1ra-1545/2023 — Art. 287 alin. 1 CP

Mihail Vrabie a fost apărat de avocatul Ion Marian.

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală. Mihail Vrabie a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal. Procesul penal a fost încetat, cu liberarea de răspundere penală a acestuia în temeiul Legii nr. 243/2021 privind amnistia. Acțiunea civilă a fost admisă parțial. Instanța a dispus încasarea de la Mihail Vrabie în beneficiul părții vătămate Gheorghii Ciobanu a sumei de 10.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și a sumei de 6.500 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, iar în beneficiul statului, a sumei de 448 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

La 20 ianuarie 2023, avocatul Dorin Asandei, în numele părții vătămate Gheorghii Ciobanu, a depus recurs. El a solicitat casarea deciziei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Mihail Vrabie să fie condamnat la doi ani de închisoare și să fie admisă integral acțiunea civilă și încasate cheltuielile de judecată în sumă de 13.500 de lei pentru asistența juridică acordată.

Urmărirea penală a fost pornită la 04 august și s-a terminat 29 octombrie 2021. Prima instanță a examinat cauza în perioada 03 noiembrie 2021 - 09 februarie 2022. Instanța de apel a judecat cauza în perioada 04 martie - 09 noiembrie 2022. La 11 septembrie 2023, dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție. ÎN FAPT

Mihail Vrabie a fost învinuit că, la 20 iulie 2021, aproximativ la ora 15:30, aflându-se în satul Marinici, în stradă, i-a aplicat multiple lovituri cu palmele peste corp lui Gheorghii Ciobanu, cauzându-i echimoze în regiunea ambilor ochi și echimoză pe spina nasului, leziuni care, conform raportului de expertiză din 07 1 septembrie 2021, se califică ca vătămare corporală neînsemnată. Acțiunile lui Mihail Vrabie au fost calificate conform art. 287 alin. (1) Cod penal.

În cursul urmăririi penale, Gheorghii Ciobanu a fost recunoscut în calitate de parte civilă. Acesta a solicitat repararea prejudiciului material și moral în sumă de 10.000 de lei (f.d. 32). La 13 ianuarie 2022, în instanța de judecată partea vătămată a formulat o acțiune civilă prin care a solicitat repararea prejudiciului în mărime de 50.000 de lei și cheltuielile de judecată în mărime de 6.500 de lei (f. d. 95). El invocat că, în urma acțiunilor ilegale ale lui Mihail Vraie, el a suferit foarte mult fizic și psihic.

La 09 februarie 2022, prin sentința Judecătoriei Ungheni, Mihail Vrabie a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate și încetat procesul penal cu liberarea de răspundere penală în temeiul Legii nr. 243/2021 privind amnistia. Instanța a admis parțial acțiunea civilă și a încasat de la Mihail Vrabie în beneficiul lui Gheorghii Ciobanu suma de 10.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și 6.500 de lei cheltuieli de judecată. Instanța, a reținut că, deși fapta ilicită a inculpatului generează prezumția producerii unui prejudiciu moral, cuantumul de 50.000 de lei solicitat este insuficient motivat în raport cu pretenția inițială solicitată la faza de urmărire penală. Aplicând criteriile proporționalității și satisfacției echitabile, instanța a considerat întemeiată parțial acțiunea civilă apreciind suma de 10.000 de lei. Instanța a dispus încasarea de la inculpat a sumei de 6.500 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică probate prin ordinul de plată nr. 64320 (f.d. 96).

La 15 februarie 2022, avocatul Dorin Asandei și partea vătămată Gheorghii Ciobanu au depus apel. Ei au solicitat casarea sentinței și adoptarea unei noi hotărâri de condamnare cu închisoare a lui Mihail Vrabie, fără aplicarea actului de amnistie. Ei au solicitat admiterea integrală a acțiunii civile și acoperirea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 4.000 de lei, argumentând că vătămările corporale, deși calificate medical ca neînsemnate, au provocat suferințe psihice și fizice majore. Aceștia au invocat necesitatea ca instanța să ajusteze cuantumul despăgubirilor în funcție de vulnerabilitatea victimei (vârstă), contextul agresiunii și standardele stabilite de practica judiciară actuală.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2022 apelurile au fost admise. Instanța a casat parțial sentinţa din alte motive decât cele invocate în apel și a pronunţat o nouă hotărâre. Mihail Vrabie a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal și condamnat la doi ani de închisoare, cu liberarea de la executarea pedepsei penale stabilite în temeiul Legii nr. 243/2021 privind amnistia. În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de apel a subliniat că nu există impedimente legale care să excludă incidența Legii nr. 243/2021, însă a reținut că aceasta urmează a fi aplicată corect. 2 Instanța la condamnat pe Mihail Vrabie la doi ani de închisoare și, în temeiul actului de amnistie, la eliberat de la executarea pedepsei. Sub aspectul laturii civile, instanța a reținut că suma de 10.000 de lei, stabilită cu titlu de prejudiciu moral, este proporțională cu suferințele fizice și psihice cauzate. Decizia motivată a fost pronunțată la 11 ianuarie 2023 și publicată pe portalul instanțelor de judecată la 12 mai 2023. Decizia motivată nu se referă la solicitarea de încasare a celor 4.000 de lei pentru cheltuieli de judecată.

La 20 ianuarie 2023, avocatul Dorin Asandei, în interesele părții vătămate, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Mihail Vrabie să nu fie liberat de executarea pedepsei în baza actului de amnistie, iar acțiunea civilă să fie admisă integral. El a solicitat încasarea a 13.500 de lei pentru cheltuielile de judecată totale, semnalând totodată că instanța de apel a omis nejustificat să se pronunțe asupra sumei de 4.000 de lei pentru asistența juridică din acea etapă, iar suma de 3000 de lei este pentru reprezentarea în recurs. Avocatul a subliniat că la stabilirea prejudiciului moral instanțele au ignorat vulnerabilitatea victimei și circumstanța agravantă a profitării de starea de neputință a acesteia din cauza vârstei.

La 11 septembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs însă nu a fost depusă vreo referință.

Art. 220. Cod de procedură penală prevede următoarele: „Articolul 220. Aplicarea legislației la examinarea acțiunii civile (1) Acțiunea civilă în procesul penal se soluționează în conformitate cu prevederile prezentului cod. (2) Normele procedurii civile … se aplică dacă ele nu contravin principiilor procesului penal și dacă normele procesului penal nu prevăd asemenea reglementări. 3 (3) Hotărârea privind acțiunea civilă se adoptă în conformitate cu normele dreptului civil și ale altor domenii de drept.”

Art. 225 alin. (3) Cod de procedură penală prevede următoarele: „(3) Odată cu soluționarea cauzei penale, judecătorul este obligat să soluționeze acțiunea civilă.”

Articolul 96 alin. (1) Cod de procedură civilă prevede următoarele: „(1) Instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile ei de asistenţă juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare şi rezonabile.”

Partea relevantă a art. 442 alin. (2) Cod de procedură civilă este următoarea: „(2) În recurs nu pot fi administrate noi probe, cu excepţia celor care dovedesc cheltuielile de judecată şi despăgubirile menţionate la art.372 alin.(3). …”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recursul se bazează pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în vigoare până la 01 septembrie 2023, care vizează deficiențele de motivare ale hotărârii judecătorești. Argumentele invocate în recurs reiau, în esență, criticile formulate anterior în cererile de apel și exprimă dezacordul avocatului atât cu soluția de liberare a inculpatului de răspundere penală, cât și cu soluția adoptată asupra acțiunii civile.

Avocatul contestă decizia instanței de apel privind aplicarea actului de amnistie în privința condamnatului, însă nu indică în ce constă eroarea pretins comisă de această instanță la aplicarea legii. Recursul nu conține o argumentare concretă și nici nu dezvoltă, în mod efectiv, motivele de nelegalitate invocate. Soluția instanței de apel este legală și conformă practicii constante a Curții Supreme de Justiție. Amnistia poate produce trei efecte: înlăturarea răspunderii penale, înlăturarea pedepsei penale și reducerea sau comutarea pedepsei. Fiecare dintre aceste efecte se aplică în funcție de etapa procesului penal. Înlăturarea răspunderii se aplică în timpul urmăririi penale (conform art. 275 pct. 4 și art. 285 alin. (2) Cod 4 de procedură penală). Înlăturarea pedepsei se aplică în instanța de judecată, inclusiv în apel (conform art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală). Aplicarea amnistiei este condiționată de acordul persoanei. Chiar dacă apărarea formulează o cerere în acest sens, unica soluție posibilă este emiterea unui sentințe de condamnare și de liberare de pedeapsă penală, după cum prevede art. 389 Cod de procedură penală (decizia nr. 1ra-366/2023, § 62). Prin urmare recursul în aceasta parte este vădit neîntemeiat.

Avocatul Dorin Asandei a solicitat majorarea cuantumului prejudiciului moral acordat părții vătămate. El invocă disproporția vădită a despăgubirii stabilite în raport cu gravitatea faptei și cu circumstanțele concrete ale cauzei. Instanțele de judecată nu au valorificat în mod adecvat suferințele fizice și psihice ale victimei în corelație cu circumstanța agravantă reținută, profitarea de starea de neputință a persoanei vătămate, determinată de vârsta înaintată a acesteia.

Instanța de judecată stabilește cuantumul prejudiciului moral în funcție de natura și gravitatea suferinței, gradul de vinovăție al autorului și satisfacția echitabilă a victimei, asigurând proporționalitatea cu cazuri similare. Despăgubirea acordată pentru prejudiciul moral nu trebuie să fie vădit disproporționată cu sumele acordate de CtEDO în cazuri similare (a se vedea decizia nr. 1ra-754/2024, §§ 44- 45). Instanța de fond i-a acordat părții vătămate suma de 10.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral pentru cauzarea leziunilor corporale neînsemnate, urmare a acțiunilor de huliganism. Este cert că aceste vătămări i-a cauzat inevitabil lui Gheorghii Ciobanu suferințe fizice și psihice (mutatis mutandis hot. CtEDO Guja v. Moldova, 2008, § 101). Completul nu consideră că suma acordată pentru prejudiciul moral este vădit disproporționată în raport cu sumele acordate de Curtea Supremă de Justiție în cazuri similare (vezi încheierea nr. 1ra-11/2025). Prin urmare, și în această parte recursul este vădit neîntemeiat.

Recurentul a solicitat compensarea cheltuielilor de asistență juridică acordată părții vătămate în cuantum total de 13.500 de lei pe întreg procesul penal. Prima instanță a dispus încasarea sumei de 6.500 de lei. În apel suplimentar, avocatul a prezentat un bon de plată a onorariului în sumă de 4.000 de lei (f.d. 129). Deși a admis apelul, instanța de apel a omis să se pronunțe asupra acestei solicitări. În recurs avocatul pretinde compensarea cheltuielilor pentru asistența juridică în mărime de 3.000 de lei.

Cheltuielile de asistență juridică sunt compensate în măsura în care acestea sunt reale, necesare și rezonabile ca mărime. Regula instituită de art. 96 alin. (1) Cod de procedură civilă este că pot fi compensate doar cheltuielile real plătite de parte către avocatul său. Omisiunea avocatului de a anexa o dare de seamă cu privire la serviciile prestate și timpul lucrat asupra dosarului poate duce la respingerea integrală sau în parte a cerinței de încasare a cheltuielilor pentru 5 asistență juridică, deoarece nu permite sau îngreunează sarcina instanței de judecată de a stabili dacă aceste cheltuieli au fost „necesare”, în sensul art. 96 alin. (1) Cod de procedură civilă (decizia nr. 1ra-1117/2023, § 40).

Materialele cauzei atestă că avocatul Dorin Asandei a întocmit acțiunea civilă, precum și cererile de apel și de recurs. El a participat la ședințele de judecată în fața primei instanțe și a instanței de apel. Cererile de apel au fost admise, iar instanța de apel avea obligația să se pronunțe și asupra cheltuielilor de asistență juridică. Omisiunea de a examina această pretenție contravine art. 96 alin. (1) Cod de procedură civilă. Prin urmare, în această parte recursul urmează a fi admis.

La stabilirea cuantumului cheltuielilor ce urmează a fi compensate, instanța ține seama de faptul că acțiunea civilă a fost admisă doar parțial, iar apelurile au fost admise din alte temeiuri decât cele invocate de parte. De asemenea, recursul, în partea aplicării amnistiei și a mărimii prejudiciului moral, este vădit neîntemeiat. Prin urmare, nu există temei pentru admiterea integrală a pretenției privind cheltuielile de asistență juridică. Având în vedere motivarea apelului și a recursului întocmit de avocat și motivarea deciziei instanței de apel, precum și lipsa dărilor de seamă cu privire la timpul petrecut de avocat asupra dosarului, instanța va încasa de la Mihail Vrabie în beneficiul lui Gheorghii Ciobanu, suplimentar la suma încasată prin sentință, suma de 4.000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică pentru reprezentarea în instanța de apel și de recurs.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4), art. 435 alin. (2) lit. d) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul declarat de avocatul Dorin Asandei, în partea cheltuielilor de asistență juridică, iar în rest respinge recursul ca inadmisibil; Casează decizia Curții de Apel Chișinău din din 09 noiembrie 2023 în partea neîncasării cheltuielilor de asistență juridică și emite în această parte o hotărâre nouă privind încasarea de la Mihail Vrabie în contul lui Gheorghii Ciobanu a sumei de 4.000 (patru mii) de lei pentru cheltuielile de avocat angajate pentru procedurile de apel și recurs; În rest, menține decizia Curții de Apel Chișinău din din 09 noiembrie 2023 și sentința Judecătoriei Ungheni din 09 februarie 2022. Decizia este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Ghenadie Eremciuc Alexandru Negru 6