1r-31/2026 — Art. 179 alin. 2, art. 172 alin. 1, art. 187 alin. 2 lit. d, f CP

La 01 iunie 2021, prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, Mihail Dima a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 179 alin. (2), art. 171 alin. (1), art. 172 alin. (1) și art. 187 alin. (2) lit. d), f) Cod penal. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor, i-a fost stabilită pedeapsa de șapte ani de închisoare și amendă în mărime de 850 de unități convenționale. În temeiul art. 85 Cod penal, prin cumul cu pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, din 17 decembrie 2019, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de opt ani de închisoare fără a indica și pedeapsa amenzii. Instanța a soluționat acțiunea civilă. Vinovăția inculpatului a fost reținută în baza declarațiilor părții vătămate și ale martorilor Alexandru Țopa, Serghei Bălțătescu, Vasilii Gîscă și Gheorghe Cașcaval, proceselor-verbale de cercetare la fața locului, rapoartelor de expertiză și proceselor-verbale privind acțiunile de urmărire penală. Instanța a respins susținerile apărării privind nevinovăția lui Mihail Dima, existența unui alibi și lipsa credibilității părții vătămate. Ea a apreciat critic declarațiile martorilor Angela Jacot și Nelea Mătăsaru, precum și argumentele întemeiate pe starea psihică a lui E.R., reținând că acestea nu sunt confirmate de ansamblul probelor. La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere gravitatea infracțiunilor, antecedentele penale și persoana lui Mihail Dima.

La 13 septembrie 2022, Curtea de Apel Bălți a admis apelul apărătorului în partea stabilirii pedepsei. Instanța i-a stabilit lui Mihail Dima pedeapsa definitivă de opt ani de închisoare, cu amendă în mărime de 850 de unități convenționale, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute. Instanța a examinat argumentele apărării privind credibilitatea declarațiilor părții vătămate E.R., concluziile rapoartelor de expertiză din 28 ianuarie, 03 februarie, 02 iunie și 21 august 2020, precum și existența unui alibi confirmat, potrivit apărării, de martorii Angela Jacot, Nelea Mătăsaru, Nicolae Caț și Pavel Caț. Apărarea a susținut că partea vătămată suferă de o boală psihică cronică, că rapoartele de expertiză nu confirmă existența leziunilor corporale sau a urmelor biologice și că inculpatul nu se afla la domiciliul acesteia la data comiterii faptelor. Instanța a respins aceste critici. Ea a reținut că declarațiile părții vătămate se coroborează cu declarațiile martorilor Serghei Bălțătescu, Vasilii Gîscă, Gheorghe Cașcaval și Alexandru Țopa, precum 1 și cu celelalte probe administrate în cauză, iar rapoartele de expertiză nu infirmă învinuirea.

La 20 noiembrie 2025, Curtea Supremă de Justiție a declarat inadmisibile recursurile condamnatului și a avocaților acestuia, Rodica Palade și Alexandru Prisac.

La 16 decembrie 2025, avocatul Alexandru Prisac, în interesele condamnatului Mihail Dima, a depus o cerere de revizuire în temeiul art. 458 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală. El a susținut existența unor circumstanțe noi care demonstrează nevinovăția condamnatului. Apărarea a invocat că condamnarea s-a întemeiat în principal pe declarațiile părții vătămate E.R. și pe declarațiile martorilor Vasile Gîscă și Alexandru Țopa, deși rapoartele de expertiză din 03 februarie și 21 august 2020 nu confirmă existența leziunilor corporale, a urmelor biologice sau a leziunilor în regiunea anală. Totodată, a invocat alibiul condamnatului, confirmat prin declarațiile martorilor Angela Jacot și Nelea Mătăsaru, precum și lipsa identificării directe a acestuia de către partea vătămată. Apărarea a susținut că lipsesc probe care să confirme acuzația privind sustragerea bunurilor.

La 03 iunie 2026, Curtea de Apel Nord a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire. Instanța a reținut că argumentele invocate de revizuient nu constituie circumstanțe noi sau recent descoperite în sensul art. 458 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, ci reprezintă un dezacord față de soluțiile pronunțate anterior. Aspectele invocate privind aprecierea probelor, declarațiile părții vătămate și concluziile rapoartelor de expertiză au fost cunoscute și examinate de instanțele care au judecat cauza. Instanța a constatat că revizuientul nu a prezentat probe noi, pertinente și concludente care să justifice redeschiderea procesului penal.

La 16 iunie 2026, avocatul Alexandru Prisac, în interesele condamnatului Mihail Dima, a declarat recurs împotriva încheierii din 03 iunie 2026. Recurentul a solicitat casarea acesteia și remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. El a susținut că instanța de revizuire nu a analizat efectiv circumstanțele noi și probele invocate în cererea de revizuire. Avocatul a reiterat argumentele privind lipsa leziunilor corporale și a urmelor biologice, starea psihică a părții vătămate, existența alibiului și insuficiența probelor care au stat la baza condamnării.

La 02 iulie 2026, dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție.

Completul reiterează că revizuirea nu poate fi un recurs deghizat. Temeiurile de revizuire sunt exhaustiv menționate în art. 458 alin. (3) Cod de 2 procedură penală. Revizuirea nu poate fi folosită pentru reluarea dezbaterilor asupra probelor examinate anterior. În revizuire nu este examinată decât întrunirea condițiilor pentru redeschiderea procesului, fără a fi examinată temeinicia recursului, sau a acuzațiilor aduse (încheierile nr. 1rh-24/2024, § 71; 1rh-17/2024, § 36). Întrunirea condițiilor pentru admiterea revizuirii urmează a fi dovedită de revizuient (încheierea nr. 1r-24/2025, § 16).

Pentru admiterea unei cereri de revizuire întemeiate pe art. 458 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, trebuie întrunite cumulativ următoarele condiții: proba invocată confirmă circumstanțe care nu au fost examinate în instanța de fond și în căile ordinare de atac; circumstanțele invocate sunt de natură să schimbe soluția adoptată cu privire la fondul cauzei; neexaminarea acestor circumstanțe anterior nu se datorează acțiunii sau inacțiunii părții care solicită revizuirea (încheierea nr. 1rh-6/2025, § 21). În scopul aflării adevărului, apărarea poate invoca în susținerea cererii de revizuire, cu o justificare foarte convingătoare, circumstanțele pe care le-a ascuns și care confirmă că condamnatul este nevinovat (încheierea nr. 1r-13/2026, § 12).

Sintagma „circumstanțe noi sau recent descoperite” din art. 458 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală se referă la chestiuni de fapt, nu la menționarea circumstanțelor examinate anterior într-un act emis după hotărârea judecătorească irevocabilă. Nu este suficientă prezentarea unei alte versiuni asupra unor împrejurări deja cunoscute și examinate în proces (încheierea nr. 1avc-5/2026, § 14). În caz contrar, revizuirea s-ar transforma într-un recurs deghizat, cu scopul de a repune în discuție circumstanțe care deja au fost examinate irevocabil, ceea ce este inadmisibil (mutatis mutandis încheierea nr. 1r-13/2026, § 13).

Apărarea invocă declarațiile martorilor Gheorghe Cașcaval, Angela Jacot și Nelea Mătăsaru, precum și rapoartele de expertiză din 03 februarie și 21 august 2020. Potrivit acestuia, aceste probe demonstrează lipsa vinovăției lui Mihail Dima, având în vedere lipsa leziunilor corporale și a urmelor biologice, precum și existența unui alibi.

Completul este de acord cu instanța de revizuire că aceste probe nu constituie circumstanțe noi sau recent descoperite în sensul art. 458 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală. Declarațiile martorilor și concluziile rapoartelor de expertiză au fost cunoscute apărării și au fost examinate de instanțele care au soluționat cauza în fond și în apel. Proba cu martori ar putea, în situații excepționale, constitui temei pentru admiterea revizuirii, dacă este determinantă și nu a fost cunoscută până la pronunțarea ultimei hotărâri asupra fondului cauzei (încheierea nr. 1r-13/2026, § 14). Recurentul nu a demonstrat caracterul nou al acestor probe și nici faptul că acestea ar confirma o împrejurare de fapt necunoscută anterior. Argumentele invocate urmăresc reaprecierea unor probe deja examinate de instanțe, ceea ce nu justifică redeschiderea procesului penal. Prin urmare, cererea de recurs este nefondată. 3

Din motivele expuse supra, în conformitate cu art. 449 alin. (1) pct. 1) lit. a) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge ca nefondat recursul declarat de avocatul Alexandru Prisac împotriva încheierii Curţii de Apel Nord din 03 iunie 2026. Decizia este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Leonid Chirtoacă Alexandru Negru 4