- Dosarul nr.
- 1rh-3/26
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul penal
- Data
- 18 mai 2026
- Părțile
- Oleg Timofti, Denis Rusu, Victor Pridorojnîi s.a
- Pe scurt
- Art. 33 alin. 2 pct. 5 si 6 si alin.3 CPP
1rh-3/26 — Art. art. 145 alin. 2, 283, 361 alin. 2 CP
ÎNCHEIERE
de examinare a cererii de recuzare în cauza penală privind învinuirea lui Oleg Timofti, Victor Pridorojnîi, Denis Russu ș.a. (art. art.145 alin. (2), 283 și 361 alin. (2) Cod penal) (Dosarul nr. 1rh-3/2026 1-14158859-01-1rh-04022026) Participarea anterioară a judecătorilor la soluționarea unor cereri de revizuire înaintate în aceeași cauză nu poate pune în discuție imparțialitatea judecătorului; Începând cu 14 februarie 2026, aceasta nu constituie nici un temei de incompatibilitate. 18 mai 2026 Textul corespunde originalului Examinând în lipsa părților cererea de recuzare înaintată judecătorilor Stela Procopciuc și Alexandru Negru de la examinarea cauzei penale de învinuire a lui Oleg Timofti, Victor Pridorojnîi, Denis Russu ș.a., Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stella Bleşceaga, Preşedinte, Leonid Chirtoacă, Vladislav Gribincea, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
Victor Pridorojnîi, Denis Russu, Oleg Timofti și Veaceslav Ișcenco au fost învinuiți de tentativă de omor intenționat (art. 27, 145 alin. (2) lit. a), b), d), g), i), j), m) Cod penal), omor intenționat (art. 145 alin. (2) lit. a), b), d), g), i), j), m) Cod penal) și de banditism (art. 283 Cod penal). Denis Russu a fost învinuit și de deținerea și folosirea documentelor oficiale false (art. 361 alin. (2) lit. c) Cod penal).
Prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, din 10 iunie 2016, cei patru au fost recunoscut vinovați în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 27, 145 alin. (2), 145 alin. (2) și 283 Cod penal. Denis Russu de asemenea a fost găsit vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) Cod penal. Acestora le-au fost aplicate pedepse cu închisoare de la 13 la 24 de ani. Prima instanță a soluționat și acțiunile civile.
La 17 decembrie 2021, Curtea de Apel Chișinău a respins apelurile apărării și a reprezentantului BC „Victoriabank”. Ea a admis apelurile acuzării, a casat parțial sentința și a pronunțat o nouă hotărâre. Denis Russu a fost găsit vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) din Codul penal, dar a fost liberat de pedeapsă din cauza expirării termenului de tragere la răspundere penală. De asemenea, au fost modificate pedepsele aplicate. Primii doi inculpați au fost condamnați la detențiune pe viață, iar ceilalți doi la câte 25 de ani de închisoare. În temeiul art. 385 alin. (5) din Codul de procedură penală, instanța a redus termenul pedepsei.
Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs de partea apărării și de reprezentantul BC „Victoriabank”. La 26 iunie 2022, avocatul Aliona Dragomir a informat instanța de recurs că, la 02 mai 2019, Victor Pridorojnîi a depus la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) o cerere formulată în temeiul art. 3 din Convenție (interzicerea torturii) (cererea nr. 24565/19), iar la 03 mai 2022, această cerere a fost comunicată Guvernului.
La 11 noiembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție prin decizia nr. 1ra-854/2022 a respins recursurile. Instanța de recurs a confirmat temeinicia 1 deciziei instanței de apel. În motivarea deciziei, instanța de recurs a conchis că aspectele care derivă din cererea nr. 24565/19 nu relevă o aparență de încălcare a dreptului la un proces echitabil. Instanța de recurs a constatat că primele declarații date de Russu nu puteau fi obținute prin constrângere, iar maltratarea unui alt condamnat a avut loc la reținere, în regiunea transnistreană, și nu avea vreo legătură cu scopul obținerii probelor incriminatorii în această cauză.
La 06 decembrie 2024, condamnatul Victor Pridorojnîi a depus o cerere de revizuire în care solicită casarea deciziei Curții Supreme de Justiție din 11 noiembrie 2024 și reluarea examinării cauzei de către instanța competentă. El mai solicită suspendarea executării pedepsei stabilite condamnaților și eliberarea acestora până la soluționarea definitivă a cazului. Cererea de revizuire este fundamentată pe faptul că o cauza depusă de el la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a fost comunicată Guvernului (art. 458 alin. (3) pct. 5) Cod de procedură penală).
La 13 noiembrie 2025, Curtea Supremă de Justiție prin încheierea nr. 1rh-14/25, în completul format din Stela Procopciuc, Leonid Chirtoacă și Alexandru Negru, a respins cererea de revizuire, deoarece a constatat că simplul fapt al comunicării unei cereri către CtEDO nu este suficient pentru admiterea revizuirii, în lipsa unor dubii temeinice privind legalitatea și corectitudinea hotărârii definitive pronunțate în cauză.
La 20 ianuarie 2026, condamnatul Oleg Timofti a depus o nouă cerere de revizuire a deciziei din 11 noiembrie 2024, solicitând casarea hotărârilor judecătorești în partea ce ține de pedeapsa aplicată și de unele circumstanțe calificative reținute în sarcina inculpaților, excluderea acestor calificative din învinuire, stabilirea unei pedepse privative de libertate pe termen determinat de până la 25 de ani, precum și reindividualizarea pedepselor aplicate condamnaților, invocând că procesul penal a fost inechitabil, întrucât instanțele s-ar fi bazat pe probe obținute prin constrângere.
La 17 martie 2026, cererea de revizuire a fost repartizată aleatoriu judecătorului raportor Ion Munteanu, în completul de judecată format din judecătorii Stela Procopciuc, Alexandru Negru și Ion Munteanu.
La 08 mai 2026, Oleg Timofti a depus o cerere de recuzare a judecătorilor Stela Procopciuc și Alexandru Negru în temeiul art. 33 alin. (2) pct. 5) și 6) din Codul de procedură penală, menționând că aceștia au participat anterior la soluționarea aceleiași cauze prin încheierea din 13 noiembrie 2025, când au respins o cerere de revizuire formulată în legătură cu aceeași condamnare, exprimându-și astfel opinia asupra fondului cauzei și asupra pretențiilor revizuenților. Aceste aspecte ar pune la îndoială rezonabilă imparțialitatea obiectivă a judecătorilor. 2
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
11. Art. 33 alin. (2) pct. 5) și 6) și alin.(3) din Codul de procedură penală: „(2) Judecătorul nu poate participa la judecarea cauzei şi urmează a fi recuzat: 5) dacă el a luat în această cauză hotărîri anterioare judecăţii în care şi-a expus opinia asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei inculpatului; 6) dacă există alte circumstanţe care pun la îndoială rezonabilă imparţialitatea judecătorului. (3) Judecătorul nu poate participa la o nouă judecare a cauzei şi urmează a fi recuzat şi în cazul în care a mai participat în calitate de judecător la examinarea aceleiaşi cauze în primă instanţă, pe cale ordinară de atac, precum şi în cazul participării ca judecător de instrucţie.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
12. Completul reține că, prin jurământul pe care-l depun, judecătorii se angajează să își exercite atribuțiile fără părtinire. Imparţialitatea judecătorului se prezumă până la proba contrară (a se vedea hot. CtEDO Hauschildt c. Danemarca, 1989, § 47; Kyprianou v. Cipru, 2005, § 119). Simplul fapt al invocării lipsei de imparțialitate nu este determinant, cel mai important fiind dacă această îndoială poate fi justificată în mod obiectiv (a se vedea hot. CEDO Ferrantelli și Santangelo v. Italia, 1996, § 58). La evaluarea temerii lipsei de imparțialitate a unui judecător părerea acuzatului, intră în discuție, dar nu joacă un rol decisiv. Factorul determinant este dacă temerile persoanei pot fi considerate justificate în mod obiectiv (Hauschildt v. Danemarca, 1989, § 48).
Cererea de recuzare se bazează pe faptul că cei doi judecători au examinat anterior o cerere de revizuire depusă în aceeași cauză penală. Art. 33 alin. (2) pct. 5) Cod de procedură penală interzice participarea repetată a judecătorului la soluționarea aspectelor ce țin de vinovăția sau nevinovăția acuzaților într-o cauză penală. Completul reiterează că revizuirea nu poate fi un recurs deghizat. În revizuire nu este examinată decât întrunirea condițiilor pentru redeschiderea procesului, fără a fi examinată temeinicia recursului, sau a acuzațiilor aduse (încheierile nr. 1rh-24/2024, § 71; 1rh-17/2024, § 36). Având în vedere obiectul examinării în procedura de revizuire, art. 33 alin. (2) pct. 5) Cod de procedură penală nu este incident.
Cererea de recuzare se mai bazează pe art. 33 alin. (2) pct. 6) din Codul de procedură penală. Potrivit acesteia, respingerea anterioară a cererii de revizuire trezește dubii privind imparțialitatea judecătorilor la participarea ulterioară la examinarea unei alte cereri de revizuire înaintate în aceeași cauză penală. Completul reiterează că art. 458 alin. (3) Cod de procedură penală prevede că cererile de revizuire depuse repetat de aceeași persoană sunt inadmisibile. În 3 același timp, practica judecătorească trebuie să fie uniformă, iar faptul că judecătorul a interpretat într-un anumit mod legea nu poate pune în discuție imparțialitatea acestuia. Această situație ar putea totuși cădea sub incidența interdicțiilor prevăzute de art. 33 alin. (3) Cod de procedură penală. Prin Legea nr. 252/2025, în vigoare din 14 februarie 2026, art. 33 alin. (3) Cod de procedură penală a fost modificat, fiind exclusă incompatibilitatea ce viza participarea anterioară a judecătorului la examinarea cauzei pe cale extraordinară de atac. Această modificare a fost introducă după modificarea instituției revizuirii în anul 2023. Începând cu 01 septembrie 2023, legea nu permite adoptarea unei hotărâri noi pe marginea vinovăției în procedura de revizuire. La ziua de astăzi, participarea judecătorului la soluționarea anterioară a unei căi extraordinare de atac în aceeași cauză nu constituie o incompatibilitate. Prin urmare, și în această parte cererea de recuzare nu poate fi admisă.
Din aceste motive, în conformitate cu art. 35, 342 Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea condamnatului Oleg Timofti de recuzare a judecătorilor Stela Procopciuc și Alexandru Negru de la judecarea cererii de revizuire în cauza penală nr. 1rh-3/2026. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stella Bleşceaga Judecători Leonid Chirtoacă Vladislav Gribincea 4