1-1/22 — Art. 324 alin. 3 lit. a, b, c CP, art. 42 alin. 3, 5, 181/2 alin. 5 CP

Igor Dodon s-a născut în anul 1975. El a fost președinte al Republicii Moldova în perioada 23 decembrie 2016 - 24 decembrie 2020. El este apărat de avocații Nicolae Posturusu, Petru Balan și Ion Vizdoga.

La 06 octombrie 2022, în Curtea Supremă de Justiție a parvenit pentru judecare în fond, cauza penală nr. 1-1/22 în privința inculpatului Igor Dodon învinuit de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. a), b), c) Cod penal, art. 42 alin. (3), (5), 1812 alin. (5) Cod penal. Acesta este examinată de completul: Stella Bleșceaga - președinte, Vladislav Gribincea și Ghenadie Eremciuc - judecători.

La 01 aprilie 2026, avocații Petru Balan și Ion Vizdoga au înaintat o cerere de recuzare judecătorului Vladislav Gribincea în temeiul art. 33 alin.(2) pct. 6) Cod de procedură penală. Potrivit cererii de recuzare, la 27 martie 2026, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, judecătorul Vladislav Gribincea a acordat un interviu unor instituții mass-media, inclusiv Moldova 1 și Jurnal TV. Potrivit apărării, în cadrul acelui interviu, judecătorul a afirmat că dosarele de rezonanță sunt examinate „în afara rândului”, pentru a nu transmite societății mesajul că asemenea cauze sunt tergiversate ori că instanța nu are curajul să le examineze. Judecătorul a făcut referiri la ritmul examinării prezentei cauze, la reluarea cercetării judecătorești și la apropierea fazei pledoariilor. Aceste afirmații generează îndoieli privind imparțialitatea judecătorului, întrucât completul nu ar fi stabilit cu părțile un calendar care să prevadă finalizarea cercetării judecătorești la data menționată public. El a declarat că există un „rând” al dosarelor și că această cauză este exceptată de la rândul normal, însă nu există nicio prevedere legală pentru o astfel de prioritizare la Curtea Supremă de Justiție. Apărarea a mai mai invocat că judecătorul Vladislav Gribincea, neavând o funcție de reprezentare oficială a instanței, ar fi făcut afirmații improprii privind administrarea justiției și cauza pendinte. Folosirea unor sintagme precum „mesajul societății” și „curajul” de a judeca asemenea dosare conferă declarațiilor o tentă politică. Apărarea a mai făcut trimitere la participarea Președintei Republicii Moldova la Adunarea Generală a Judecătorilor, la pretinse mesaje politice transmise cu acel prilej, la declarații publice ale unor reprezentanți ai partidului de guvernare, precum și la percepția publică a judecătorului Vladislav Gribincea drept figură centrală a 1 reformei justiției. Au mai fost invocate încălcarea art. 4 alin. (2), art. 5 alin. (7) și art. 9 alin. (4) Codul de etică și conduită profesională al judecătorului.

În ședința de judecată din 09 aprilie 2026, avocații Petru Balan și Nicolae Posturusu au susținut cererea de recuzare. Ei au reiterat că declarațiile publice ale judecătorului privind examinarea cauzei, inclusiv referirile la examinarea „în afara rândului”, la ritmul ședințelor și la apropierea pledoariilor, creează dubii obiective privind imparțialitatea sa. În opinia lor, aceste expuneri contravin obligației judecătorului de a nu comenta public cauzele aflate în gestiunea sa.

Procurorul Petru Iarmaliuc a solicitat respingerea cererii de recuzare ca neîntemeiată. El a susținut că, potrivit art. 20 alin. (3) și (4) Cod de procedură penală, cauzele privind infracțiunile de corupție se examinează de urgență și cu prioritate, iar respectarea termenului rezonabil ține de competența instanței. Procurorul a subliniat că argumente similare au fost invocate și anterior și au fost deja respinse prin încheierile din 25 noiembrie 2025 și 04 martie 2026. În opinia sa, judecătorul Vladislav Gribincea nu s-a pronunțat asupra vinovăției lui Igor Dodon, ci a făcut doar precizări privind desfășurarea ședințelor.

Art. 34 alin. (1) Cod de procedură penală prevede următoarele: „(1) În cazul în care există circumstanțele prevăzute la art. 33, judecătorul este obligat să se abțină de la judecarea cauzei. Pentru aceleași temeiuri, judecătorul poate fi recuzat și de către participanții la proces.”

Completul reține că imparţialitatea judecătorului se prezumă până la proba contrară (a se vedea hot. CtEDO Hauschildt c. Danemarca, 1989, § 47; Kyprianou v. Cipru, 2005, § 119). Simplul fapt al invocării lipsei de imparțialitate nu este determinant, cel mai important fiind dacă această îndoială poate fi justificată în mod obiectiv (a se vedea hot. CEDO Ferrantelli și Santangelo v. Italia, 1996, § 58). La evaluarea temerii lipsei de imparțialitate a unui judecător părerea acuzatului, intră în discuție, dar nu joacă un rol decisiv. Factorul determinant este 2 dacă temerile persoanei pot fi considerate justificate în mod obiectiv (hot. Hauschildt v. Danemarca, 1989, § 48).

Autorii cererii au susținut că declarațiile publice ale judecătorului Vladislav Gribincea, făcute la 27 martie 2026, ar demonstra că acesta și-ar fi format deja o opinie asupra soluției ce urmează a fi pronunțată în această cauză. Apărarea a prezentat pe suport CD o înregistrare video cu durata de 1 minut și 44 de secunde, care redă un fragment dintr-un interviu public oferit de judecătorul Gribincea în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor. Având în vedere caracterul public al materialului, completul a luat act de conținutul acestuia în camera de deliberare.

Examinînd conținutul înregistrării, completul constată că judecătorul s-a referit la aspecte ce țin de organizarea procesului, ritmul examinării cauzei, numărul ședințelor și motivele unor amânări. Aceste declarații au fost făcute în contextul discuției despre supraaglomerarea Curții Supreme de Justiție și a prioritizării examinării unor categorii de cauze. Ele au fost făcute la solicitarea presei, la Adunarea Generală a Judecătorilor. Judecătorul Gribincea nu a fost unicul judecător intervievat.

Declarațiile judecătorului Vladislav Gribincea au vizat necesitatea examinării cu celeritate a anumitor categorii de cauze. Igor Dodon este acuzat de o corupere pasivă. Potrivit art. 20 alin. (3) Cod de procedură penală, cauzele privind infracțiunile de corupție se examinează de urgență și cu prioritate. De asemenea, conform practicii Curții Supreme de Justiție, cu prioritate sunt examinate și dosarele de rezonanță. El a vorbit doar despre necesitatea administrării eficiente a procesului într-o cauză cu rezonanță publică. În acest context, aceste declarații nu pot trezi vreun dubiu privind imparțialitatea judecătorului Gribincea.

La întrebarea jurnaliștilor privind tergiversarea cauzelor ca urmare a demisiei judecătorilor, judecătorul Gribincea a explicat reglementările existente. Din materialul prezentat rezultă că judecătorul a explicat consecințele legale ale schimbării componenței completului și necesitatea reluării examinării cauzei de la început, pentru a respecta dreptul la un proces schitabil. Completul reiterează că această cauză penală se află pe rolul Curții Supreme de Justiție de peste trei ani, fiind una de rezonanță. Instanța de judecată, încă în luna ianuarie, a convenit cu părțile mai mult de 10 ședințe consecutive și zilele la care fiecare parte își va prezenta probele sale. Ultima ședință era programată pentru 27 martie 2026.

Mențiunea că, în lipsa reluării cercetării, ar putea fi invocată ulterior încălcarea dreptului la un proces echitabil al lui Igor Dodon nu constituie o afirmație privind vinovăția inculpatului și nici o anticipare a soluției. Dreptul la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, privește procedura de judecare a cauzei, nu finalitatea acesteia. Chiar și o sentință de achitare ar putea fi rezultatul unei proceduri în care dreptul la un proces echitabil al acuzatului a fost viciat. 3

Apărea susține că judecătorul Vladislav Gribincea, neavând o funcție de reprezentare oficială a instanței, ar fi făcut afirmații improprii referitoare la administrarea justiției și la prezenta cauză penală. O asemenea interpretare se bazează pe o înțelegere eronată a libertății de exprimare a judecătorului. Orice judecător are libertate de exprimare, care nu este condiționată de poziția instanței de judecată. Această libertate însă urmează a fi exercitată cu discreție. În orice caz, acest argument nu poate pune la îndoială imparțialitatea judecătorului. Însuși apărătorul Petru Balan a precizat în ședința de judecată că aspectele invocate nu se circumscriu temeiurilor de recuzare.

Referirile apărării la participarea Președintei Republicii Moldova la Adunarea Generală a Judecătorilor, la mesajele politice transmise în acel context, la declarații publice ale unor reprezentanți ai partidului de guvernare, nu au vreo legătură cu declarațiile judecătorului Gribincea. Acest aspect de asemenea nu poate trezi dubii cu privire la imparțialitatea unui judecător. Restricționarea libertății de exprimare a unui judecător pentru simplu motiv că la Adunarea Generală a Judecătorilor au vorbit oficiali de rang înalt, ar reprezenta o restrângerea vădit nejustificată.

Completul de asemenea notează că în această cauză apărarea a recuzat judecătorii de peste 15 ori și toate recuzările înaintate până acum au fost respinse. În ochii unui observator obiectiv, acest aspect ar putea știrbi și mai mult din temeinicia cererii de recuzare.

În concluzie, argumentele invocate nu sunt de natură să trezească, pentru un observator obiectiv, îndoieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului Vladislav Gribincea la examinarea acestei cauze. Prin urmare, cererea de recuzare este neîntemeiată.

Din aceste motive, în conformitate cu art. 35 Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea avocaților Ion Vizdoagă, Petru Balan și Nicolae Posturusu de recuzare a judecătorului Vladislav Gribincea de la judecarea cauzei penale nr. 1- 1/2022. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Alexandru Negru Ghenadie Eremciuc 4