1ra-1391/2023 — Art. 155, art. 264-1 alin. 3 CP

Vadim Doroftei a fost apărat de avocatul Roman Doroftei.

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură simplificată, în conformitate cu art. 3641 Cod de procedură penală. Vadim Doroftei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (3) Cod penal și condamnat la 150 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. Procesul penal privind acuzațiile întemeiate în baza art. 155 Cod penal a fost încetat ca urmare a împăcării părților. Instanța de apel a respins apelul apărării și a menținut sentința.

La 12 iulie 2023, avocatul Roman Doroftei, în interesele lui Vadim Doroftei, a depus recurs. El solicită remiterea cauzei la rejudecare.

Urmărirea penală pe cauzele nr. 2021360528 și 2021360529 a fost pornită la 23 noiembrie 2021. La 25 noiembrie 2021, cauzele au fost conexate într-o singură procedură, fiind atribuit nr. 2021360528. Urmărirea penală s-a terminat la 19 ianuarie 2022. Prima instanță a examinat cauza în perioada 26 ianuarie 2022- 28 februarie 2023. Instanța de apel a examinat cauza între 22 martie și 24 mai 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 17 august 2023. ÎN FAPT

Vadim Doroftei a fost învinuit că, la 22 noiembrie 2021, aproximativ la orele 15:30, în timp ce se afla pe un câmp din extravilanul satului Sculeni, raionul Ungheni, având scopul amenințării cu omor, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și urmărind în mod conștient survenirea acestora, în rezultatul relațiilor ostile anterior apărute, l-a amenințat cu moartea pe cet. Vasile Butnaru. Pentru a reda un aspect real amenințărilor sale, în 1 vederea realizării intenției sale criminale, el a folosit o armă de vânătoare lungă cu țeavă lisă de model „IJ-17 calibrul 16 mm”, pe care intenționat a îndreptat-o în direcția victimei, care a perceput amenințarea ca fiind una reală. Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 155 Cod penal.

Vadim Doroftei a mai fost învinuit că, la aceeași dată, aproximativ la orele 17:30, în timp ce conducea unitatea de transport Mercedes Sprinter pe o stradă din sat. Sculeni, raionul Ungheni, existând o sesizare pe numele acestuia privind amenințarea cu omor a cet. Vasile Butnaru, a fost stopat de către angajații de poliție ai IP Ungheni. În cadrul documentării cazului, Vadim Doroftei, fiind suspectat de conducerea autoturismului în stare de ebrietate alcoolică, a fost solicitată intervenția angajaților Inspectoratului Național de Securitate Publică. Aceștia i-au propus testarea alcoolscopică cu aparatul „Drager 7510” și examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și a naturii acesteia, precum și recoltarea probelor biologice. Doroftei a refuzat, fiind preîntâmpinat despre răspunderea penală pentru un astfel de refuz. Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal.

În prima instanță cauza a fost judecată în procedură simplificată conform art. 3641 Cod de procedură penală. La dosar au fost anexate atât cererea privind aplicarea actului de amnistie, cât și cererea privind încetarea procesului penal pentru infracțiunea prevăzută de art. 155 Cod penal ca urmare a împăcării cu partea vătămată.

La 28 februarie 2023, prin sentința Judecătoriei Ungheni, Vadim Doroftei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (3) Cod penal și condamnat la 150 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. Procesul penal privind învinuirile întemeiate în baza art. 155 Cod penal a fost încetat ca urmare a împăcării părților. Instanța a reținut că partea vătămată a solicitat încetarea procesului penal, invocând împăcarea și lipsa pretențiilor, iar această solicitare a fost susținută de procuror, inculpat și apărător.

La individualizarea pedepsei pentru infracțiunea prevăzută de art. 264¹ alin. (3) Cod penal, instanța a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 75 Cod penal, inclusiv gradul de pericol social al faptei, împrejurările comiterii, urmările produse și persoana inculpatului. În temeiul art. 364¹ alin. (8) Cod de procedură penală, ca urmare a judecării cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, inculpatul a beneficiat de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă.

La 13 martie 2023, avocatul Roman Doroftei, în interesele lui Vadim Doroftei a depus apel. El a solicitat pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie încetat procesul penal în baza art. 155 și 2641 alin. (3) Cod penal în legătură cu intervenirea actului de amnistie. Motivarea cererii de apel se referă exclusiv la încetarea procesului în baza art. 155 Cod penal. Avocatul a susținut că instanța de fond nu a examinat cererea privind aplicarea actului de amnistie, nu a soluționat 2 cauza în limitele învinuirii formulate prin rechizitoriu și nu și-a motivat soluția, astfel agravând situația lui Vadim Doroftei.

La 24 mai 2023, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul și a menținut sentința. Instanța a reținut că prima instanță a stabilit corect starea de fapt și a apreciat legal probele administrate, concluzionând întemeiat că Vadim Doroftei a săvârșit infracțiunile imputate. Instanța a respins cererea privind aplicarea actului de amnistie pe motiv că, în conformitate cu art. 6 al Legii cu privire la amnistie, infracțiunile de care este învinuit Doroftei nu cad sub incidența actului de amnistie. Pedeapsa în baza art. 264¹ alin. (3) Cod penal a fost stabilită corect. Decizia motivată a fost pronunțată la 05 iulie 2023

La 12 iulie 2023, avocatul Roman Doroftei, în interesele lui Vadim Doroftei a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 5) și 6) Cod de procedură penală. Potrivit recursului, instanța de apel nu a respectat procedura de citare legală a lui Vadim Doroftei și la materialele dosarului nu se regăsește dovada de recepționare a citației de către acesta. Avocatul în ședința de judecată a fost împotriva examinării cauzei în lipsa acestuia. Recurentul mai susține că a fost încălcată procedura de examinare a cauzei. Cauza a fost înregistrată în recurs, dar a fost examinată în ordine de apel. În dispozitivul deciziei este indicat în mod eronat că a participat avocatul Vitalie Popa, iar condamnatul a fost apărat de avocatul Roman Doroftei. Instanța de fond nu a judecat cauza în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu, iar instanța de apel nu a cercetat și nu s-a pronunțat asupra probelor. Instanța de apel nici a enumerat probele cercetate în instanța de fond. Recurentul mai contestă legalitatea încetării procesului penal pe capătul de acuzare pe art. 155 Cod penal. El consideră că împăcarea nu este aplicabilă la caz, pe motiv că condamnatul anterior a beneficiat pe un alt caz la faza de urmărire penală de actul de împăcare. Apărătorul susține că a solicitat aplicarea actului de amnistie, însă instanța de fond nu s-a pronunțat asupra acestei cereri. El solicită remiterea cauzei la rejudecare.

La 17 august 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs, însă nu a primit vreo referință.

Articolul 414. Judecarea apelului „(1) Instanţa de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanţă, conform materialelor din cauza penală, şi în baza oricăror probe noi prezentate instanţei de apel. 3 (2) Instanţa de apel verifică declaraţiile şi probele materiale examinate de prima instanţă prin citirea lor în şedinţa de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. (3) În cazul în care declaraţiile persoanelor care au fost audiate în prima instanţă se contestă de către părţi, la solicitarea acestora, persoanele care le- au depus pot fi audiate în instanţa de apel conform regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanţă. (4) În vederea soluţionării apelului, instanţa de apel poate da o nouă apreciere probelor. (5) Instanţa de apel se pronunţă asupra tuturor motivelor invocate în apel. (6) Instanţa de apel nu este în drept să-şi întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanţă dacă ele nu au fost verificate în şedinţa de judecată a instanţei de apel şi nu au fost consemnate în procesul-verbal.”

Cererea de recurs a fost depusă până la 01 septembrie 2023. La acea dată, partea relevantă a art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală era următoarea: „(1) Hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri: … 5) cauza a fost judecată în primă instanţă sau în apel fără citarea legală a unei părţi sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a înştiinţa instanţa despre această imposibilitate; … 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recursul se întemeiază pe art. 427 alin. (1) pct. 5) și 6) Cod de procedură penală, în versiunea în vigoare până la 01 septembrie 2023. 4

Deși recurentul indică incidența temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, acesta nu dezvoltă argumente concrete care să susțină existența unei judecări a cauzei în lipsa citării legale a condamnatului. Pe durata întregului proces penal, Vadim Doroftei a beneficiat de asistență juridică, fiind reprezentat de avocatul Roman Doroftei. Materialele cauzei confirmă citarea lui Vadim Doroftei pentru ședințele de judecată în instanța de apel. El a refuzat recepționarea citației pentru ședința din 10 mai 2023, fapt confirmat prin avizul de recepție cu mențiunea „refuzat”. (f.d. 14, Vol II). Avocatul Roman Doroftei, fiind prezent în ședința de judecată din 24 mai 2023, a comunicat instanței că l-a informat pe condamnat despre data ședinței (f.d. 23, Vol II) Neprezentarea condamnatului în ședința de judecată a instanței de apel, în condițiile în care a fost legal citat și informat de avocat, nu poate fi calificată drept o încălcare a dreptului la apărare sau a garanțiilor dreptului la un proces echitabil. Prin urmare, în această parte, recursul este vădit neîntemeiat.

Argumentele apărării ce vizează deficiența de motivare a deciziei dezvoltate în para. 13 vor fi examinate în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Curtea Supremă de Justiție a explicat sensul acestui temei de recurs în decizia nr. 1ra-854/2022, § 100). Acest temei include cinci situații distincte. Instanța de recurs reiterează că simplul fapt al dezacordului cu motivarea instanței de apel nu cade sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, iar acest temei de recurs ar trebui interpretat ca obligând instanța de apel să combată convingător toate argumentele din apel care, dacă ar fi admise, ar schimba soluția instanței. El nu poate fi interpretat ca obligând instanța să combată argumentele care nu pot avea vreun efect asupra soluției. Acesta este și standardul de motivare impus de art. 6 din CEDO (a se vedea hotărârile CtEDO Moreira Ferreira v. Portugalia (nr. 2), 2017, § 84; S.C. IMH Suceava S.R.L. v. România, 2013, § 40). De asemenea, instanța de apel poate, printr-o 16 declarație generală, să respingă argumentul invocat în apel, subscriind motivării convingătoare a primei instanțe pentru respingerea argumentului respectiv (a se vedea hotărârile CtEDO Garcia Ruiz v. Spania, 1999, § 26; Stepanyan v. Armenia, 2009, § 35).

Vadim Doroftei este învinuit de săvârșirea a două infracțiuni distincte, reglementate de norme de incriminare diferite și supuse unor regimuri procesuale distincte. La 27 ianuarie 2023, acesta a formulat două cereri separate. Prima, privind examinarea cauzei în procedură simplificată pe capătul de învinuire prevăzut de art. 264¹ alin. (3) Cod penal. A doua se referea la încetarea procesului penal pe capătul de învinuire prevăzut de art. 155 Cod penal în legătură cu împăcarea părților. O cerere similară de încetare a procesului penal a fost depusă și de partea vătămată.

Din actele cauzei rezultă că instanța de fond a admis cererea de examinare a cauzei în procedură simplificată în partea ce vizează infracțiunea prevăzută de art. 264¹ alin. (3) Cod penal și a anexat la materialele dosarului cererea privind încetarea procesului penal pe capătul de învinuire prevăzut de art. 155 Cod penal 5 (vol. 1, f.d. 229). Condamnatul nu a recunoscut vinovăția în ceea ce privește acuzația de amenințare cu omor și nici nu a solicitat examinarea acestei părți a cauzei în procedură simplificată. Cu toate acestea, pentru ambele capete de acuzare cauza a fost examinată în procedură simplificată. Procedura simplificată nu este aplicabilă în mod automat tuturor capetelor de învinuire, ci numai acelora pentru care inculpatul recunoaște integral faptele imputate și solicită expres examinarea cauzei în această procedură. Contrar acestor exigențe, prima instanță nu a soluționat chestiunea disjungerii capetelor de acuzare și nici nu a precizat regimul procesual aplicabil fiecărui capăt de învinuire, ceea ce a creat o confuzie între procedura simplificată solicitată pentru infracțiunea prevăzută de art. 264¹ alin. (3) Cod penal și cererea de încetare a procesului penal formulată pentru infracțiunea prevăzută de art. 155 Cod penal.

În apel, avocatul Roman Doroftei nu contestă aceste aspecte, însă formulează o cerere ambiguă. În conținutul apelului el critică soluția de încetare a procesului penal pe capătul de învinuire prevăzut de art. 155 Cod penal, apreciind că instanța a aplicat ilegal temeiul împăcării. Totuși, în partea rezolutivă el solicită aplicarea actului de amnistie pentru ambele capete de acuzare.

Instanța de apel a verificat legalitatea sentinței în ansamblu și a respins argumentele apărării privind aplicarea actului de amnistie, reținând că infracțiunile imputate condamnatului nu intră sub incidența Legii privind amnistia. Instanța de apel s-a pronunțat asupra vinovăției condamnatului și individualizării pedepsei.

Completul reține că avocatul are dreptate atunci când susține că, în contradicție cu exigențele art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel nu a verificat declarațiile și probele materiale administrate de prima instanță prin citirea lor în ședință, cu consemnarea în procesul-verbal, deși s-a expus asupra vinovăției condamnatului pe ambele capete de acuzare. Cu toate acestea, recursul avocatului nu poate fi admis, deoarece soluția solicitată de apărare ar conduce la agravarea situației condamnatului în propria cale de atac, ceea ce ar fi contrar art. 425 Cod de procedură penală. Remiterea cauzei la rejudecare pentru examinarea cererii privind aplicarea actului de amnistie, după încetarea procesului penal la cererea condamnatului ca urmare a împăcării, ar înrăutăți poziția juridică a condamnatului. Spre deosebire de împăcare, care înlătură răspunderea penală, aplicarea amnistiei presupune liberarea de pedeapsă penală. De asemenea, liberarea de executarea pedepsei în baza actului de amnistie poate avea loc o singură dată. Prin urmare, consecințele juridice ale aplicării amnistiei creează o situație mai gravă condamnatului.

Argumentul apărării cu privire la înregistrarea eronată a dosarului și indicarea greșită în partea introductivă a deciziei a numelui avocatului, constituie neregularități formale, care nu constituie o eroare gravă de fapt care să fi influențat soluția instanței. Eventual erorile pot fi remediate în conformitate cu art. 249 Cod de procedură penală. 6

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul avocatului Roman Doroftei împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Ghenadie Eremciuc Vladislav Gribincea 7