Rodica Ceban (f.d. 74 -75, vol. 1). În instanță, Dinu Ghilan a declarat că prejudiciul cauzat lui nu este considerabil, deoarece are un venit lunar de 6.000 de lei. Cu Ștefan Sandu el s-a împăcat și-l iartă (f.d. 229 și 242, vol. 1). După dispunerea rejudecării cauzei de către prima instanță, Dinu Ghilan a declarat că la moment are venituri de aproximativ 8.000–10.000 de lei lunar și că întreține cinci copii minori și soția, care este însărcinată și nu lucrează. Inițial, el a apreciat că prejudiciul este considerabil, inclusiv din cauza informațiilor stocate în telefon, însă ulterior a apreciat că, raportat la situația familială și mijloacele financiare, paguba nu este considerabilă. El nu mai are pretenții materiale sau morale față de inculpat și solicită încetarea cauzei penale în legătură cu împăcarea (f.d. 78, vol. 2). Rodica Ceban a declarat că, în luna iulie 2023, era înregistrată ca șomeră și primea aproximativ 3.000–3.500 de lei lunar. Tatăl biologic al copiilor din prima căsătorie nu achita pensie pentru întreținerea acestora. Dinu Ghilan activa neoficial în construcții și veniturile sale asigurau 1 întreținerea familiei (f.d. 79, vol. 2). Emilia Ceban a declarat că familia lui Dinu Ghilan și a Rodicăi Ceban locuiesc în gospodăria sa și că ea îi ajută financiar (f.d. 80, vol. 2).

La 19 septembrie 2023, Ștefan Sandu a depus o cerere de examinare a cauzei în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală. El a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu şi a solicitat ca dosarul să fie examinat pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală (f.d. 226, vol. 1). Cererea a fost admisă de instanța de judecată (f.d. 238, vol. 1).

Prin sentința Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni, din 27 septembrie 2023, a fost încetat procesul penal în ceea ce privește art. 187 Cod penal în legătură cu împăcarea părților. Instanța a reținut că dreptul de a determina mărimea daunei materiale îi aparține părții vătămate. Partea vătămată a declarat că are bunuri mai de preț, casă de locuit și un loc de muncă de unde ridică un salariu de 6.000 de lei lunar. Prin urmare, acțiunile lui Ștefan Sandu urmează a fi recalificate la art. 187 alin. (1) Cod penal și a fi admisă cererea de împăcare.

La 05 și 09 octombrie 2023, recurs au declarat avocatul Ion Racoviță și procurorul Valerian Junghină. Prin decizia Curții de Apel Bălți a fost respins recursul avocatului și admis cel al procurorului, cu dispunerea rejudecării cauzei. Instanța a constatat că inculpatul a recunoscut integral faptele imputate și nu a contestat învinuirea sub aspectul agravantei prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal. El a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată, în baza probelor administrate la urmărirea penală. Prin urmare, după acceptarea procedurii simplificate, inculpatul nu mai poate renunța unilateral la aceasta. Dacă apar circumstanțe care exclud procedura simplificată, instanța trebuie să dispună motivat judecarea cauzei în procedură generală.

La rejudecare, cauza a fost examinată în procedură generală. Prin sentința Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni, din 19 martie 2024, Ștefan Sandu a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal și condamnat, cu aplicarea art. 84 alin. (4) Cod penal, la șase ani de închisoare în penitenciar de tip semiînchis, fără amendă. Instanța a constatat că Dinu Ghilan a considerat prejudiciul ca fiind considerabil până la repararea acestuia în sumă de 3.600 de lei, după care și-a schimbat poziția și a declarat că prejudiciul nu mai este considerabil. Prin urmare, schimbarea poziției a fost determinată de repararea prejudiciului, nu de diminuarea caracterului esențial al daunei.

La 28 martie 2024, avocatul Ion Racoviță a depus apel. El a solicitat calificarea acțiunilor lui Ștefan Sandu în baza art. 187 alin. (1) Cod penal și a încetarea procesului penal în legătură cu împăcarea părților, deoarece partea vătămată a declarat că nu are pretenții, i-a fost restituită paguba și părțile s-au împăcat. De asemenea, el a solicitat să fie luat în considerație că Ștefan Sandu are la întreținere cinci copii minori. 2

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 14 mai 2024, apelul avocatului a fost respins ca nefondat. Instanța a preluat argumentele din sentință și a considerat corectă reținerea agravantei prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal. La aprecierea caracterului considerabil al pagubei pricinuite prin infractiune a fost luat în calcul situația materială a părții vătămate și numărul persoanelor aflate la întreținerea inculpatului. Decizia integrală a fost pronunțată la 19 iunie 2024.

La 06 august 2024, avocatul Igor Ciuru a declarat recurs, solicitând casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei. Recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El susține că valoarea bunului sustras nu a fost probată. De asemenea, instanțele nu au dat apreciere corectă declarațiilor părții vătămate. Potrivit acestora, caracterul considerabil al prejudiciului a fost determinat de importanța numerelor de telefon stocate, nu de valoarea telefonului.

Urmărirea penală a fost desfășurată în perioada 17 - 26 iulie 2023. Prima instanță a examinat cauza în perioada 31 iulie – 27 septembrie 2023. Instanța de apel a examinat cauza în perioada 19 octombrie – 21 noiembrie 2023 și 10 aprilie – 14 mai 2024. La 12 septembrie 2024, dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție și a fost distribuit judecătoarei Lilia Roic-Botezatu. În mai 2025, transferului temporar al acesteia la Curtea Supremă a fost încetat. La 28 ianuarie 2026, cauza a fost distribuită judecătorului Ghenadie Eremciuc. În aprilie 2026, și transferului temporar al acestuia la Curtea Supremă a fost încetat. La 05 mai 2026, cauza a fost distribuită judecătorului Vladislav Gribincea.

La ziua comiterii faptei, art. 126 alin. (2) Cod penal prevedea următoarele: „(2) Caracterul considerabil sau esenţial al daunei cauzate se stabileşte luîndu-se în considerare valoarea, cantitatea şi însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială şi venitul acesteia, existenţa persoanelor întreţinute, alte circumstanţe care influenţează esenţial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor şi intereselor ocrotite de lege – gradul lezării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.;

Art. 126 Cod penal, după modificările în baza Legii nr. 136, din 06 iunie 2024 (în vigoare din 04 septembrie 2024), prevede următoarele: 3 „(2) Se consideră proporții considerabile sau esențiale valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, poluate, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depășește 10 salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei.;

Inițial, prima instanță a examinat cauza în procedura prevăzută de art. 364¹ Cod de procedură penală (vezi para. 5-6). Curtea de apel a dispus rejudecarea cauzei, în partea referitoare la învinuirea formulată în baza art. 187 Cod penal, ca urmare a constatării unei erori de procedură (vezi para. 7). Rejudecarea a avut loc în procedură generală (vezi para. 8). Prin urmare, decizia curții de apel putea fi contestată cu recurs (a se vedea, pentru soluția opusă, încheierea nr. 1ra-205/2026, § 21-23).

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recursul avocatului se întemeiază pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care se referă la aprecierea vădit nerezonabilă a probelor. Curtea Supremă de Justiție a explicat sensul temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală în decizia nr. 1ra-1085/2024, §§ 37-42 și în încheierea nr. 1ra-1251/2024, § 38. Dezacordul cu motivarea instanței de apel nu este temei de recurs. Pentru a admite un recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, recurentul urmează să probeze că decizia instanței de apel este „arbitrară”, sau se „bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”. Nu orice eroare în aprecierea probelor poate duce la admiterea recursului în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Nu este suficient ca aprecierea să fie nerezonabilă. Ea trebuie să fie „vădit nerezonabilă”, adică să fie evidentă pentru un profesionist și să nu poată fi explicată rațional (decizia nr. 1ra-1085/2024, § 42). În jurisprudența sa, Curtea Supremă de Justiție a explicat că este posibil ca o hotărâre judecătorească să fie în același timp „arbitrară”, cât și „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”. Totuși, fiecare din cele două sintagme urmează a fi examinate separat (decizia nr. 1ra-1085/2024, § 43). Suntem în prezența unei hotărâri judecătorești arbitrare sau vădit nerezonabile atunci când instanța a admis o eroare de drept sau 4 de fapt pe care nicio instanță rezonabilă nu ar admite-o vreodată, inclusiv când hotărârea judecătorească nu are nicio bază juridică în dreptul intern și nu stabilește nici o legătură între faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii (încheierea nr. 1ra-1251/2024, § 39).

Argumentul apărării exprimă dezacordul cu concluziile instanțelor referitoare la caracterul considerabil al prejudiciului, care urma a fi apreciat de la caz la caz, în funcție de situația părții vătămate. Recursul nu explică de ce aprecierea probelor la reținerea agravante „în proporții considerabile” este irațională. Instanțele ierarhic inferioare au explicat de ce au ajuns la această concluzie. Simpla contestare a concluziilor instanțelor nu este suficientă pentru a atrage incidența art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Conform art. 126 Cod penal, în redacția aplicabilă până la modificările 07 septembrie 2024, proporțiile considerabile erau determinate în funcție de mai multe aspecte ale cauzei. La 07 septembrie 2026, art. 126 Cod penal a fost modificat și, începând cu acea dată, daunele în proporții considerabile sunt stabilite în funcție de salariul mediu pe economie (vezi para. 15). Modificările date reprezintă o lege penală mai blândă. Valoarea bunurilor sustrase în această cauză nu depășeau 10 salarii medii lunare prognozate pe economie în anul 2023. Totuși, modificarea legislativă dată a intrat în vigoare după decizia instanței de apel. O decizie a instanței de apel care este legală la ziua adoptării ei nu poate fi casată în recurs pe motiv că, ulterior adoptării ei, a fost modificată legea sau au apărut circumstanțe noi. Modificările ulterioare ale legii nu afectează legalitatea acestei hotărâri. Potrivit art. 10 alin. (1) Cod penal, legea penală care ameliorează situația persoanei se aplică retroactiv, însă acest lucru nu poate fi făcut în recurs, ci în procedura executării (încheierile nr. 1ra-1251/2024, §§ 35-36; și nr. 1ra-1667/2023, § 38).

Prin urmare, recursul este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Igor Ciuru împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 14 mai 2024. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Alexandru Negru Vladislav Gribincea 5