- Dosarul nr.
- 1cs-56/2026
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul penal
- Data
- 23 aprilie 2026
- Părțile
- Boris Arnăut
- Pe scurt
- Art.46-49 CPP
1cs-56/2026 — Art. 171 alin.3, lit.a, b,172 alin.2, lit.a,172 alin.3, lit. a, b Cod penal
ÎNCHEIERE
cu privire la cererea de strămutare a cauzei penale în privința lui Boris Arnăut (art. art. 171 alin.(3) lit.a), b) art.172 alin.(2) lit.a), art.172 alin.(3) lit.a), b) Cod penal) (Dosarul nr. 1cs-56/2026 Nr. PIGD 1-23139942-01-1cs-30032026) Cererea de strămutare respinsă; Cererea de strămutare a cauzei este în esență o cerere de recuzare deghizată, care, în principiu, nu poate constitui temei de strămutare. 23 aprilie 2026 Textul corespunde originalului Examinând în lipsa părților cererea de strămutare a cauzei penale în privința lui Boris Arnăut, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stella Bleșceaga, Președinte, Alexandru Negru, Ghenadie Eremciuc, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
La 03 septembrie 2024, prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, Boris Arnăut a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 171 alin.(3) lit.a), b) art.172 alin.(2) lit.a), art.172 alin.(3) lit.a), b) Cod penal și condamnat la cincisprezece ani închisoare.
La 17 septembrie 2024, avocatul Ion Luchian, în numele inculpatului Boris Arnăut, a depus cerere de apel. Cauza a fost repartizată spre examinare judecătorului raportor Ecaterina Arsenie, judecătorul Ion Talpă – președinte de ședință, și judecătoarea Cristina Prisacari, fiind stabilite ședințe de judecată.
La 11 septembrie 2025, avocatul Marcel Burlacu în interesele lui Boris Arnăut, a solicitat strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad. În motivare, a invocat respingerea de către Curtea de apel Nord demersul privind efectuarea unei expertize, precum și a cererilor de audiere a părților vătămate minore și a unor martori.
La 17 septembrie 2025, Curtea Supremă de Justiție a respins cererea de strămutare înaintată de avocatul Marcel Burlacu, reținând că respingerea unor demersuri sau cereri procesuale nu constituie, prin ea însăși, temei de strămutare a cauzei în sensul art. 46 alin. (1) Cod procedură penală.
La 27 martie 2026, avocatul Adrian Cojocaru, în interesele inculpatului Boris Arnăut, a solicitat strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Nord la Curtea de Apel Centru. În motivare, a invocat că judecătoarea Ludmila Iarmaliuc, care a examinat cauza în fond și a pronunțat sentința de condamnare, a fost transferată recent la Curtea de Apel Nord, iar prezența sa în cadrul aceleiași instanțe generează riscul influențării colegilor care urmează să examineze apelul, punând sub îndoială imparțialitatea și obiectivitatea acestora.
La 30 martie 2026, cererea de strămutare a fost repartizată judecătorului Ghenadie Eremciuc.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
7. Art. 39 pct. 5) Cod de procedură penală prevede următoarele: „5) Curtea Supremă de Justiție soluţionează cererile de strămutare;” 1
În conformitate cu art. 46 Cod de procedură penală: „(1) Curtea Supremă de Justiţie strămută judecarea unei cauze penale de la instanţa competentă la o altă instanţă egală în grad în cazul în care prin aceasta se poate obţine soluţionarea ei obiectivă, rapidă, completă şi se asigură desfășurarea normală a procesului. (2) Strămutarea cauzei poate fi cerută de președintele instanţei de judecată sau de una dintre părţi.”
În conformitate cu art. 47 Cod de procedură penală: „(1) Cererea de strămutare, care trebuie să fie motivată cu elemente de fapt şi de drept, se adresează Curţii Supreme de Justiţie cu cel puţin 5 zile înainte de începerea cercetării judecătoreşti. Documentele pe care se bazează cererea se anexează la aceasta dacă sînt deţinute de partea care cere strămutarea.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
10. Conform art. 39 pct. 5) Cod de procedură penală, Curtea Supremă de Justiție are competența exclusivă de a examina cererile de strămutare a cauzelor penale, care pot fi formulate de către președintele instanței de judecată sau de una din părți. Instituția strămutării este o excepție de la competența instanțelor judecătorești. Având în vedere importanța respectării competenței stabilite de lege a instanțelor judecătorești pentru buna funcționare a acestora și fortificarea încrederii în sistemul judecătoresc, strămutarea poate fi admisă doar în situații deosebit de convingătoare.
Imparțialitatea judecătorului trebuie prezumată până la proba contrarie (a se vedea hot. CEDO Kyprianou v.Cipru [MC], 2005, § 119). Simplul fapt al invocării posibilei lipse de imparțialitate și obiectivitate din motiv că judecătorul care a judecat fondul cauzei în prima instanță fiind transferată la Curtea de apel Nord și în prezent colegă cu completul care judecă cauza nu este determinant, cel mai important fiind îndoiala cu privire la imparțialitate trebuie să se întemeieze pe fapte verificabile concrete, nu pe simple prezumții (a se vedea hot. CEDO Hauschildt v. Danemarca, 1989, § 48 ). Această justificare, în cea mai mare parte, se referă la legăturile ierarhice, sau de altă natură, dintre judecător și părți (a se vedea hot. CEDO Micallef v. Malta [MC], 2009, § 97). or, în speță, judecătoarea Iarmaliuc nu se află într-un raport de superioritate ierarhică față de completul care examinează apelul, ci exclusiv în relație de colegialitate, insuficientă prin ea însăși pentru a justifica obiectiv îndoiala cu privire la imparțialitatea completului. Având în vedere încrederea pe care instanțele de judecată ar trebui să o inspire publicului, inclusiv persoanelor acuzate, într-o societate democratică, chiar și aparențele au o anumită importanță (a se vedea hot. CEDO Morice v. France [MC], 2015, § 78). Totodată, judecătorii beneficiază de garanția inamovibilității și sunt obligați prin 2 lege să se ghideze exclusiv de lege și conștiință juridică, astfel încât simpla calitate de colegi nu poate, prin ea însăși, să pună la îndoială obiectivitatea acestora.
Avocatul Adrian Cojocaru a solicitat strămutarea cauzei, invocând potențiala lipsa de imparțialitate a judecătorilor pe motivul că judecătorul care a pronunțat sentința este transferat acum la aceiași instanță și este colegă cu judecătorii care examinează cauza în fond. Curtea constată că o astfel de cerere reprezintă, în esență, o recuzare deghizată, care nu poate constitui temei de strămutare. Potrivit art. 34 alin. (4) Cod de procedură penală, recuzarea anticipată a tuturor judecătorilor dintr-o instanță nu este admisă, iar strămutarea poate fi dispusă doar în cazul în care o cerere de recuzare este admisă și nu se poate forma complet de judecată în instanța respectivă. În acest domeniu practica Curții Supreme de Justiție este foarte clară, instanța respingând de fiecare dată acest argument invocat în contextul strămutării (a se vedea încheierile nr. 1cs-540/2024, 1cs-556/2024, 1cs-539/2024). Nicio împrejurare invocată nu demonstrează existența unor legături ierarhice sau de altă natură între judecătoarea Iarmaliuc și completul de apel, de natură să justifice obiectiv îndoiala cu privire la imparțialitate, respectiv nu constituie temei de strămutare a examinării cauzei la o altă instanță de judecată.
Completul mai notează că, conform art. 47 alin. (1) Cod de procedură penală, cererea de strămutare poate fi formulată cu cel puţin cinci zile înainte de începerea cercetării judecătorești. Dacă o nouă cerere de strămutare va fi formulată, în temeiul art. 50 alin. (3) Cod de procedură penală, ea urmează a fi anexată la dosar fără a fi expediată Curții Supreme de Justiție pentru examinare.
Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 46-50 Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea de strămutare depusă de avocatul Adrian Cojocaru în interesele condamnatului Boris Arnăut. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Alexandru Negru Ghenadie Eremciuc 3