1ra-855/14 — Art. 217 alin. 2 CP art. 264/1 alin. 4 CP art. 84 CP

Prin sentinţa Judecătoriei Botanica, mun. Chiș inău din 21 iunie 2013, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în temeiul art. 364/1 Cod de procedură penală, Chircu Dumitru a fost condamnat: - în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, la 90 ore de muncă neremunerată în folosul comunităţii; - în baza art. 264/1 alin. (4) Cod penal, la 150 ore de muncă neremunerată în folosul comunităţii; Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracț iuni, prin cumul parţial al pedepselor, inculpatului i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 200 ore muncă neremunerată în folosul comunităţii.

În fapt, prima instanţă a reţinut, că Chircu Dumitru, fiind privat de dreptul de a conduce mijloace de transport, la 03 august 2012 aproximativ la orele 05:30 a fost depistat de către colaboratorii de poliţie că se deplasa cu automobilul de model „BMW 318” cu n/î C QB 948 pe bd. Negruzzi mun. Chişinău, fiind în stare de ebrietate provocată de stupefiante amfetamină. În acest fel Chircu Dumitru a încălcat cerinţele art. 10 alin. (2) lit. a) şi art 14 din Regulamentul Circulaţiei Rutiere. 1 Prin acţiunile sale intenţionate, Chircu Dumitru a comis infracţiunea prevăzută de art. 264/1 alin. (4) Cod penal – Conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate produsă de alte substanţe cu efecte similare substanţelor narcotice sau psihotropice, de către o persoană privată de dreptul de a conduce mijloace de transport. La 21 septembrie 2012 în procesul efectuării percheziţiei de către colaboratorii de poliţie la domiciliul lui Chircu Dumitru, situat în mun. Chişinău str. Independenţei 4 bl. 2 ap. 108, au fost depistate şi ridicate 11 pastile, care reprezintă substanţă psihotropă „tramadol”, fiind inclusă în lista substanţelor narcotice utilizate în scop medicinal, cu masa totală de 1,10 gr., substanţă narcotică sub formă de masă vegetală „marijuana”, cu masa totală de 9,78 gr., care constituie proporţii mari. Astfel, prin acţiunile sale intenţionate Chircu Dumitru a comis o infracţiune prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal – păstrarea substanţelor narcotice şi psihotrope, săvârşite în proporţii mari şi fără scop de înstrăinare.

Procurorul a contestat cu apel sentinț a, solicitînd casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei şi pronunţarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i fie stabilită pedeapsa ţinând cont de prevederile art. 364/1 alin. (8) Cod penal, în baza art. 264/1 alin. (4) Cod penal, de 8 luni închisoare; în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, de - 8 luni închisoare; în baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracţiuni, prin cumul parţial al pedepselor numite, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă de 1 an închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. În motivarea cerinț elor sale, procurorul a invocat că instanț a de fond nu a ț inut cont în deplină măsură de instituț ia individualizării pedepsei, nu a luat în consideraț ie gravitatea infracț iunii incriminate ș i nu a stabilit o pedeapsă care ar duce la corectarea inculpatului, în cazul în care inculpatul anterior a fost condamnat de nenumărate ori, inclusiv la închisoare.

Prin decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 19 noiembrie 2013 a fost admis apelul procurorului, casată sentinţa în partea stabilirii pedepsei şi pronunţată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanţă. Chircu Dumitru a fost condamnat în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, la 8 luni închisoare, în baza art. 264/1 alin. (4) Cod penal, la 8 luni închisoare, iar în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracţiuni, prin cumul parţial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită definitiv pedeapsa de 1 an închisoare, cu ispăşirea în penitenciar de tip închis. 4.1. Instanţa de apel, în motivarea soluţiei adoptate, a invocat că la aprecierea măsurii şi mărimii de pedeapsă, instanţa de fond n-a luat în consideraţie în deplină măsură caracterul şi gradul de pericol social al infracţiunii săvârşite, de circumstanţele săvârşirii acestora. Astfel, argumentele instanţei de fond în vederea aplicării prevederilor unei pedepse blânde în privinţa inculpatului fiind - căinţa sinceră şi recunoaşterea vinei – circumstanţe ce nu sunt suficiente pentru aplicarea unei pedepse mai blânde, în raport cu personalitatea inculpatului şi atitudinea lui faţă de judecarea cauzei. 2 Tot aici, instanţa de apel a mai menţionat şi faptul că, deşi inculpatului i-a fost aplicată de către prima instanţă o pedeapsă definitivă – 200 ore muncă neremunerată în folosul comunităţii – acesta nu a conştientizat şi nu a respectat rigorile pedepsei aplicate. Totodată aceste circumstanţe indică la faptul că inculpatului urmează, în vederea corectării şi reeducării, precum şi ca măsură de pedeapsă, de ai fi aplicată o pedeapsă reală cu închisoare, în limitele sancţiunii prevăzute de lege.

Avocatul Mihail Fotescu în numele inculpatului, în temeiul art. 427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală, a declarat recurs ordinar, solicitînd casarea deciziei instanț ei de apel, cu menţinerea sentinţei, deoarece instanț a de fond la emiterea hotărîrii a ț inut în deplină măsură cont de prevederile art. 4, 6, 7, 16 Cod penal, de căinț a sinceră, recunoaș terea vinovăț iei, că infracț iunile incriminate conform art. 16 Cod penal, fac parte din categoria celor uș oare, inculpatul este încadrat în cîmpul muncii, cauza a fost examinată în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în cauză lipsesc circumstanț ele agravante, iar argumentul instanț ei de apel referitor la aplicarea art. 90 Cod penal, este neîntemeiat.

Judecînd recursul ordinar în raport cu materialele dosarului şi motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis, însă din alte motive decît cele invocate. Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărîrile instanţei de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanţa de apel, cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia. Instanţa de recurs menţionează că aceste prevederi legale şi-au găsit reflectare în cauza dată. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanţa de recurs este în drept de al admite, cu casarea parț ială a hotărîrii atacate, să rejudece cauza ș i să pronunț e o nouă hotărîre dacă nu se agravează situaț ia condamnatului. Astfel, lecturînd apelul procurorului, se observă că acesta solicită casarea sentinț ei în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei şi pronunţarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i fie stabilită pedeapsa ţinând cont de prevederile art. 364/1 alin. (8) Cod penal, în baza art. 264/1 alin. (4) Cod penal, de 8 luni închisoare; în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, de - 8 luni închisoare; în baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracţiuni, prin cumul parţial al pedepselor numite, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă de 1 an închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis Potrivit dispozitivului deciziei instanț ei de apel, a fost casată sentinţa în partea stabilirii pedepsei şi pronunţă o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanţă prin care inculpatul Chircu Dumitru a fost condamnat în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, la 8 luni închisoare, în baza art. 264/1 alin. (4) Cod penal, la 8 luni închisoare, iar în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracţiuni, prin cumul parţial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită definitiv pedeapsa de 1 an închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis. 3 Conform art. 16 Cod penal, în funcţie de caracterul şi gradul prejudiciabil, infracţiunile prevăzute de prezentul cod sînt clasificate în următoarele categorii: uşoare, mai puţin grave, grave, deosebit de grave şi excepţional de grave. Infracţiuni uşoare se consideră faptele pentru care legea penală prevede în calitate de pedeapsă maximă pedeapsa închisorii pe un termen de pînă la 2 ani inclusiv. Aș adar, inculpatul este condamnat în baza art. 217 alin. (2) ș i 264/1 alin. (4) Cod penal, care fac parte din categoria infracț iunilor uș oare. Conform art. 72 alin. (3) Cod penal, în penitenciare de tip semiînchis execută pedeapsa persoanele condamnate la închisoare pentru infracţiuni uşoare, mai puţin grave şi grave, săvîrşite cu intenţie. În asemenea circumstanț e, Colegiul penal constată că instanț a de apel eronat a indicat în dispozitivul deciziei, categoria penitenciarul de tip închis, în situaț ia în care l-a condamnat pe inculpat în baza infracț iunilor care fac parte din categoria celor uș oare, pentru care pedeapsa maximă nu poate depăș i 2 ani ș i categoria penitenciarului pentru asemenea infracț iuni este de tip semiînchis, or, procurorul în apelul său nici nu a solicitat ca inculpatul să execute pedeapsa într-un penitenciar de tip închis. În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit, consideră necesar de a admite recursul, cu casarea deciziei instanț ei de apel, în partea stabilirii tipului penitenciarului pentru executarea pedepsei de către inculpat. Astfel, Chircu D. urmează să execute pedeapsa stabilită de 1 an închisoare în penitenciar de tip semiînchis. 6.1. În ce priveș te motivul invocat de partea apărării, art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit menț ionează că acesta nu ș i-a găsit confirmare la examinarea recursului înaintat, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent. Potrivit textului recursului, recurentul este de acord cu circumstanţele de fapt stabilite, însă, critică hotărîrea instanţei de apel sub aspectul greşitei individualizări a pedepsei aplicate, însă, nu aduce argumente concrete în raport cu temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală. În acest context, Colegiul penal menţionează că, potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanţa de recurs judecă cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece şi în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situaţia condamnatului. Această dispoziţie legală defineşte natura juridică a recursului ca fiind o cale de atac devolutivă de drept. Aşa fiind, Colegiul penal reţine că, criticele formulate de recurent, enunţate la pct. 5 al prezentei decizii, prin care se susţine că instanţa de apel la stabilirea pedepsei inculpatului a ignorat prevederile art. 4, 6, 7, 16 Cod penal, sunt neîntemeiate, iar instanţa de apel le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată şi pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4.1. şi decizia instanţei de apel în totul corespunde prevederilor art. 414, 417 CPP, soluţie, pe care instanţa de recurs şi-o însuşeşte pe deplin, şi a cărei reluare nu se mai impune. 4

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Fotescu Mihail în numele inculpatului Chircu Dumitru, casează în partea stabilirii tipului de penitenciar pentru executarea pedepsei decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 noiembrie 2013, rejudecă cauza în această parte, pronunţând următoarea hotărâre. Lui Chircu Dumitru se dispune executarea pedepsei stabilite prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 noiembrie 2013 în penitenciar de tip semiînchis. În rest se menţine decizia atacată. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunţată la 09 iulie 2014. Preşedinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Guzun Ion Alerguş Constantin Bejenaru Iurie 5