1ra-171/2024 — Art. 201/1 alin.3 lit.a CP

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură generală. Prima instanţă l-a găsit vinovat pe Sergiu Gorencu de comiterea infracțiunii imputate și l-a condamnat la șase ani de închisoare. Instanţa de apel a respins apelurile și a menținut sentința.

La 02 ianuarie 2024, avocatul Valentin Trișnevschi a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei. La 06 februarie 2024, avocatul Valentin Trișnevschi, în numele lui Sergiu Gorencu, a depus un recurs suplimentar, prin care a solicitat ca argumentele expuse în recursul formulat de acesta să fie considerate invocate și de către Sergiu Gorencu.

Urmărirea penală a fost pornită la 14 aprilie și s-a terminat în 31 mai 2022. Prima instanță a examinat cauza în perioada 08 iunie 2022 – 14 august 2023. Instanţa de apel a examinat cauza între 11 septembrie și 02 noiembrie 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 08 februarie 2024.

La 13 mai 2026, Sergiu Gorencu a depus o cerere de accelerare a examinării cauzei penale. Având în vedere că ședința de judecată a fost deja fixată pentru 25 iunie 2026, cererea nu a fost distribuită pentru examinare. ÎN FAPT a. Învinuirea adusă

Sergiu Gorencu a fost învinuit că, la 13 martie 2022, în jurul orei 10:00, aflându-se la domiciliul său, în urma unui conflict cu mama sa, Eugenia Gorencu, i-a aplicat intenționat lovituri în regiunea capului și corpului, cauzându-i vătămări corporale grave, periculoase pentru viață. Acțiunile lui Sergiu Gorencu au fost calificate conform art. 2011 alin. (3) lit. a) Cod penal. b. Probatoriul 1

La 13 martie 2022, Alina Camerzan a informat telefonic poliția că fratele său, Sergiu Gorencu, aflat în stare de ebrietate, își agresează mama în vârstă de 80 de ani, Eugenia Gorencu, la domiciliu acesteia, solicitând intervenția urgentă a poliției (f.d. 5, vol. I). La informația dată este anexat un CD cu înregistrarea telefonică.

Partea vătămată, Eugenia Gorencu, a declarat că, la 13 martie 2022, a consumat băuturi alcoolice împreună cu fiul său. Ulterior, în urma unui conflict, acesta a îmbrâncit-o, după care s-a culcat. Ea a telefonat fiicei sale din Italia și i-a comunicat cele întâmplate, iar aceasta a solicitat intervenția poliției. La sosirea poliției, fiul său se afla în stare de ebrietate și dormea. Eugenia Gorencu a menționat că s-a împăcat cu fiul său și nu are pretenții față de acesta. Ea a refuzat efectuarea expertizei medico-legale și aplicarea măsurilor de protecție (f.d. 7, vol. I). Fiind audiată repetat la 15 martie 2022, aceasta a declarat că a solicitat intervenția ambulanței deoarece, cu o zi înainte, a căzut în fața casei și s-a lovit la cap. Ea a precizat că nu a fost agresată de nimeni (f.d. 18, vol. I). La 05 aprilie 2022, partea vătămată, Eugenia Gorencu, a declarat că, după o perioadă de concubinaj și revenirea la domiciliul părintesc, fiul a început să consume excesiv alcool. În martie 2022, acesta se afla frecvent în stare de ebrietate și depresie. În ziua incidentului, ea a susținut că a căzut accidental pe scările locuinței, lovindu-se la cap, în timp ce aducea lemne pentru foc, iar fiul său dormea în casă în stare de ebrietate. Ulterior, ea a comunicat acest fapt fiicei sale din Italia. Din cauza unei neînțelegeri, aceasta a alertat poliția. La sosirea poliției, victima a declarat că nu s-a întâmplat nimic grav și nu are plângeri. În perioada următoare, fiul a fost internat la spital de psihiatrie, iar ea însăși a fost internată la spitalul raional Fălești, unde a explicat din nou că leziunile au fost cauzate de o cădere accidentală și a negat că ar fi fost agresată, precizând că nu dorește tragerea fiului la răspundere penală (f.d. 54, vol. I).

Conform raportului de constatare din 29 martie 2022, la Eugenia Gorencu au fost depistate traumatism cranio-cerebral cu edem cerebral, fractură liniară a osului frontal drept și fractură tasată a vertebrei cervicale C5, leziuni calificate drept vătămări corporale grave, periculoase pentru viață (f.d. 33, vol. I).

Conform raportului de expertiză judiciară din 11 aprilie 2022, la Eugenia Gorencu au fost constatate traumatisme cranio-cerebrale cu edem cerebral, fractură liniară a osului frontal drept și fractură tasată a vertebrei cervicale C5, încadrate ca vătămări corporale grave, periculoase pentru viață. Expertiza a concluzionat că este puțin probabil ca aceste leziuni să fi fost cauzate prin căderea din poziție verticală (f.d. 37-38, vol. I).

Martorul Dorin Gîdei, subofițer al Serviciului de Patrulare al IP Fălești, a declarat că, la 13 martie 2022, s-a deplasat la domiciliul Eugeniei Gorencu în urma unei sesizări privind violență în familie. La fața locului el a găsit-o pe Eugeniei Gorencu în curte, în stare de ebrietate, prezentând vânătăi pe față. 2 Inițial, victima a afirmat că nu are nevoie de ajutor. În locuință, polițiștii l-au găsit pe Sergiu Gorencu în stare avansată de ebrietate, incapabil să fie audiat. Eugenia Gorencu a declarat că fiul său i-a aplicat două palme și a îmbrâncit-o, însă nu a dorit atragerea acestuia la răspundere (f.d. 55, vol. I). Martorul Nicolae Nistoraș a depus declarații similare cu cele depuse de Gîdei (f.d. 57, vol. I).

Martorul Denis Pilipețchi, subofițer al Serviciului de Patrulare al IP Fălești, a declarat că, la 15 martie 2022, s-a deplasat la Spitalul raional Fălești după o sesizare privind internarea Eugeniei Gorencu cu traumă cranio-cerebrală, comoție cerebrală și contuzii ale feței. Victima prezenta vânătăi și tumefieri vizibile, însă a declarat că leziunile au fost cauzate de o cădere accidentală, lovindu-se de pragul locuinței, și a negat că ar fi fost agresată de fiul său. Ea a precizat că nu dorește să depună plângere împotriva acestuia și că personalul medical a înțeles greșit circumstanțele producerii leziunilor (f.d. 56, vol. I).

Martora Doinița Gajiu, asistentă medicală la Spitalul raional Fălești, a declarat că, la 15 martie 2022, Eugenia Gorencu a fost internată cu traumă cranio-cerebrală, comoție cerebrală și contuzii ale feței, prezentând vânătăi și tumefieri vizibile. Potrivit declarațiilor pacientei, aceasta fusese agresată la 13 martie 2022 de fiul său, care, aflându-se în stare de ebrietate, i-ar fi aplicat multiple lovituri în regiunea capului. Victima a menționat că fiul său avea probleme psihice asociate consumului de alcool și fusese internat în aceeași zi la Spitalul de Psihiatrie din Bălți. Martora a anunțat poliția (f.d. 58, vol. I).

Martorul Velea Tudor, medic traumatolog la Spitalul raional Fălești, a declarat că, la 15 martie 2022, Eugenia Gorencu a fost internată cu traumă cranio-cerebrală, comoție cerebrală și contuzii ale feței. În urma examinării și investigațiilor radiologice, i-au fost diagnosticate fractura osului frontal, fractura unei vertebre cervicale și edem cerebral. Potrivit declarațiilor pacientei, leziunile au fost cauzate de fiul său, care, aflându-se în stare de ebrietate, i-a aplicat multiple lovituri în regiunea capului. Victima prezenta vânătăi și tumefieri vizibile la nivelul feței și a fost internată timp de 10 zile în secția de chirurgie, fiind ulterior transferată în secția de maladii cronice (f.d. 65-66, vol. I).

Martora Iulia Mecluș, felcer în cadrul Serviciului de Asistență Medicală Urgentă, a declarat că, la 15 martie 2022, deplasându-se la domiciliul lui Gorencu, a observat că Eugenia Gorencu prezenta vânătăi și tumefieri la nivelul feței. Aceasta i-a relatat că, la 13 martie 2022, a fost agresată de fiul său aflat în stare de ebrietate, care i-a aplicat lovituri în regiunea feței, provocându-i căderea și lovirea la cap. Victima a mai afirmat că îi este frică de fiul său, care devine agresiv după consumul de alcool. Eugenia Gorencu a solicitat internarea fiului său, și că a lovit-o deoarece a refuzat să-i procure băuturi alcoolice. În timpul vizitei, Sergiu Gorencu se afla în stare de ebrietate și cu simptome de psihoză alcoolică, fiind transportat la Spitalul de Psihiatrie din Bălți, unde și-ar fi cerut scuze mamei pentru agresiune. În aceeași zi, Eugenia Gorencu a fost transportată 3 la Spitalul Raional Fălești cu traumă cranio-cerebrală, comoție cerebrală și contuzii ale feței, declarând că leziunile au fost cauzate de agresiunea fiului său (f.d.63-64, vol. I). În aceeași seară, ea a fost solicitată din nou la domiciliu pentru Eugenia Gorencu, care acuza dureri de cap, amețeli, greață și lipsa poftei de mâncare, fiind transportată la Spitalul raional Fălești cu diagnosticul de traumatism cranio-cerebral închis, comoție cerebrală și echimoze faciale (f.d. 159-161, vol. I).

Martora Nina Macnovic a declarat că, la 13 martie 2022, aflându-se la domiciliul mătușii sale, Eugenia Gorencu, a observat că aceasta avea vânătăi pe față, acoperite cu pudră. Victima i-a spus că fiul său consumase alcool mai multe zile și dormea în casă. La sosirea poliției, Eugenia Gorencu a afirmat inițial că nu are nevoie de ajutor, însă ulterior a declarat că fiul său, aflat în stare de ebrietate, i-a aplicat două palme și a îmbrâncit-o, fără a dori însă tragerea lui la răspundere (f.d. 59-60, vol. I).

Martorul Grigore Banu a declarat că, la 15 martie 2022, a mers la domiciliul familiei Gorencu și l-a observat pe Sergiu Gorencu, aflat în stare de ebrietate, strigând la mama sa. El a remarcat că Eugenia Gorencu avea vânătăi pe față, după care a părăsit gospodăria fără a interveni în conflict (f.d. 61-62, vol. I). Martorul Grigore Banu în instanța de fond a declarat că, mergând la domiciliul lui Sergiu Gorencu, l-a găsit pe acesta dormind pe un pat, iar pe Eugenia Gorencu întinsă pe alt pat, văicărindu-se. Considerând situația neobișnuită și posibil gravă, el a discutat cu un vecin și a contactat poliția, aflând că aceasta intervenise deja anterior la familia Gorencu (f.d. 154-155, vol. I).

Fiind audiat în calitate de învinuit, Sergiu Gorencu nu și-a recunoscut vinovăția. Acesta a declarat că, în urma unor probleme personale și a despărțirii de concubina sa, a început să consume excesiv alcool. La 13 martie 2022, după ce a consumat alcool, el s-a culcat. Ulterior, mama i-a comunicat că a căzut accidental și s-a lovit la cap de pragul locuinței. El a observat o excoriație la bărbia acesteia, însă, deoarece mama a afirmat că nu are nevoie de ajutor medical, nu a întreprins nimic. El a fost trezit de polițiști, care l-au întrebat despre presupusa agresare a mamei sale, fapt pe care l-a negat. Potrivit declarațiilor sale, sesizarea la poliție a fost făcută de sora sa din Italia, care ar fi înțeles greșit discuția avută cu mama lor (f.d. 98-99, vol. I). În ședința de judecată, inculpatul a făcut declarații similare, adăugând că i-a sugerat mamei sale să solicite intervenția ambulanței din cauza durerilor de cap pe care le acuza, însă aceasta a refuzat. De asemenea, el a menționat că a fost avertizat de poliție să înceteze consumul de alcool, iar la 15 martie 2022 a fost internat la Spitalul de Psihiatrie din Bălți (f.d. 222-225, vol. I).

Martorul Anatolie Goncearenco, primarul satului, a declarat în instanța de fond că a aflat despre conflictul dintre mamă și fiu de la polițistul de sector. Ulterior, Eugenia i-a comunicat că, pe fondul consumului excesiv de alcool al 4 fiului său și al intenției de a-l interna în spital, între ei a izbucnit un conflict care a determinat intervenția ambulanței și a poliției (f.d. 170-172, vol. I).

Martorul Marcel Covaliuc a declarat în instanța de fond că, investigând sesizarea făcută de fiica Eugeniei Gorencu din Italia privind o posibilă agresiune comisă de Sergiu Gorencu, a constatat că victima prezenta vânătăi și alte leziuni la nivelul feței. Cu toate acestea, Eugenia Gorencu a negat că ar fi fost agresată, susținând că a căzut și s-a lovit la intrarea în casă. Ea a refuzat să ofere explicații detaliate, examinarea medico-legală și alte măsuri de documentare, insistând doar asupra internării fiului său, care se afla în stare avansată de ebrietate. Ulterior, Sergiu a fost transportat la Spitalul de Psihiatrie din Bălți (f.d. 173-176, vol. I).

Martora Alina Camerzan a declarat în instanța de fond că, în discuția telefonică purtată cu mama sa, aceasta i-a comunicat că dorește să-l interneze pe Sergiu și că a căzut, lovindu-se cu capul de pragul casei. Ea a precizat că mama nu i-a spus că ar fi fost agresată de fiul său, pe care l-a descris ca având grijă de aceasta. Neînțelegând exact situația, ea a apelat poliția, susținând ulterior că este posibil să fi relatat fapte necorespunzătoare realității pe fondul unei stări emoționale (f.d. 211-212, vol. I).

Medicul legist Anatolie Panici, audiat în instanța de fond, a declarat că, potrivit rapoartelor medico-legale, la Eugenia Gorencu au fost constatate leziuni corporale grave și a precizat că acestea, analizate în ansamblu, nu puteau fi produse prin căderea corpului din poziție verticală (f.d. 192-193, vol. I). c. Sentința și procedura de apel

La 14 august 2023, prin sentinţa Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, Sergiu Gorencu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate la șase ani de închisoare în penitenciar de tip semiînchis. Instanța a încasat de la inculpat în beneficiul statului cheltuieli de judecată în mărime de 448 de lei. Instanța a respins versiunile părții vătămate și ale martorei Camerzan privind o posibilă cădere accidentală sau lipsa agresiunii, reținând că acestea nu se coroborează cu ansamblul probelor administrate, care confirmă că inculpatul a aplicat intenționat lovituri mamei sale, cauzându-i vătămări corporale grave. La individualizarea pedepsei s-a ținut cont de antecedentele penale, consumul de alcool și circumstanța agravantă a săvârșirii faptei în stare de ebrietate, precum și de lipsa circumstanțelor atenuante.

La 29 august 2023, avocatul Valentin Trișnevschi, în numele lui Sergiu Gorencu, a depus apel. El a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărîri de achitare, deoarece nu s-au constatat elementele constitutive ale infracțiunii. El a susținut că actul de învinuire este incomplet și vag, nefiind descrise concret acțiunile inculpatului, modul, locul și circumstanțele producerii leziunilor, ceea ce ar încălca dreptul la apărare. Probele administrate nu confirmă vinovăția inculpatului, existând contradicții majore între declarațiile părții vătămate, ale martorilor și ale lucrătorilor medicali. Victima a declarat inițial că a căzut și s-a 5 lovit, iar ulterior a indicat agresiunea din partea fiului, declarațiile fiind influențate de dorința de a-l interna la spital pe inculpat. Martorii, inclusiv fiica din Italia și medicul legist, ar fi confirmat indirect posibilitatea unei căderi ca mecanism al leziunilor.

La 24 august 2023, Sergiu Gorencu a depus apel, prin care a solicitat să fie achitat, deoarece nu există probe ce demonstrează vinovăția sa.

La 02 noiembrie 2023, Curtea de Apel Bălți a respins apelurile. Instanța a constatat că vinovăția lui Gorencu este demonstrată prin ansamblul probelor administrate, inclusiv declarațiile inițiale ale victimei, declarațiile martorilor și raportul de expertiză medico-legală, care a exclus producerea leziunilor prin cădere. Instanța a respins argumentele privind lipsa elementelor infracțiunii și caracterul neclar al învinuirii, reținându-se că rechizitoriul a descris suficient fapta imputată. Decizia motivată a fost pronunțată la 02 noiembrie 2023. d. Cererile de recurs

La 07 decembrie 2023, Sergiu Gorencu a depus recurs. La 29 decembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție nu a dat curs cererii de recurs, acordând un termen de 15 zile pentru înlăturarea neajunsurilor constatate.

La 02 ianuarie 2024, avocatul Valentin Trișnevschi, în numele lui Sergiu Gorencu, a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El solicită pronunțarea unei hotărîri de achitare sau dispunerea rejudecării cauzei. Recurentul susține că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra argumentului esențial privind caracterul vag și incomplet al învinuirii, care nu descria concret acțiunile imputate lui Gorencu, încălcând astfel dreptul la apărare. Probele administrate nu demonstrează vinovăția inculpatului, iar instanța de apel a apreciat eronat materialul probator. Apărarea a accentuat contradicțiile din declarațiile părții vătămate, care în fața instanței a afirmat constant că nu a fost agresată de fiul său și că leziunile au fost cauzate prin cădere, explicând că medicilor le-a comunicat contrariul pentru a facilita internarea acestuia. De asemenea, mai mulți martori au confirmat această versiune, iar declarațiile unor martori și ale medicului legist Anatoli Panici, care a admis posibilitatea producerii leziunilor prin cădere, au fost ignorate sau apreciate incorect.

La 06 februarie 2024, avocatul Valentin Trișnevschi, în numele lui Sergiu Gorencu, a depus un recurs suplimentar, prin care a solicitat ca argumentele expuse în recursul formulat de acesta să fie considerate invocate și de către Sergiu Gorencu.

La 08 februarie 2024, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs, însă pînă în prezent nu a fost depusă nicio referință. 6

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85).

Recurentul a invocat ca temei art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Curtea Supremă de Justiție a explicat sensul temeiului de recurs prevăzut de pct. 6) în decizia nr. 1ra-1085/2024, §§ 37-42 și în încheierea nr. 1ra-1251/2024, §

Dezacordul cu motivarea instanței de apel nu este temei de recurs. Pentru a admite un recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, recurentul urmează să probeze că decizia instanței de apel este „arbitrară”, sau se „bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”. Nu este suficient ca aprecierea să fie nerezonabilă. Ea trebuie să fie „vădit nerezonabilă”, adică să fie evidentă pentru un profesionist și să nu poată fi explicată rațional (decizia nr. 1ra-1085/2024, § 42). În jurisprudența sa, Curtea Supremă de Justiție a explicat că este posibil ca o hotărâre judecătorească să fie în același timp „arbitrară”, cât și „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”. Totuși, fiecare din cele două sintagme urmează a fi examinate separat (decizia nr. 1ra-1085/2024, § 43). Suntem în prezența unei hotărâri judecătorești arbitrare sau vădit nerezonabile atunci când instanța a comis o eroare de drept sau de fapt pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite vreodată, inclusiv când hotărârea judecătorească nu are nicio bază legală și nu stabilește nici o legătură între faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii (încheierea nr. 1ra-1251/2024, § 39). Îi revine recurentului obligația să convingă instanța de recurs că aceste elemente sunt întrunite. 34. Recurentul afirmă, în mod general, că probele nu dovedesc vinovăția condamnatului și contestă aprecierea lor. Argumentele referitoare la aprecierea probelor reprezintă o reiterare a poziției de apărare examinate atât de instanța de fond, cât și de instanța de apel. Ambele instanțe au explicat motivele pentru care declarațiile ulterioare ale părții vătămate, precum și declarațiile martorului Camerzan au fost apreciate critic. Instanțele au reținut că aceste declarații contravin declarațiilor inițiale ale victimei și informațiilor oferite personalului medical imediat după incident. Declarațiile ulterioare ale victimei și a fiicei ei au fost orientate spre înlăturarea răspunderii penale a condamnatului, care le este rudă. Victima însăși a susținut constant că nu dorea depunerea unei plângeri penale. De asemenea, raportul de expertiză judiciară din 11 aprilie 2022 a stabilit că leziunile suferite de victimă nu puteau fi produse prin simpla cădere, după cum susține victima. Medicul legist Anatoli Panici, audiat în instanța de fond, a 7 explicat același lucru (vezi para. 22). Recursul nu explică de ce această apreciere a probelor este irațională. Prin urmare, recursul este vădit neîntemeiat. 35. Prin urmare, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul avocatului Valentin Trișnevschi împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 02 noiembrie 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Leonid Chirtoacă Alexandru Negru 8