1ra-491/2023 — Art. 186 alin. 2 lit. b, c, d CP

Ion Josan și Vasile Lîcoș au fost apărați de avocatul Boris Deriev.

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură simplificată, în conformitate cu art. 3641 Cod de procedură penală. Ion Josan și Vasile Lîcoș au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii incriminate și condamnați la amendă în mărime de 1000 de unități convenționale fiecăruia. Instanța a soluționat chestiunea corpurilor delicte.

La 30 noiembrie 2022 Curtea de Apel Chișinău a respins apelul avocatului Constantin Chira în interesele părții vătămate FPC ”Aprocomteh” SRL, ca nefondat și a menținut sentința.

La 27 februarie 2023, avocatul părții vătămate Constantin Chira, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 5), 6) și 12) Cod de procedură penală. El a solicitat casarea integrală a sentinței Judecătoriei Orhei, sediul Central din 27 iulie 2022 și deciziei Curții de Apel Centru din 30 noiembrie 2022. El a mai solicitat rejudecarea cauzei cu respingerea cererilor inculpaților privind examinarea cauzei în procedură simplificată și examinarea în procedură generală, condamnarea inculpaților cu încadrarea juridică corectă a faptelor, admiterea acțiunii civile și încasarea cheltuielilor judiciare.

Urmărirea penală a fost pornită la 02 martie 2022 și s-a finalizat la 31 martie 2022. Prima instanță a examinat cauza în perioada 06 aprilie 2022 – 27 iulie 2022. Instanța de apel a judecat cauza în perioada 19 august 2022 – 30 noiembrie 2022. La 29 martie 2023, dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție. Cauza a fost redistribuită la 07 aprilie 2024. ÎN FAPT 1 a. Învinuirea adusă

Ion Josan a fost învinuit că, la 07 februarie 2022, împreună cu Vasile Lîcoș au pătruns în depozitul Firmei de Producție și Comerț (FPC) „Aprocomteh” SRL din raionul Orhei de unde au sustras pe ascuns o anvelopă de dimensiuni 260x95/16 cu cameră, un disc agricol metalic DMT-4 model „BELLOTA”, un disc agricol metalic model „SURMAK”, patru seturi de sfoară de câte 10 kg, 40 de litri de ulei tehnic, cinci furtunuri hidraulice model „РВД” D.24 L2,1 m, patru furtunuri hidraulice model „РВД” D.24 L2,41 m. Prin sustragere, ei au cauzat FPC. „Aprocomteh” S.R.L. o daună în valoare de 10.640 de lei. Faptele comise de Ion Josan și Vasile Lîcoș au fost calificate conform art. 186 alin. (2) lit.b), c) și d) Cod penal. b. Aspecte de procedură

La 11 februarie 2022 directorul filialei nr. 5 Orhei a FPC „Aprocomteh” SRL, Valeriu Potorac a depus o sesizare la poliție în care solicită investigarea sustragerii mai multor bunuri. În plângere se indică că persoane necunoscute în perioada mai 2021- februarie 2022 au sustras mai multe bunuri din depozitul filialei nr. 5, iar valoarea prejudiciului urmează să fie stabilită. La 23 februarie 2022 a fost prezentat actul de inventariere efectuat la FPC „Aprocomteh” SRL. Potrivit acestuia valoarea prejudiciului cauzat de sustragere constituie 93.774,25 de lei.

La 23 februarie 2022, directorul FPC „Aprocomteh” SRL, Valeriu Potorac audiat în calitate de martor a explicat că la 11 februarie 2022 s-a realizat o inventariere suplimentară la filiala nr. 5 Orhei. În rezultat s-a constatat lipsa mai multor bunuri cu valoarea totală de 93.774,25 de lei. Potrivit lui sustragerile s-au produs în perioada mai 2021 – 11 februarie 2022. Bunurile erau păstrate în trei depozite la care aveau acces doar responsabilii de vînzări Pavel Savițchi, Mihail Robu și Victor Zamfir. Paznicii doar primeau lacătele sigilate, fără a avea acces la chei. Urme de pătrundere prin efracție nu au fost depistate. La 07 februarie 2022, Victor Zamfir a observat în depozit un butoi cu ulei care era sigilat, iar în dimineața următoare, a constatat că la acel butoi s-a umblat. El și-a expus convingerea că furtul din noaptea de 07 spre 08 februarie 2022 a fost comis cu implicarea paznicului Vasile Lîcoș. El a declarat că depozitele erau încuiate la ora 17:00, iar accesul pe timp de noapte era restricționat. Filiala era dotată cu camere de supraveghere și sistem de alarmă, însă alarma depozitului nu funcționa de aproximativ trei ani. Inventarierea bunurilor se efectua anual, la începutul anului. Valoarea bunurilor prezentate de organul de urmărire penală și ulterior restituite constituia 10.640 de lei (f.d.94-96, vol. I).

La 02 martie 2022 a fost pornită urmărirea penală pe faptul că, în perioada de timp mai 2021 - 08 februarie 2022, persoane necunoscute au pătruns pe 2 teritoriul FPC „Aprocomteh” SRL, de unde au sustras pe ascuns bunuri în valoare totală de 93.774,25 de lei.

La 10 martie 2022 prin ordonanța organului de urmărire penală FPC „Agroprocomteh” SRL a fost recunoscută în calitate de parte civilă (f.d.91, vol. I), însă o acțiune civilă ea nu a depus.

La 28 martie 2022, urmărirea penală a fost disjunsă în privința persoanelor neidentificate care au sustras de la depozitul FPC „Aprocomteh” SRL bunuri în valoare de 83.134,25 de lei (f.d.159, vol. I). În instanță a fost transmisă cauza penală în care Ion Josan și Vasile Lîcoș sunt învinuiți de sustragerea bunurilor cu cauzarea daunei de 10.640 de lei. Deși a fost înștiințată de posibilitatea de a lua cunoștință de materialele cauzei la finele urmăririi penale, FPC „Aprocomteh” SRL nu a făcut-o și nu a depus careva contestații împotriva ordonanței de disjungere (f.d.174, vol. I ).

În ședința din 21 aprilie 2022 inculpații Ion Josan și Vasile Lîcoș au depus cereri de examinare a cauzei în procedura simplificată, în conformitate cu art. 3641 Cod de procedură penală (f.d.194, 196, vol. I). La 29 iunie 2022, ei au solicitat aplicarea Legii nr.243/2021 cu privire la amnistie (f.d.222-227, vol. I).

În ședința din 21 aprilie 2022 Valeriu Potorac s-a prezentat în instanță și a invocat că reprezintă FPC „Aprocomteh” SRL. Procura prezentată nu-i acorda dreptul de reprezentare în instanța de judecată. Ea se referea doar la reprezentarea intereselor la IP Orhei. Ședința a fost amânată pentru 18 mai 2022 (f.d.198-199, vol. I). La 16 mai 2022 a fost prezentată procura din 04 mai 2022 prin care Valeriu Potorac a fost împuternicit să reprezinte interesele FPC „Aprocomteh” SRL. La ședințele din 18 mai și 14 iunie 2022 reprezentantul FPC „Aprocomteh” SRL nu s-a prezentat în ședință. Ele au fost amînate la cererile scrise expediate de către Anatolie David directorul general al FPC „Aprocomteh” SRL (f.d.204-205, 210 vol. I). La 29 iunie 2022 avocatul Constantin Chira a expediat la poșta electronică a instanței copia mandatului ce atesta că el acționează în interesele părții vătămate și a depus o cerere de amânare fără a se prezenta în ședință. Instanța a anexat cererea la materialele cauzei și a respins-o din motiv că trei ședințe consecutive au fost amânate din inițiativa reprezentanților părții vătămate. Ea a dispus examinarea cauzei în lipsa reprezentantului părții vătămate. Instanța a admis cererile formulate de inculpați și a dispus examinarea cauzei în procedură simplificată (f.d.215, 231-231 verso, vol. I).

La 29 iunie 2022, inculpatul Vasile Lîcoș, audiat potrivit regulilor aplicabile martorului, și-a recunoscut integral vina. El a declarat că activa în calitate de paznic la depozit și îl cunoștea pe Ion Josan de câțiva ani, în calitate de client al magazinului. La 07 februarie 2022, Ion Josan a venit la magazin pentru a procura anvelope, ulei și piese pentru tractor. Considerând prețurile prea 3 mari, Vasile Lîcoș i-a propus să revină în timpul nopții pentru a-i vinde bunurile la un preț redus. În aceeași noapte, Ion Josan a revenit cu automobilul, a intrat pe teritoriul magazinului, iar Vasile Lîcoș a încărcat bunurile în autoturism. Deși valoarea acestora era de aproximativ 10.000 de lei, Ion Josan i-a achitat doar 500 de lei, cunoscând că bunurile erau sustrase. Vasile Lîcoș a informat poliția că bunurile se aflau la Ion Josan, iar ulterior acestea au fost restituite magazinului. El a mai precizat că pe teritoriul magazinului exista o singură cameră de supraveghere, că deținea cheile și că accesul în magazin s-a făcut prin ușa de la intrare. Inculpatul a solicitat aplicarea Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia. (f.d.228, vol. I).

La 29 iunie 2022, inculpatul Ion Josan, audiat potrivit regulilor aplicabile martorului, și-a recunoscut integral vina. El a declarat că îl cunoștea pe Vasile Lîcoș de aproximativ 7–8 ani, acesta activând în calitate de paznic la magazinul FPC „Aprocomteh” SRL, de unde procura frecvent piese pentru tractor. La 7 februarie 2022, după ce i-a spus lui Vasile Lîcoș că piesele erau prea scumpe, acesta i-a propus să revină în timpul nopții pentru a le cumpăra la un preț mai mic. Ion Josan a înțeles de la început că bunurile urmau să fie sustrase din magazin. În aceeași noapte, în jurul orelor 22:00–23:00, s-a deplasat cu automobilul la magazin. Vasile Lîcoș i-a deschis poarta și a încărcat bunurile în autoturism. Pentru acestea, Ion Josan i-a achitat 500 de lei și a rămas dator cu încă 500 de lei, sumă pe care nu a mai plătit-o. După câteva zile, bunurile au fost ridicate de poliție de la domiciliul său. Inculpatul a menționat că anterior nu a fost judecat și a solicitat aplicarea Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia. (f.d.229, vol. I). c. sentința

Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Central, din 27 iulie 2022, Ion Josan și Vasile Lîcoș au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii incriminate. Fiecare din ei a fost condamnat la pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 1.000 de unități convenționale. Instanța a reținut că declarațiile făcute de inculpați în procedură simplificată concordă cu declarațiile martorului Victor Zamfir care a relatat că la o zi înainte de furt a vîndut ulei și atunci cînd a închis ușa depozitului, un butoi de 200 de litri era plin și cu sigiliul intact. A doua zi dimineața, la deschiderea depozitului a observat că acel butoi deja este desigilat și lipsesc aproximativ 50 de litri de ulei. El cheile le-a lăsat ca de obicei în încăperea de lîngă camera paznicilor care se încuia. A fost arătat că ele coroborează cu declarațiile Valeriu Potorac care a menționat că în noaptea în care a avut loc furtul, paznic a fost Vasile Lîcoș. Sentința face referire și la rezultatele percheziției din 11 februarie 2022, care atestă că la domiciliul lui Ion Josan au fost ridicate o serie de bunuri din lista celor sustrase inclusiv patru vase de 4 diferite dimensiuni pline cu ulei. Instanța a soluționat soarta corpurilor delicte și le-a lăsat în proprietatea FPC ”Aprocomteh” SRL. Instanța a reținut că fapta comisă de Ion Josan și Vasile Lîcoș întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.186 alin. (2) lit.b), c) și d) Cod penal. Argumentul apărării referitor la aplicarea Legii nr. 243/2021 privind amnistia a fost respins. Instanța a indicat că solicitarea este neîntemeiată deoarece infracțiunea a fost săvârșită la 07 februarie 2022, după intrarea în vigoare a legii respective.

La individualizarea pedepsei, instanța a ținut cont de faptul că inculpații au săvârșit pentru prima dată o infracțiune mai puțin gravă, au manifestat căință sinceră, se caracterizează satisfăcător la locul de trai, iar Ion Josan are la întreținere trei copii minori. Ea a conchis ca pedeapsa sub formă de amendă în cuantum de 1.000 de unități convenționale este echitabilă. Părții vătămate i-a fost explicat dreptul de a înainta acțiune civilă în instanța civilă deoarece o cerere de chemare în judecată nu a fost înaintată pînă la soluționarea cauzei. Bunurile sustrase și restituite părții vătămate au fost lăsate în proprietatea FPC „Aprocomteh” SRL. Sentința a fost publicată la 28 iulie 2022. d. Apelul și procedura în apel

La 11 august 2022, avocatul Constantin Chira în interesele părții vătămate FPC „Aprocomteh” SRL a declarat apel. El a solicitat casarea totală a sentinței și rejudecarea cauzei în procedură generală, deoarece instanța de fond a admis erori grave, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, fiind neclară și neîntemeiată. Avocatul consideră că instanța a examinat cazul fără a citarea legală a părții vătămate și fără a acorda timpului necesar pentru a lua cunoștință de materialele dosarului. Partea vătămată era contra examinării cauzei în procedură simplificată și dorea să mai administreze probe, iar acest drept i-a fost încălcat. Probele și circumstanțele de fapt au fost apreciate eronat, iar aplicarea procedurii simplificate a fost viciată, deoarece partea vătămată își manifestase clar interesul de a participa la examinarea cauzei. Bunurile au fost sustrase în perioada mai 2021 - februarie 2022. Organul de urmărire penală a disjuns ilegal cauza penală sub aspectul restului bunurilor sustrase, ceea ce a dus la o cercetare incompletă și neobiectivă a circumstanțelor. Ordonanța de disjungere afecteaza drepturile părții vătămate și este nulă. Procurorul trebuia să ceară restituirea dosarului pentru investigarea multiaspectuală. Instanța a tolerat o urmărire penală superficială și a acceptat o încadrare juridică greșită a faptelor lui Ion Josan, care ar fi trebuit cercetate prin prisma infracțiunii de delapidare a averii străine. Instanța a admis limitarea drepturilor părții civile și la nerespectarea principiului contradictorialității în procesul penal. El a pledat pentru admiterea integrală a acțiunii civile și încasarea din contul inculpaților în mod solidar a prejudiciului material în sumă de 83.134, 25 de lei și a cheltuielilor de asistență juridică. 5

La 07 noiembrie 2022 avocatul Constantin Chira în interesele părții vătămate a depus acțiune civilă. El a solicitat admiterea acțiunii civile și încasarea din contul inculpaților în mod solidar suma de 83.134,25 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin furt (f.d.47-49, vol. II).

La 30 noiembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul și a menținut sentința. Instanța a conchis că vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate a fost demonstrată prin totalitatea probelor administrate, declarațiile martorilor, ale părții vătămate și ale inculpaților, care și-au recunoscut vina și au solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată. Argumentul privind lipsa motivării hotărârii și pretinsa contradicție dintre considerente și dispozitiv a fost respins deoarece sentința conține o motivare suficientă. Decizia relevă că instanța de fond a acordat suficiente garanții procesuale părții vătămate iar dreptul ei la apărare și la un proces echitabil a fost respectat. Reprezentantului părții vătămate i-a fost oferită posibilitatea să ia cunoștință de materialele cauzei, să prezinte probe, cereri și obiecții. Ședințele de judecată au fost amânate în repetate rânduri la solicitarea acestuia. Prin urmare, argumentele privind încălcarea regulilor de citare și ignorarea cererii de amânare au fost respinse.

Instanța de apel a apreciat că faptele reținute conțin toate elementele constitutive ale componenței de infracțiune stabilite de art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal. Sustragerea s-a materializat ascuns, de către două persoane și prin pătrundere în depozit cu cauzarea unui prejudiciu de 10.640 de lei. Argumentul apelantului referitor la încadrarea greșită a fost respins. Deasemenea a fost respins argumentul privind aplicarea eronată a art. 364 1 Cod de procedură penală. Instanța a reținut că erau întrunite condițiile legale pentru judecarea cauzei în această procedură. Instanța de fond a respectat pe deplin dreptul la apărare al părții vătămate prin amînarea repetată a ședințelor. FPC ”Aprocomteh” SRL a avut posibilitatea de a studia materialele cauzei, de a propune probe și a înainta obiecții. Recunoașterea vinovăției de către inculpați și acceptarea probelor acumulate la faza de urmărire penală a justificat aplicarea procedurii simplificate. Individualizarea pedepsei a fost făcută corect, cu luarea în considerare a gravității faptei, lipsa antecedentelor penale și circumstanțele personale ale inculpaților.

Instanța de apel a reținut că partea civilă nu a înaintat o cerere de chemare în judecată referitoare la repararea prejudiciului de la pornirea procesului penal până la terminarea cercetării judecătorești. Ea a conchis că prima instanță a procedat corect și a explicat părții vătămate dreptul de a intenta o asemenea acțiune în ordinea procedurii civile, iar cheltuieli nu au fost suportate pentru încasarea acestora. Decizia motivată a fost pronunțată integral la 01 februarie 2023 și publicată la 06 februarie 2023. e. Recursul 6

La 27 februarie 2023, avocatul Constantin Chira în interesele părții vătămate FPC „Aprocomteh” SRL, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 5), 6) și 12) Cod de procedură penală. El a solicitat casarea sentinței și a deciziei, rejudecarea cauzei în procedură generală și condamnarea inculpaților potrivit art. 191 Cod penal, admiterea acțiunii civile și repararea prejudiciului. Avocatul invocă că instanțele inferioare au încălcat dreptul părții vătămate la un proces echitabil atunci cînd au examinat cauza în lipsă în pofida informării despre imposibilitatea prezentării și a solicitării de amânare a ședinței. Reprezentantul susține că argumentele au fost respinse formal fără a da răspuns criticilor formulate. El susține că decizia nu răspunde tuturor motivelor din apel. În particular nu a examinat încălcările produse prin aplicarea procedurii simplificate, deoarece partea vătămată contestă întinderea prejudiciului și intenționa să administreze probe suplimentare. Instanțele au ignorat că partea vătămată a fost recunoscută în calitate de parte civilă și a fost lipsită de posibilitatea de a participa la dezbateri și de a-și susține acțiunea civilă. El pretinde că disjungerea cauzei a fost ilegală deoarece organul de urmărire penală a limitat nejustificat obiectul învinuirii la bunurile recuperate, fără a investiga prejudiciul rămas în sumă de 83.134,25 de lei. Consideră că instanța trebuia să respingă cererea inculpaților de examinare a cauzei în procedură simplificată și să dispună judecarea cauzei în procedură generală, cu administrarea completă a probelor. Reprezentantul susține că acțiunea civilă a fost depusă în faza apelului prin poșta electronică, instanțele au omis să se pronunțe asupra acesteia și au restrâns nejustificat posibilitatea recuperării integrale a prejudiciului în cadrul procesului penal. El susține că faptelor inculpaților li s-a dat o încadrare juridică greșită deoarece bunurile au fost încredințate unuia din ei în virtutea raporturilor de muncă și a contractului de răspundere materială. Faptele acestuia nu puteau fi calificate potrivit art. 186 Cod penal.

La 29 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs, însă aceasta nu a fost prezentată.

Articolul 186 Cod penal, la momentul săvârșirii infracțiunii prevede următoarele: ” (1) Furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, … (2) Furtul săvîrșit, b) de două sau mai multe persoane; c) prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuinţă; d) cu cauzarea de daune în proporţii considerabile se pedepseşte cu amendă în mărime de la 650 la 1350 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 4 ani ”.

Articolul 191 Cod penal, la momentul săvîrșirii infracțiunii prevede următoarele: ” (1) Delapidarea averii străine, adică însuşirea, dispunerea sau folosirea ilegală a bunurilor altei sau ale altor persoane de către cel căruia i-au fost încredinţate în baza unui titlu şi cu un anumit scop ori refuzul de a le restitui, care a produs daune considerabile, se pedepseşte cu amendă în mărime pînă la 850 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 3 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 3 ani”.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recursul se bazează pe temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 5), 6) şi 12) Cod de procedură penală în vigoare până la 01 septembrie 2023. Pct. 5) se referă la 8 judecarea cauzei fără citarea legală a unei părți ori în lipsa unei părți, pct.6) situația în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar pct. 12) - la încadrarea juridică greșită a faptei săvârșite. În recurs sunt reiterate argumentele care au fost invocate și în apel.

Recurentul indică incidența temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, acesta nu dezvoltă argumente concrete care să susțină existența unei judecări a cauzei în lipsa citării legale ori în condițiile imposibilității obiective de prezentare a unei părți. Materialele cauzei denotă că reprezentantul părții vătămate a fost prezent în ședința preliminară, iar ulterior a fost legal citat pentru ședințele instanței de fond. Mai multe ședințe au fost amânate la solicitările repetate ale reprezentantului (para. 14). Părțile sunt obligate să-și exercite drepturile procesuale cu bună credință și diligență. Neprezentarea părții la ședințele de judecată, solicitările constante de amânare permit instanței să continuie examinarea cauzei în lipsa părții care abuzează de drepturile sale. În acest caz omisiunea exercitării drepturilor procesuale este imputabilă părții care a admis-o, iar continuarea examinării cauzei este o obligație a instanței. Instanța de apel a invocat aceste argumente în decizia sa. Prin urmare, argumentul recurentului referitor la judecarea cauzei în lipsa părții vătămate și încălcarea dreptului ei la un proces echitabil este vădit neîntemeiat.

Recurentul pretinde că decizia este formală, nu conține răspuns la argumentele din apel. El pretinde că instanța de apel nu explică de ce cauza a fost examinată în procedură simplificată atunci cînd partea vătămată nu era deacord cu disjungerea, cu întinderea prejudiciului indicat în rechizitoriu și manifesta dorința de a prezenta probe suplimentare. Acțiunea civilă a fost formulată în apel și trebuia examinată. Aceste argumente cad sub incidența temeiului de recurs stabilit de 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Curtea Supremă de Justiție a explicat sensul acestui temei de recurs în decizia nr. 1ra-854/2022, § 100). El include cinci situații distincte. Simplul dezacord cu motivarea instanței de apel nu cade sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, iar acest temei de recurs ar trebui interpretat ca obligând instanța de apel să combată convingător toate argumentele din apel care, dacă ar fi admise, ar schimba soluția instanței. El nu poate fi interpretat ca obligând instanța să combată argumentele care nu pot avea vreun efect asupra soluției. Acesta este și standardul de motivare impus de art. 6 din CEDO (a se vedea hotărârile CtEDO Moreira Ferreira v. Portugalia (nr. 2), 2017, § 84 și S.C. IMH Suceava S.R.L. v. România, 2013, § 40). De asemenea, instanța de apel poate, printr-o declarație generală, să respingă argumentul invocat în apel, subscriind motivării convingătoare a primei instanțe pentru respingerea argumentului respectiv (a se vedea hotărârile CtEDO Garcia Ruiz v. Spania, 1999, § 26; Stepanyan v. Armenia, 2009, § 35). 9

Recurentul nu contestă vinovăția inculpaților pentru sustragerea bunurilor în valoare de 10.640 de lei. El nu este de acord cu disjungerea, cu examinarea cauzei în procedură simplificată și cu nesoluționarea acțiunii civile formulate în apel. Materialele cauzei denotă că FPC „Aprocomteh” SRL nu a contestat ordonanța din 28 martie 2022 (para. 12). În rezultatul disjungerii, la faza urmăririi penale se află o cauză penală în care se investighează faptul sustragerii bunurilor FPC „Aprocomteh” SRL în cuantum de 83.134,25 de lei. Valorificarea drepturilor lezate prin fapta de sustragere urmează a fi realizată în cadrul acelei cauze. Într-o cauză similară Curtea Supremă de Justiție a indicat (încheierea nr. 1ra-1217/2023 § 35) că după disjungere, instanțele nu sunt autorizate să verifice, sau să constate alte fapte decît cele specificate în rechizitoriu. Prin urmare, acest argument al recurentului este vădit nefondat.

La etapa urmăririi penale recurentul nu a prezentat probe care să nu fie recunoscute de inculpați la momentul depunerii cererii de examinare a cauzei în procedură simplificată. Ion Josan și Vasile Lîcoș au recunoscut în totalitate faptele indicate în rechizitoriu și probele administrate la urmărirea penală și au acceptat să dea declarații potrivit regulilor de audiere a martorilor. Instanțele inferioare au indicat că aceste circumstanțe denotă întrunirea condițiilor pentru examinarea cauzei în procedura art. 364 1 Cod de procedură penală. Prin urmare și argumentul recurentului referitor la examinarea cauzei conform unei proceduri greșite este vădit nefondat.

Curtea Supremă de Justiție a indicat că depunerea cererii de chemare în judecată și intentarea acțiunii civile în cadrul procesului penal, este un drept și o prerogativă a victimei. In instanța de apel nu poate fi solicitată pentru prima dată încasarea prejudiciului (încheierea nr. 1ra-1217/2023 § 39-40). Chiar dacă, prin ordonanța organului de urmărire penală a fost recunoscută în calitate de parte civilă, în termenul stabilit de art. 221 alin. (1) Cod de procedură penală, FPC „Aprocomteh” SRL nu a depus o cerere de chemare în judecată în care să indice pretențiile pe care le are. O asemenea cerere a fostdepusă abia la 07 noiembrie 2022, atunci cînd cauza se examina în ordine de apel (para.20). Decizia instanței de apel explică motivele din care o astfel de cerere nu poate fi soluționată (para. 24). Criticile recurentului exprimă doar un dezacord cu motivarea și cu raționamentul instanței de apel, fără a întruni standardul impus de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Prin urmare, în această parte recursul este inadmisibil.

Temeiul de recurs stabilit de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală se referă la situația în care fapta constatată este greșit calificată. Recurentul pretinde că acțiunile inculpaților urmau a fi încadrate potrivit art. 191 Cod penal (delapidarea averii străine) deoarece bunurile i-au fost încredințate unuia din ei în virtutea raporturilor de muncă și a contractului de răspundere 10 materială. Acest argument este greșit. Bunurile pot fi încredinţate subiectului infracțiunii în virtutea funcţiei de răspundere a făptuitorului, a raporturilor contractuale sau a însărcinării speciale din partea proprietarului. Totuși, pentru a ca acțiunile subiectului să poată fi calificate ca delapidare, primul trebuie să aibă calitatea specială de: 1) a avea dreptul de a da dispoziţii cu privire la primirea, păstrarea sau eliberarea de bunuri; 2) a veni în contact direct şi material cu bunurile altei persoane, datorită atribuţiilor administratorului, legate de primirea, păstrarea sau eliberarea bunurilor (Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 23 din 28 iunie 2004 pct. 17). Plenul Curții a explicat că în cazul în care sustragerea a fost săvîrşită de persoane cărora nu li s-au încredinţat bunurile dar ei au avut acces la ele în legătură cu lucrul executat (combaineri, hamali, paznici, îngrijitori de vite etc.), acţiunile lor urmează a fi încadrate drept sustragere prin furt. Materialele cauzei denotă că Vasile Lîcoș nu-i erau încredințate subiectului infracțiunii și el nu avea acces la bunurile sustrase. Cheia era lăsată într-o cameră alăturată camerei în care stăteau paznicii, iar ușa acesteia se încuia (para. 9 și 17).Prin urmare, concluzia instanțelor inferioare privind încadrarea juridică a faptelor este corectă iar recursul este și în această parte vădit neîntemeiat.

Din motivele expuse supra, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul avocatului Constantin Chira împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 30 noiembrie 2022. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Leonid Chirtoacă Alexandru Negru 11