1-1/22 — Art. 42 alin.3, 5, 181/2 alin.5, 324 alin.3 lit. a, b, c Cod penal

Igor Dodon s-a născut în anul 1975. El a fost președinte al Republicii Moldova în perioada 23 decembrie 2016 pînă la 24 decembrie 2020. El este apărat de avocații Nicolae Posturusu, Petru Balan și Ion Vizdoga. a) Contextul inițierii cauzei și reacțiile publice

La 18 mai 2020 un ex-deputat a publicat un fragment de înregistrare video, în care ar apărea Igor Dodon, Serghei Iaralov și Vladimir Plahotniuc. Înregistrarea surprinde momentul în care Vladimir Plahotniuc îi transmite lui Igor Dodon o sacoșă neagră cu calendar, cu ceva în interior, iar ultimul îi spune că mîine la 05 00 are un zbor și să o dea lui ”Costea” pentru a o transmite lui ”Cornel”. Iurie Reniță, ex deputatul care a publicat videoul, a afirmat că în sacoșă era o mare sumă de bani. Majoritatea exponenților clasei politice au reacționat, au solicitat investigații din partea procuraturii, și/sau crearea unei comisii de anchetă în acest sens. La momentul reținerii lui Igor Dodon în această cauză, Maia Sandu, liderul PAS, a menționat că apelul său pentru Procuratura Generală și celelalte instituții ale statului este să-și facă lucrul în strictă conformitate cu legea și că doar legea trebuie să conteze. Ea a afirmat că toată lumea trebuie să răspundă pentru ilegalitățile pe care le-a comis. Iar domnul vizat dacă crede că este cinstit, atunci nu are de ce să își facă griji. În anul 2022, Ministrul Justiției Sergiu Litvinenco, fiind intervievat de reprezentanții mass media, relativ la dosarul ”Dodon” a indicat printre altele că ”procurorii nu mai au interdicția de a merge împotriva oamenilor politici”, ”că pentru credibilitatea actului de justiție este important să se ajungă la o finalitate, fie că este vorba despre o condamnare, dacă se constată vina, fie achitare, dacă vina nu este constatată, dar să nu existe tărăgănări de la procurori şi ulterior în instanţă”. El a punctat că ”ancheta trebuie să respecte procedurile legale și că statul de drept trebuie să funcționeze indiferent de persoana implicată”.

La 06 octombrie 2022 în Curtea Supremă de Justiție a parvenit pentru judecare în fond, cauza penală nr. 1-1/22 (numit sacoșa cu calendar sau kuliok) în privința inculpatului Igor Dodon învinuit de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de 1 art. 324 alin. (3) lit. a), b), c) Cod penal, art. 42 alin. (3), (5), 1812 alin. (5) Cod penal. Igor Dodon este acuzat că ar fi primit de la Vladimir Plahotniuc o sacoșă cu bani pentru finanțarea partidului Socialiștilor din Republica Moldova și pentru realizarea unor atribuții ce îi reveneau în calitate de președinte al țării. b) Redistribuirea cauzei la Curtea Supremă de Justiție.

Din motivul demisiilor judecătorilor la Curtea Supremă de Justiție, cauza penală nr. 1-1/2 a fost redistribuită de mai multe ori. La 17 mai 2023, aceasta a fost repartizată în mod automat-aleatoriu, judecătorului raportor Ghenadie Eremciuc în completul format din trei judecători după cum urmează: Anatolie Țurcan – președinte, Ion Malanciuc și Ghenadie Eremciuc - judecători. Prin ordinul Președintelui interimar al Curţii Supreme de Justiţie nr.20-p din 27 martie 2025 s-a luat act de hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/25 din 02 iulie 2024 prin care Anatolie Ţurcan a fost eliberat din funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie şi de decizia Curţii Supreme de Justiţie din data de 27 martie 2025. Prin încheierea Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție din 27 septembrie 2024, a fost constituit un nou complet de judecată, format din trei judecători după cum urmează: Stella Bleșceaga – președinte, Ion Malanciuc și Ghenadie Eremciuc – judecători. La 24 iunie 2025, prin Hotărârea Plenului CSM, judecătorul Ion Malanciuc a fost desemnat în funcția de judecător la Curtea Constituțională a Republicii Moldova, pentru un mandat de șase ani, începând cu data depunerii jurământului – 17 august 2025. Conform art. 24 alin. (1¹) lit. c) din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 privind statutul judecătorului, numirea într-o astfel de funcție atrage suspendarea de drept din funcția de judecător. Prin Ordinul nr. 68-p din 15 august 2025, emis de președintele interimar al Curții Supreme de Justiție, s-a luat act de suspendarea de drept a judecătorului Ion Malanciuc pe durata exercitării mandatului la Curtea Constituțională.

Prin încheierea Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție din 28 octombrie 2025, a fost modificat completul de judecată pentru judecarea cauzei penale nr. 1-1/22, după cum urmează: Stella Bleșceaga - președinte, Vladislav Gribincea și Ghenadie Eremciuc - judecători. Încheierea a fost emisă, în temeiul art. art. 30 alin. (4), 31 alin. (1) și (3) Cod de procedură penală, art. 61 alin. (11) din Legea 514/1995, precum și a pct. 14 lit. i) din regulamentul aprobat prin hotărîrea CSM nr. 111 din 05 februarie 2013. c) Propunerile de recuzare

La 21 noiembrie 2025, inculpatul Igor Dodon a înaintat o propunere de recuzare a judecătorului Vladislav Gribincea de la examinarea cauzei. El pretinde că există fapte care pot fi verificate și care îi crează o temere obiectivă că judecătorul Vladislav Gribincea ar fi lipsit de imparțialitate. Susține că judecătorul ar avea legături personale și familiale cu PAS, partid care este în conflict politic cu Igor Dodon. Afirmă că judecătorul este cumnat cu Sergiu 2 Litvinenco, fost ministru al justiției, vicepreședinte PAS, care a fost numit recent la Curtea Constituțională și care s-a expus pe marginea dosarului. PAS este o formațiune în conflict politic direct cu ex președintele Igor Dodon și a promovat reformele instituționale care au facilitat accederea judecătorului în funcție la Curtea Supremă de Justiție. Soția judecătorului a fost numită membru al Consiliului INJ de către Maia Sandu, ceea ce denotă o relație instituțională directă între familia Gribincea și președenție. Declară că judecătorul are puternice afinități ideologice cu formațiuni politice din fostul bloc ACUM și cu PAS și a beneficiat de reformele promovate de ele. Afirmă în acest sens, că judecătorul și Centrul de Resurse Juridice (în continuare CRJM) a participat la elaborarea legislației care a deschis calea în justiție a juriștilor din afara sistemului. A participat la concursul pentru ocuparea funcției de procuror general, iar Igor Dodon a criticat public acest proces. A avut poziții publice critice în raport cu Alexandr Stoianoglo care a cîștigat acel concurs. Este exponentul unui ONG care a solicitat demiterea procurorului Alexandr Stoianoglo. Judecătorul are o poziție anti-Dodon și anti-Stoianoglo. Consideră că este dependent funcțional de CRJM și PAS care sunt antagoniste lui Igor Dodon. Afirmă în acest sens că judecătorul a acces în funcție, datorită modificărilor legislative promovate de PAS, imediat după ce ele au fost implementate. El controlează, prin finul său de cununie rețelele profesionale din CRJM, care ar fi responsabile de funcționarea comisiilor vetting, prevetting și secretriatele lor. Semnatarul mai susține că judecătorul Vladislav Gribincea a făcut donații oficiale către PAS ceea ce denotă preferințele politice ale acestuia. Susține în acest sens, că judecătorul a făcut donații la PAS în anii 2016-2018 în cuantum de 8.500 de lei, 1000 de lei și respectiv 500 de lei. Afirmă că judecătorul a avut expuneri publice critice la adresa lui Igor Dodon și a manifestat activism public concertat în raport cu apropiați ai acestuia. În acest sens, invocă pretinsele opinii negative exprimate de judecător prin publicațiile CRJM referitor la sistemul electoral, reforma procuraturii susținută de Igor Dodon, dar și referitoare la comportamentul lui Alexandr Stoianoglo, în calitate de apropiat al lui Igor Dodon. Mai consideră că judecătorul a fost desemnat în complet cu abateri de la regulamentul aprobat prin Hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 111/5 din 05 februarie 2013 care ar impune selectarea unui nou membru al completului prin intermediul PIGD. Propunerea de recuzare a fost fondată pe prevederile art. 33 alin. (2) pct. 6) Cod de procedură penală.

La 21 noiembrie 2025 apărătorii Petru Balan, Nicolae Posturusu și Ion Vizdoga au formulat propunere de recuzare a tuturor judecătorilor din complet. Ei susțin că există fapte care pot fi verificate și care le crează o temere obiectivă că judecătorii Vladislav Gribincea, Stella Bleșceaga și Ghenadie Eremciuc ar fi lipsiți de imparțialitate. În esență, apărarea susține că după modificarea completului din 28 octombrie 2025 (vezi para. 5) au recepționat încheierea din 17 noiembrie 2025 prin care completul de judecată, a instituit reguli procedurale noi privind examinarea cauzei, a dispus reluarea unor chestiuni specifice ședinței 3 preliminare, deși aceasta s-a încheiat definitiv în anul 2022. Consideră că reluarea cercetării judecătorești „de la început” și obligarea părților să prezinte o listă actualizată a probelor depășește etapa procesuală de examinare a cauzei în fond și o repetare a ședinței preliminare. După încheierea ședinței preliminare nu se mai poate reveni la această fază. Completul încalcă cadrul legal și, în mod mascat, dorește deschiderea etapei preliminare, pentru a influența lista probelor. O asemenea conduită afectează imparțialitatea. Apărătorii susțin că aceeași temere este alimentată de impunerea de către complet a unor termeni limită pentru depunerea cererilor și demersurilor, cu instituirea decăderii din drepturile procesuale în cazul nerespectării acestora. Astfel de restricții nu sunt prevăzute de Codul de procedură penală. Susțin avocații că obligarea părților de a transmite cererile exclusiv prin e-mail limitează nejustificat modalitățile legale de comunicare. Apărarea nu a solicitat transmiterea actelor pe email, potrivit art. 243 Cod de procedură penală, instanța nu poate obliga părțile să utilizeze un anumit mijloc de comunicare electronică. Propunerea de recuzare a fost fondată pe prevederile art. 33 alin. (2) pct. 6) Cod de procedură penală. d) Repartizarea propunerilor, examinarea lor și poziția părților.

Propunerile de recuzare au fost distribuite prin PIGD judecătorilor Alexandru Negru și Leonid Chirtoacă. Prin încheierile Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc, din 24 noiembrie 2025, a fost constituit completul de judecată pentru examinarea cererilor inculpatului Igor Dodon privind recuzarea judecătorului Vladislav Gribincea de la examinarea cauzei penale nr.1-1/22, cît și a cererii apărătorilor Petru Balan, Nicolae Posturusu și Ion Vizdoga privind recuzarea tuturor judecătorilor din complet, în următoarea componență: Alexandru Negru – președinte, Leonid Chirtoacă, Ion Munteanu – judecători.

În cadrul ședinței de judecată, după ascultarea poziției părților, în contextul în care, art. 34 alin. (2) Cod de procedură penală, instituie necesitatea înaintării concomitente și implicit, a examinării în ansamblu a tuturor temeiurilor de incompatibilitate, instanța a dispus examinarea concomitentă a cererilor de recuzare înaintate. Părților le-a fost oferită posibilitatea de a se expune pe marginea ambelor propuneri de recuzare. Prin urmare instanța le va soluționa prin același act procesual.

Igor Dodon în ședința de judecată nu s-a prezentat, iar instanța a dispus examinarea cererii în lipsa lui. Apărătorul Ion Vizdoga a susținut ambele cereri. El a invocat că judecătorul Vladislav Gribincea are legături cu politicul și este cumnat cu Sergiu Litvinenco. Ambii au promovat politici care i-au permis să devină judecător. Familia judecătorului este în strînsă conexiune cu PAS și cu președenția, iar inculpatul este oponent politic cu PAS. Apărătorul Nicolae Posturusu a susținut cererile de recuzare. El a invocat că Vladislav Gribincea prin intermediul CRJM, a participat la mai multe reforme, inclusiv cea a procuraturii și a justiției. În toate cazurile propunerile prevedeau accesul persoanelor care 4 erau din afara sistemului. Acestea prevederi erau destinate lui Vladislav Gribincea, care și-a sincronizat tendințele de creștere în carieră cu politicile promovate. A invocat că în anul 2019 Vladislav Gribincea a participat la concursul pentru funcția de Procuror General dar a pierdut. Afirmă că ei nu pot exclude, că judecătorul a acces în funcție la Curtea Supremă de Justiție cu ajutorul unor membri din CRJM, care ar controla comisiile sau secretariatele Vetting și Prevetting. Apărătorul Petru Balan a invocat că judecătorul Veaceslav Gribincea ar avea conexiuni cu politicul, familia sa a beneficiat mult de pe urma conexiunilor cu PAS, iar guvernarea cere condamnarea inculpatului. Judecătorul în perioada 2016-2018 a făcut donații la PAS. Judecătorul a participat la protestele contra sistemului mixt, susținut de Igor Dodon, CRJM a elaborat și publicat rapoarte ce-l vizau pe Dodon criticîndu-l pe Alexandr Stoianoglo. Apărătorii au mai susținut că prin încheierea de reluare a examinării, instanța le-a dat termene de decădere neprevăzute de lege și încearcă în mod ilegal să repună în discuție chestiuni soluționate deja la ședința preliminară. Instanța ilegal îi obligă să corespondeze doar prin poștă electronică. Procurorul Vitalie Codreanu a indicat că apărarea nu ține cont de prezumția de imparțialitate și independență ci contestă modul de accedere în funcție a judecătorului Vladislav Gribincea. Numirea lui a urmat procedurile stabilite de legile care au fost aprobate în parlament. A indicat că nu înțelege cum legătura judecătorului cu cumnatul său Sergiu Litvinenco poate interfera cu examinarea acestei cauze, în condițiile în care Sergiu Litvinenco nu poate fi asimilat cu tot partidul PAS iar Igor Dodon cu tot Partidul Socialiștilor. Argumentele referitoare la beneficiile aduse de reformele în justiție sunt speculații. Participarea la concursul pentru funcția de Procuror General nu este suficientă pentru a trezi dubii de lipsă de imparțialitate. Anterior apărarea a mai formulat recuzări judecătorilor Stella Bleșceaga și Ion Malanciuc pe temeiuri similare. Donațiile au fost efectuate cu 7 ani în urmă și nu pot influența activitatea de la moment. Instanța are competența de a decide modul de pregătire a cauzei și de prezentare a probelor.

Potrivit art. 30 alin. (4) Cod de procedură penală: „Cauzele penale deosebit de complicate, precum şi cele care prezintă o mare importanţă socială pot fi examinate, la decizia motivată a preşedintelui instanţei judecătoreşti, în complet format din 3 judecători.

Partea relevantă a art. 31 Cod de procedură penală este că: „(1) Completul de judecată format în condiţiile art. 30 trebuie să rămână acelaşi în tot cursul judecării cauzei, cu excepţia prevăzută în alin.(3). Dacă 5 aceasta nu este posibil, completul poate fi schimbat pînă la începerea cercetării judecătoreşti. (2) După începerea cercetării judecătoreşti, orice schimbare intervenită în completul de judecată impune reluarea de la început a cercetării judecătoreşti (3) În cazul în care unul dintre judecătorii completului format din mai mulţi judecători nu poate participa la judecarea cauzei din motiv de boală îndelungată, de deces, de eliberare din funcţie în condiţiile legii sau în cazul admiterii cererii de recuzare ori a declaraţiei de abţinere, acesta este înlocuit de un alt judecător şi cauza se judecă în continuare. Judecătorului care intervine în proces i se oferă timp pentru a lua cunoştinţă de materialele cauzei, inclusiv de cele cercetate în instanţă, însă înlocuirea acestuia în condiţiile prezentului alineat nu necesită reluarea judecării cauzei. Judecătorul are dreptul să solicite repetarea unor acţiuni procesuale deja efectuate în şedinţele de judecată în lipsa lui dacă are de concretizat chestiuni suplimentare.”

Conform art. 33 alin. (2) pct. 6) Cod de procedură penală: „(2) Judecătorul nu poate participa la judecarea cauzei şi urmează a fi recuzat: … 6) dacă există alte circumstanţe care pun la îndoială rezonabilă imparţialitatea judecătorului.”

Art. 34 alin. (1) Cod de procedură penală prevede următoarele: „(1) În cazul în care există circumstanțele prevăzute la art. 33, judecătorul este obligat să se abțină de la judecarea cauzei. Pentru aceleași temeiuri, judecătorul poate fi recuzat și de către participanții la proces.”

Potrivit art. 431 pct. 1) Cod de procedură penală: „După primirea recursului, instanța: 1) desemnează un judecător raportor, care pregătește cauza spre judecare și stabilește data examinării admisibilității recursului;”

Prevederile relevante ale Legii nr. 514-XIII din 06 iulie 1995 privind organizarea judecătorească sunt următoarele: „Art. 61 Distribuirea aleatorie a dosarelor şi constituirea completelor de judecată „(1) Activitatea de judecare a cauzelor se desfăşoară cu respectarea principiului distribuirii aleatorii a dosarelor prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor. În cazul în care judecătorul căruia i-a fost repartizată cauza este în imposibilitatea de a continua judecarea acesteia, persoana responsabilă, în temeiul unei încheieri motivate a preşedintelui instanţei judecătoreşti, prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, asigură redistribuirea aleatorie a dosarului altui judecător. Fişa cu 6 datele privind distribuirea aleatorie a dosarelor se anexează în mod obligatoriu la fiecare dosar. (11) Constituirea completelor de judecată şi desemnarea preşedinţilor acestora se fac la începutul anului prin dispoziţie a preşedintelui instanţei. Schimbarea membrilor completului se face în cazuri excepţionale, în baza unei încheieri motivate a preşedintelui instanţei judecătoreşti şi potrivit criteriilor obiective stabilite de regulamentul aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii. Încheierea motivată privind schimbarea membrilor completului se anexează la materialele dosarului. … „Articolul 161 Competența președinților şi vicepreședinților instanțelor judecătorești „(1) Preşedintele instanţei judecătoreşti: h) constituie completele de judecată şi decide asupra schimbării membrilor acestora, în condițiile art. 61 alin.(11).”

Regulamentul privind modul de constituire a completelor de judecată şi schimbarea membrilor acestora, aprobat prin Hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 111/5 din 5 februarie 2013, prevede la pct. 3, 5 și 14 că: „3. Constituirea sau schimbarea completelor de judecată este atribuită prin lege preşedinţilor instanţelor de judecată, iar în cazul absenţei lor – de către vicepreşedinţi, sau, în cazul absenţei ambilor – de către o persoană desemnată de Consiliul Superior al Magistraturii şi are loc potrivit procedurii şi criteriilor obiective stabilite de prezentul Regulament. …5. La judecarea cauzelor în instanţele judecătoreşti se constituie sau pot fi constituite complete de judecată permanente sau ad-hoc, a căror compunere este prevăzută de lege. Completele de judecată permanente pentru anul viitor se constituie în ultima decadă a lunii decembrie. Completele de judecată adhoc se constituie pe parcursul anului ori de câte ori apare necesitatea procesuală pentru examinarea unui litigiu concret, cu argumentare motivată şi formarea completelor în mod aleatoriu. 14. Schimbarea membrilor completului de judecată se impune în cazurile în care există unul din temeiurile de mai jos: … i) suspendare din funcţie.”

La caz au fost înaintate două cereri de recuzare: una formulată de inculpatul Igor Dodon, prin care s-a solicitat recuzarea judecătorului Vladislav Gribincea, iar cealaltă depusă de apărătorii Petru Balan, Nicolae Posturusu și Ion Vizdoga, prin care solicită recuzarea întregului complet de judecată. Pentru a evita un formalism excesiv s-a dispus examinarea concomitentă a cererilor de recuzare. Totuși, pentru a facilita înțelegerea încheierii, instanța va analiza argumentele separat, pentru a stabili dacă există circumstanțe obiective care să justifice temerea de lipsă de imparțialitate. a. Propunerea de recuzare a judecătorului Vladislav Gribincea depusă de inculpatul Igor Dodon.

Atunci cînd temerea de lipsă de imparțialitate este apreciată din perspectiva legăturilor judecătorului cu alte persoane, se ia în calcul dacă natura și gradul legăturii în cauză, sunt în măsură să denote o lipsă de imparțialitate (Pullar v. Regatul Unit, 1996, § 38 sau Micallef v. Malta, 2009, § 97). Judecătorii au dreptul la viață socială și familială. În lipsa unui context factual concret, simpla relație de afinitate dintre un judecător și un politician nu este suficientă pentru a crea o aparență de lipsă de imparțialitate. Inculpatul Igor Dodon pretinde că legătura dintre judecătorul Vladislav Gribincea și cumnatul său, fostul ministru al justiției Sergiu Litvinenco, care s-ar fi expus asupra cazului dat, sunt în măsură să pună la îndoială imparțialitatea judecătorului. El nu a indicat care este afirmația, făcută eventual de Sergiu Litvinenco, ce denotă un interes al acestuia în finalitatea prezentei cauze. Nu a indicat care intervenții ale lui Litvinenco ar releva o acuzație personală directă și ar personaliza atitudinea acestuia în raport cu el. Declarațiile publice făcute de ex-ministrul Justiției Sergiu Litvinenco (vezi para. 2) nu atestă că acesta, contrar prezumției de nevinovăție, ar fi solicitat o anumită soluție pe caz, sau ar fi manifestat un interes particular în raport cu finalitatea acestui dosar. Expunerile sale au fost determinate de întrebările adresate de jurnaliști aferent unui caz mediatizat. El a păstrat neutralitate față de soluția ce urmează a fi luată (a admis că poate fi atît achitare cît și condamnare), subliniind că lipsa de tărăgănare a dosarului este în legătură directă cu credibilitatea actului de justiție. A subliniat că procedurile legale trebuie respectate și a apreciat faptul că procurorii nu mai au limitări în a gestiona cauze penale în raport cu oameni politici. Sergiu Litvinenco a făcut aceste declarații în anul 2022, cu aproximativ doi ani înainte ca Vladislav Gribincea, cumnatul său, să devină judecător. Sergiu Litvinenco, din februarie 2023 nu mai deține calitatea de ministru al justiție, iar din august 2025, el este judecător al Curții Constituționale pentru un mandat de șase ani. Obiectul acestei cauze nu 8 vizează careva interese politice sau de altă natură a acestuia. În astfel de condiții, completul a apreciat că circumstanțele obiective stabilite, nu sunt suficiente pentru a trezi unui observator obiectiv dubii privind lipsa de imparțialitate a judecătorului Vladislav Gribincea. Prin urmare, acest argument nu poate fi temei de recuzare a judecătorului de la examinarea cauzei și s-a respins.

Igor Dodon mai pretinde că familia judecătorului ar fi în anumite legături instituționale și este dependentă de PAS și Maia Sandu. El afirmă că în ultima perioadă, membrii familiei judecătorului au fost numiți în diverse funcții, prin decret prezidențial sau hotărîri de guvern, iar PAS a promovat reformele instituționale care au facilitat accederea judecătorului la Curtea Supremă de Justiție. Acest argument este bazat pe un raționament speculativ și nu poate fi reținut. Realizarea de către autoritățile publice executive sau legislative (parlament sau președinte) a atribuțiilor legale de numire în funcție a unui judecător nu este, per se, o circumstanță obiectivă care să justifice temerea de lipsă de imparțialitate. În acest caz, modul de desemnare, durata mandatului judecătorului și protecția contra unei presiuni externe reprezintă elementele care contează (Filippini v. Saint-Marin, dec. 2003 (numirea de către parlament) și Thiam v. Franța, 2019, § 80 (numirea de către președinte)). Aceleași reguli sunt aplicabile și atunci cînd temerea de lipsă de imparțialitate, este invocată din perspectiva accederii în careva funcții a rudelor judecătorului. Judecătorul Vladislav Gribincea a fost numit în funcție în anul 2024 pînă la atingerea plafonului de vîrstă, prin decret prezindențial, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, în urma unui concurs public și a unor proceduri stabilite de lege. Potrivit mandatului și statutului său, judecătorul beneficiază de inamovibilitate și independență. Igor Dodon doar a insinuat că numirea membrilor familiei judecătorului de către guvern și președinte, în anumite funcții, nu s-ar datora capacităților sau pregătirii acestora, ci dorinței de a-l influența, sau de a-l face dependent pe judecător. La fel, este o insinuare faptul că PAS ar fi promovat reformele din justiție, cu scopul ca Vladislav Gribincea să devină judecător și să fie dependent de această formațiune. Aceste insinuări nu pot fi apreciate ca circumstanțe obiective, în măsură să ridice dubii de lipsă de imparțialitate a judecătorului. Ele nu sunt în măsură să inverseze prezumția de imparțialitate care derivă din statutul de magistrat și din jurămîntul pe care acesta l-a depus la numirea în funcție. Prin urmare, acest argument nu poate fi temei de recuzare a judecătorului de la examinarea cauzei și a fost respins.

Igor Dodon mai pretinde că judecătorul Vladislav Gribincea este lipsit de imparțialitate deoarece controlează prin intermediul finului său, CRJM, procesele de Vetting și Prevetting, iar CRJM a solicitat demiterea procurorului General Alexandr Stoianoglo. Comisiile Prevetting și Vetting au fost instituite și activează în temeiul Legilor nr. 26/2022 și nr. 65/2023, votate în Parlamentul Republicii Moldova. Afirmația privind controlul acestor comisii este o supoziție a inculpatului, ea nu este o circumstanță obiectivă verificabilă în măsură să 9 justifice temerea de lipsă de imparțialitate a judecătorului Vladislav Gribincea. Prin urmare, acest argument nu poate fi temei de recuzare a judecătorului de la examinarea cauzei și a fost respins.

Inculpatul mai pretinde că judecătorul Vladislav Gribincea este lipsit de imparțialitate deoarece a participat la concursul pentru ocuparea funcției de procuror general, împreună cu CRJM, a elaborat legislația care a deschis calea în justiție a juriștilor din afara sistemului, a avut poziții critice în raport cu Alexandr Stoianoglo care a cîștigat concursul pentru Procuratura Generală și expuneri publice negative și critice la adresa lui Igor Dodon pe marginea sistemului electoral susținut de acesta dar și a apropiaților săi. Aceste argumente nu sunt în măsură să ateste că Vladislav Gribincea ar fi avut un conflict personal cu Igor Dodon. Faptul că Igor Dodon a criticat anumite propuneri legislative, sau proiecte de legi promovate de viitorul judecător, nu vorbește despre o atitudine a judecătorului în raport cu inculpatul. Buletinele informative CRJM, invocate în cererea de recuzare au un stil neutru. Ele redau anumite fapte sau procese în derulare. Igor Dodon nu a făcut trimitere la afirmațiile care ar emana de la Vladislav Gribincea, l-ar viza pe el sau pe apropiați de-ai săi și ar atesta o expresie de ostilitate sau o acuzație formulată de judecător în raport cu primul. În lipsa unor detalii concrete, eventualele rapoarte ale CRJM referitoare la activitatea Procurorului General Alexandr Stoianoglo, nu sunt în măsură să releve o atitudine ostilă a judecătorului în raport cu Igor Dodon, în contextul în care subiecții erau diferiți.

De regulă, participarea la elaborarea unor proiecte de acte legislative sau normative ce vizează domeniul justiției, nu constituie o activitate care să pună în discuție imparțialitatea judecătorilor. Chiar judecătorii în funcție pot să participe la elaborarea proiectelor de acte normative. Obiectul acestei cauze nu pune în discuție necesitatea derogării de la prevederile legale sau normative la elaborarea cărora a participat judecătorul (a se vedea a contrario McGonnell v. Regatul Unit, 2000, § 55). În momentul în care Vladislav Gribincea a candidat la funcția de Procuror General, el nu deținea calitate de judecător și nu avea careva interdicții pentru a accede la acel concurs. Igor Dodon nu a indicat expres care a fost eventuala expunere, prin care Vladislav Gribincea ar fi criticat proiectul de lege al sistemului electoral promovat de el. În asemenea condiții, completul este în imposibilitate să verifice dacă o asemenea expunere a existat și dacă ea a manifestat ostilitate sau o depășire a cadrului unei dispute de idei, luînd conotații personale. Nici una din aceste circumstanțe faptice nu este în măsură să denote lipsa de imparțialitate a judecătorului Vladislav Gribincea. Prin urmare, acest argument nu poate fi temei de recuzare a judecătorului de la examinarea cauzei și a fost respins.

Igor Dodon susține că judecătorul Vladislav Gribincea este lipsit de imparțialitate deoarece a făcut donații către PAS, iar acest fapt relevă preferințele politice ale acestuia. Acest argument nu poate fi reținut. Ideea potrivit căreia 10 simpla apartenență anterioară la un partid politic, ar fi suficientă pentru a ridica dubii privind imparțialitatea unui judecător nu poate fi acceptată (Otegi Mondragon v. Spania, Dec. 2015, § 21-29). Ceea ce contează în astfel de cazuri, este timpul scurs între activitatea politică și judiciară, natura activității politice, precum și o eventuală legătură sau raport între activitatea anterioară a judecătorului și una din părți, sau obiectul cauzei care ar fi în măsură să indice asupra părtinirii sale (Pabla Ky v. Finlanda, 2004, § 33).

Atît buletinele informative CRJM cît și alte informații publice, relevă că pînă a deveni judecător, Vladislav Gribincea a fost avocat, director de programme în cadrul unei asociații obștești, promotor al drepturilor omului și a manifestat activism civic în promovarea reformelor în justiție, inclusiv pe segmentul anticorupție. Un asemenea gen de activitate este specific unui număr mare de profesioniști ai dreptului și implicit unor judecători. Prin sine însăși el nu poate demonstra o lipsă de imparțialitate. Judecătorul vizat, a desfășurat asemenea activitate încă din anul 2006, cu mult înainte de apariția Partidului Acțiune și Solidaritate și exponenților săi. La fondarea sa, în 2016, PAS și-a însușit multe din ideile respective (curățarea justiției, lupta cu corupția etc). Acest partid a făcut numeroase apeluri publice în vederea susținerii financiare din partea celor care promovează aceste valori. În astfel de condiții, donațiile bănești de 8.500 de lei în anul 2016, 1000 de lei în anul 2017 și respectiv de 500 de lei în anul 2018, făcute de Vladislav Gribincea către PAS, nu sunt suficiente pentru a ridica dubii de imparțialitate în raport cu acesta. Timpul care s-a scurs de la ultima donație pînă la includerea judecătorului în complet, precum și cuantumul relativ neînsemnat al sumelor donate, sprijină ideea expusă în enunțul precedent. Mesajele publice făcute de anumiți exponenți PAS (vezi para. 2), încă înainte de numirea lui Gribincea în funcție de judecător, se încadrează în limitele prezumției de nevinovăție. Vladislav Gribincea nu a fost niciodată membru al unui partid politic și nu a desfășurat acțiuni cu caracter politic. El nu a desfășurat anterior activități care să-l lege de una din părți, sau să exprime un interes particular în raport cu obiectul cauzei. Prin urmare, temerea inculpatului referitoare la lipsa de imparțialitate a judecătorului este nejustificată. Acest argument nu poate fi temei de recuzare a judecătorului de la examinarea cauzei și a fost respins.

Inculpatul pretinde că includerea judecătorului Vladislav Gribincea în complet ar fi fost realizată cu abateri, ceea ce îi sporește temerea de lipsă de imparțialitate. Acest argument este eronat și se bazează pe o interpretare greșită a legii. Art. 61 alin. (1) din legea nr. 514/1995 (vezi para. 17) se referă la imposibilitatea examinării cauzei de către membrul completului care este și raportor. Aceeași situație este reglementată și de art. 19 din hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 111/5 din 05 februarie 2013, care nu poate fi contrar legii 514/1995. Atunci cînd examinarea nu poate fi continuată de către un alt membru al completului, este aplicabil art. 61 alin. (11) din legea nr. 514/1995. Cauza a fost repartizată prin PIGD, judecătorului Ghenadie Eremciuc. Judecătorul Ion Malanciuc era membru al completului din care făcea parte 11 judecătorul raportor (vezi para. 4). Suspendarea judecătorului Ion Malanciuc din funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, reprezintă o situație excepțională care împiedică examinarea cauzei de completul creat la începutul anului și impune intervenția președintelui instanței cu o încheiere de modificare a completului. Această atribuție este stabilită inclusiv de art. 16 1 alin. (1) lit. h) din legea 514/1995. Prin urmare, temerea inculpatului referitoare la lipsa de imparțialitate a judecătorului din acest motiv este nejustificată.

Având în vedere considerentele susmenționate, completul a respins ca neîntemeiată propunerea de recuzare înaintată judecătorului Vladislav Gribincea de către inculpatul Igor Dodon. b. Cererea de recuzare depusă de apărători, tuturor judecătorilor din complet.

Autorii cererii de recuzare pretind că toți membrii completului, ar fi lipsiți de imparțialitate deoarece prin încheierea din 17 noiembrie 2025, au reluat de la început examinarea cauzei, au introdus reguli procedurale suplimentare și încearcă să repună în discuție aspecte ale ședinței preliminare, cum ar fi lista actualizată a probelor, chiar dacă asupra acesteia s-a decis definitiv în 2022. Aceste argumente nu pot fi reținute. Ele nu sunt suficiente pentru a trezi dubii de lipsă de imparțialitate unui observator obiectiv. Reluarea de la început a cercetării judecătorești, este consecința de drept a modificărilor operate în structura completului. Atunci cînd modificările în structura completului survin ca urmare a bolii îndelungate, decesului, eliberării din funcţie sau admiterii cererii de recuzare ori a declaraţiei de abţinere a judecătorului, reluarea nu mai are loc, iar cauza se judecă în continuare. Judecătorul nou intervenit are dreptul să solicite reluarea unor acțiuni procesuale, atunci cînd consideră necesar (vezi para. 13). Art. 14 din hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 111/5 din 05 februarie 2013, stabilește zece situații care impun schimbarea membrilor completului de judecată, inclusiv suspendarea din funcție a judecătorului. Acest incident nu face parte din cele patru, indicate la art. 31 alin. (3) Cod de procedură penală. Astfel, reluarea de la început a cercetării judecătorești în cauza de referință a fost un act de aplicare a legii. Acesta precum și alte acțiuni realizate de complet, în vederea organizării procesului, înlăturării formalităților excesive și examinării cauzei în termeni rezonabili, nu pot constitui circumstanțe care să pună în discuție imparțialitatea judecătorilor. Prin urmare, cererea apărătorilor privind recuzarea tuturor judecătorilor din complet este neîntemeiată și a fost respinsă.

Din aceste motive, în conformitate cu art. 35, 342 Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, 12 Respinge propunerea inculpatului Igor Dodon, de recuzare a judecătorului Vladislav Gribincea, de la judecarea cauzei penale nr. 1-1/2022. Respinge propunerea avocaților Petru Balan, Nicolae Posturusu, Ion Vizdoga, de recuzare a judecătorilor Stella Bleșceaga, Vladislav Gribincea și Ghenadie Eremciuc, de la judecarea cauzei penale nr. 1-1/2022. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președinte Alexandru Negru Judecători Leonid Chirtoacă Ion Munteanu 13