1ra-945/2023 — Art. 186 alin.2 lit. c, d, 186 alin.2 lit. c, d CP

Nicolai Bucico s-a născut în anul 1988 în Federația Rusă. El a fost apărat de avocatul Natalia Uncu. a. Învinuirea adusă

Nicolai Bucico a fost învinuit că, în perioada 29 ianuarie – 22 februarie 2021 a pătruns în beciul lui Svetlana Axentiuc și a sustras pe ascuns 30 borcane de un litru în care se afla tocătură de porc și gâscă, 43,5 litri vin de casă și 25 borcane de salate, cauzând părții vătămate daună materială considerabilă în sumă totală de 4.712,50 lei. Acțiunile lui Nicolai Bucico au fost încadrate în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal (furt în proporții considerabile, prin pătrundere).

Tot el a fost învinuit că, în perioada 07 - 15 septembrie 2021 a pătruns în beciul lui Svetlana Mardari și a sustras pe ascuns 12 sticle de vodcă, 2 sticle de vin, 2 borcane de brânză de oi și mai multe borcane cu murături, salate și sucuri, cauzând părții vătămate prejudiciu material considerabil în sumă de 2.960 lei. Acțiunile lui Nicolai Bucico au fost încadrate în baza art. 186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal.

În calitate de circumstanță agravantă, partea acuzării a invocat săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiuni similare. b. Sentința

În prima instanță, cauza a fost examinată în procedură simplificată, în conformitate cu art. 3641 Cod de procedură penală.

La 19 octombrie 2021, prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Central, Nicolai Bucico a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiuni prevăzute la art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal (ambele episoade). Pentru fiecare infracțiune i-a fost stabilită pedeapsa cu închisoare pe termen de un an și șase luni. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pedeapsa definitivă i-a fost stabilită sub formă de închisoare pe un termen de doi ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. Instanța a reținut că corectarea inculpatului poate fi atinsă doar prin aplicarea pedepsei sub formă de închisoare, cu executare, deoarece Nicolai Bucico a fost anterior 1 condamnat de cinci ori pentru infracțiuni de sustragere. c. Prima procedură în apel

Nicolai Bucico a declarat apel, deoarece considera că pedeapsa aplicată de prima instanță este prea aspra. El a solicitat aplicarea amnistiei, în baza Legii nr. 243/2021. În ședință, procurorul Andrei Formusatii a reiterat că amnistia în privința apelantului, nu poate fi aplicată.

Prin sentința Judecătoriei Edineț din 17 august 2010, Bucico a fost condamnat în baza art. 187 alin. (2) Cod penal, care este o infracțiune gravă (f.d. 156-157, vol. I). Cererea de aplicare a amnistiei a fost respinsă deoarece nu se încadrează în prevederile art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 243/2021 privind amnistia.

Prin decizia din 16 februarie 2022 Curtea de Apel Bălți a casat sentința în partea pedepsei și a dispus încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii amnistiei. Instanța a indicat că, prin sentința din 17 august 2010, Nicolai Bucico a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 187 alin. (2) și art. 217 alin. (2) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de patru ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Pedeapsa a fost executată la 08 august 2014 (f.d. 208, vol. I). La data comiterii faptelor (29 ianuarie – 22 februarie 2021 și 07 – 15 septembrie 2021) antecedentele penale erau stinse. Prin urmare, toate decăderile din drepturi și limitările impuse de lege, se anulează. Instanța de apel a aplicat amnistia. d. Curtea Supremă de Justiție

Procurorul Andrei Formusatii a depus recurs prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare. El a susținut că instanța de apel eronat a aplicat amnistia. Art. 6 alin. (2) din Legea nr. 243/2021 prevede expres că stingerea antecedentelor penale sunt irelevante pentru excepțiile de neaplicare a amnistiei prevăzute la alin. (1). Procurorul a mai menționat că instanța de apel eronat a încetat procesul. În cazul aplicării amnistiei urmează a fi adoptată o sentință de condamnare, cu stabilirea pedepsei și liberarea de executarea acesteia.

La 20 iunie 2022, Curtea Supremă de Justiție a casat decizia instanței de apel și a remis cauza la rejudecare. Instanța a reținut că aplicarea amnistiei nu implică încetarea procesului în apel. În cazul constatării vinovăției și aplicării amnistiei, se emite o sentință de condamnare, cu liberarea de executarea pedepsei, nu de încetare a procesului penal. e. A doua procedură în apel

În ședință de judecată, Nicolai Bucico și apărătorul Natalia Uncu au solicitat aplicarea amnistiei. Procurorul a solicitat liberarea lui Nicolai Bucico de executarea pedepsei, în legătură cu aplicarea amnistiei.

Prin decizia din 28 februarie 2023 Curtea de Apel Bălți a admis apelul lui 2 Nicolai Bucico, din alte motive decât cele declarate. Instanța a casat sentința în latura pedepsei și a dispus liberarea lui Nicolai Bucico de pedeapsă penală stabilită prin sentința primei instanțe, în legătură cu aplicarea amnistiei. Decizia motivată a fost pronunțată la 04 aprilie 2023. f. Cererea de recurs

La 26 aprilie 2023, procurorul Liliana Pasat a depus recurs. Ea a solicitat casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței. Procurorul a menționat că Nicolai Bucico a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Edineț din 17 august 2010, pentru comiterea unei infracțiuni grave, executând pedeapsa cu închisoarea. Este prezent impedimentul prevăzut la art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 243/2021, care exclude aplicarea amnistiei. Recursul este întemeiat pe art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală.

La 15 iunie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat prezentarea referinței la recurs. La 14 iulie 2023, apărătorul Natalia Uncu a depus referință prin care a solicitat respingerea recursului depus de procuror. Ea consideră că instanța de apel a pronunțat o decizie întemeiată. g. Termene de examinare

Urmărirea penală a fost desfășurată în perioada 24 februarie – 04 octombrie 2021. Prima instanță a examinat cauza în perioada 04 – 19 octombrie 2021. Instanța de apel a judecat cauza în perioadele: 12 noiembrie 2021 – 16 februarie 2022 și 05 octombrie 2022 – 04 aprilie 2023. Instanța de recurs a examinat cauza în perioada 28 aprilie – 20 iunie 2022. La 15 iunie 2023, cauza a ajuns din nou la Curtea Supremă de Justiție.

Partea relevantă a Codului penal, la data comiterii faptei (25 noiembrie 2009), era următoarea: „Articolul 16. Clasificarea infracţiunilor (3) Infracţiuni mai puţin grave se consideră faptele pentru care legea penală 3 prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen de pînă la 5 ani inclusiv. (4) Infracţiuni grave se consideră faptele pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen de pînă la 12 ani inclusiv. Articolul 60. Prescripţia tragerii la răspundere penală (4) Prescripţia se va întrerupe dacă, pînă la expirarea termenelor prevăzute la alin.(1), persoana va săvîrşi o infracţiune pentru care, conform prezentului cod, poate fi aplicată pedeapsa cu închisoare pe un termen mai mare de 2 ani. Calcularea prescripţiei în acest caz începe din momentul săvîrşirii unei infracţiuni noi. Articolul 187. Jaful (2) Jaful săvârşit: … d) prin pătrunderea în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuinţă; e) cu aplicarea violenţei nepericuloase pentru viaţa sau sănătatea persoanei ori cu ameninţarea aplicării unei asemenea violenţe; se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 6 ani cu (sau fără) amendă în mărime de la 500 la 1000 unităţi convenţionale.”

Partea relevantă a Codului penal, la data comiterii faptelor din prezenta cauză penală (2021), era următoarea: „Articolul 186. Furtul (2) Furtul săvârşit: … c) prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuinţă; d) cu cauzarea de daune în proporţii considerabile se pedepseşte cu amendă în mărime de la 650 la 1350 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 4 ani.”

Legea nr. 243/2021 privind amnistia: „Art. 2. – (1) Procesele penale în privința infracțiunilor săvârșite până la adoptarea prezentei legi, pentru care Codul penal nr. 985/2002 prevede drept pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani, încetează la faza de urmărire penală sau la cea de judecare a cauzei, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege. Art. 6. – (1) Prevederile art. 1–5 nu se aplică persoanei: a) condamnate la detențiune pe viață sau a cărei pedeapsă capitală a fost comutată în pedeapsă cu închisoare ori în pedeapsa detențiunii pe viață și care a executat mai puțin de 25 de ani de închisoare; persoanei bănuite, învinuite, inculpate sau condamnate care a fost condamnată anterior pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni grave, deosebit de grave sau excepțional de grave, executând în tot sau în parte pedeapsa cu închisoare; … (2) La aplicarea prevederilor alin. (1) nu se ține cont de antecedentele penale 4 ale persoanei reabilitate și nici de antecedentele penale stinse în modul stabilit de legislație.”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică „legalitatea hotărârii atacate” doar „în limitele invocate în recurs”. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs. Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (deciziile nr. 1ra-1520/2023, § 56; 1ra-325/2024, § 25).

Recursul se bazează pe temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală în vigoare până la 01 septembrie 2023. Pct. 6) se referă la motivarea deciziei instanței de apel. În recurs se invocă aplicarea eronată de către instanța de apel a amnistiei. Aspectul dat se încadrează în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Potrivit art. 2 alin. (1) Legea nr. 243/2011 privind amnistia, urmează a fi încetate procesele penale privind comiterea infracțiunilor până la adoptarea legii, pentru care Codul penal prevede pedepse nu mai aspre de 7 ani închisoare. Nicolai Bucico este învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, care prevede o pedeapsă maximă de patru ani închisoare. Completul atestă că Nicolai Bucico îndeplinește prima facie condițiile prevăzute la art. 2 alin. (1) Legea nr. 243/2021 privind amnistia.

Potrivit art. 6 alin. (1) lit. a) Legea nr. 243/2021, amnistia nu se aplică persoanelor condamnate pentru comiterea infracțiunilor grave comise cu intenție, care au executat pedeapsa cu închisoarea. Prin sentința Judecătoriei Edineț din 17 august 2010, Nicolai Bucico a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzută la art. 187 alin. (2) lit. d), f) Cod penal (jaf). La data comiterii faptei (25 noiembrie 2009) infracțiunea dată era una gravă (vezi para. 18). Pedeapsa stabilită prin sentința din 17 august 2010 a fost executată. Condamnatul a fost eliberat din penitenciar la 08 august 2014. Stingerea antecedentelor penale nu are relevanță pentru aplicarea art. 6 alin. (1) din Legea nr. 243/2021, fapt prevăzut expres la alin. (2) al aceluiași articol (vezi para. 20). Curtea Supremă de Justiție s-a pronunțat în cauze similare referitor la aplicarea eronată a amnistiei (nr. 1ra-1547/2023 § 27- 28, nr. 1ra-1404/2023 § 26). Ea a constatat că persoanele care au comis infracțiuni grave, nu pot beneficia de amnistie chiar dacă antecedentul penal este stins. Instanța de apel greșit a aplicat amnistia, deoarece Nicolai Bucico a fost anterior condamnat pentru comiterea unei infracțiuni grave cu intenție și a executat 5 pedeapsa cu închisoarea. Instanța de apel a neglijat prevederile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 243/2021, care conțin excepții de la aplicarea amnistiei.

Conform art. 435 alin. (2) Cod de procedură penală, rejudecarea poate fi dispusă o singură dată. Prezenta cauză deja a fost remisă la rejudecare anterior (vezi para. 11). Aceste prevederi nu fac distincție între rejudecările anterioare sau ulterioare datei de 01 septembrie 2023. Având în vedere scopul normei – reducerea duratei proceselor – nu pot fi ignorate rejudecările dispuse anterior acestei date. Prin urmare, Curtea Supremă de Justiție nu mai poate dispune o nouă trimitere la rejudecare, ci va corecta ea eventualele erori (încheierea nr. 1ra-1750/2023, § 36).

Vinovăția inculpatului nu a fost pusă în discuție nici în prima instanță și nici în fața instanței de apel. Nicolai Bucico și-a recunoscut vina la etapa de urmărire penală și în prima instanță. Cauza respectivă a fost examinată în procedură simplificată, în conformitate cu art. 3641 Cod de procedură penală. Criticele aduse de partea apărării țineau de pedeapsa aplicată. Instanța de apel a casat sentința primei instanțe doar în partea pedepsei, iar în partea vinovăției sentința nu a fost modificată.

Curtea Supremă de Justiție reiterează că, atunci când în calea de atac se examinează exclusiv chestiuni de drept și nu este inversată soluția instanței precedente cu privire la vinovăție, convocarea părților în ședință nu este absolut necesară (vezi hot. CtEDO Seliwiak v. Polonia, 2009, § 54; Sibgatullin v. Rusia, 2009, § 36 sau Deliktaş v. Turcia, 2023, § 44). Convocarea părților în ședință este totuși necesară atunci când instanța ierarhic superioară are dubii în ceea ce privește aprecierea dată probelor testimoniale în hotărârea contestată (vezi hot. CtEDO Dan v. Moldova nr. (2), 2020, §§ 57-67), sau când personalitatea inculpatului este determinantă la individualizarea pentru prima dată a pedepsei (vezi hot. CtEDO Cani v. Albania, 2012, § 63).

Curtea Supremă de Justiție nu a considerat necesar convocarea părților în ședință publică, ori aplicarea sau neaplicarea amnistiei reprezintă circumstanțe de drept. Circumstanțele de fapt nu au fost negate de Nicolai Bucico, care și-a recunoscut vina și a acceptat toate probele administrate la faza de urmărire penală. Partea apărării nu a solicitat administrarea de noi probe și nu a motivat prin ce personalitatea inculpatului ar fi determinantă pentru individualizarea pedepsei stabilită de prima instanță. Mai mult, Nicolai Bucico în fața instanței de apel nu a motivat de ce pedeapsa aplicată de prima instanța ar trebui redusă. Inculpatul doar a solicitat aplicarea amnistiei.

Completul reiterează că prima instanță i-a aplicat lui Nicolai Bucico pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de un an și șase luni pentru episodul din 29 ianuarie – 22 februarie 2021 și un an și șase luni pentru episodul din 07 – 15 septembrie 2021. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, instanța a stabilit pedeapsă definitivă de doi ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Prima instanță a constatat că Nicolai Bucico a fost anterior condamnat 6 prin: Sentința Infracțiunea sentința Judecătoriei Edineț art. 119 Cod penal din 1961 (sustragerea din din 26 decembrie 2002 avutului proprietarului prin furt) sentința Judecătoriei Edineț art. 186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal (furt) din 08 iunie 2006 sentința Judecătoriei Edineț art. 187 alin.(2) lit. d), f) Cod penal (jaf) din 17 august 2010 decizia Curții de Apel Bălți art. 186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal din 06 aprilie 2017 sentința Judecătoriei Edineț art. 186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal din 29 iunie 2017

Prima instanță a aplicat pedeapsa în limitele legale și a luat în considerație personalitatea inculpatului. Ea a stabilit că inculpatul a fost anterior condamnat pentru infracțiuni de sustragere, iar reeducarea și corectarea acestuia poate fi realizată doar prin executarea pedepsei cu închisoarea. Prima instanță și-a motivat suficient soluția referitor la aplicarea pedepsei. Astfel, deoarece instanța de apel a admis eronat apelul, decizia acesteia nu poate fi menținută și se menține fără modificări sentința primei instanțe.

Completul notează că Nicolai Bucico a comis două episoade de furt. Primul episod a fost comis până în februarie 2021. Al doilea episod a fost comis în septembrie 2021. Infracțiunile comise erau mai puțin grave, iar termenul de tragere la răspundere penală pentru acestea este de cinci ani. Curtea Supremă de Justiție a casat integrat decizia curții de apel. De la comiterea primului episod de furt au trecut mai mult de cinci ani. Totuși, fapta nu este prescrisă, deoarece, ulterior, a fost comis al doilea episod de furt. Conform art. 60 alin. (4) Cod penal, în versiunea în vigoare la ziua comiterii celui de-al doilea episod (vezi para. 18), comiterea ulterioară a unei infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea pe un termen mai mare de doi ani întrerupe prescripția tragerii la răspundere penală.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul procurorului Liliana Pasat, casează integral decizia Curții de Apel Bălți din 28 februarie 2023 și menține sentința Judecătoriei Edineț, sediul Central din 19 octombrie 2021. Decizia este irevocabilă. 7 Președinte Vladislav Gribincea Judecători Alexandru Negru Leonid Chirtoacă 8