SECȚIUNEA 1 Cerere nr. 76968/14 Giovanni GALLUCCI împotriva Italiei (a se vedea tabelul din anexă) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea întâi), care are loc la 20 mai 2021 într-un comitet compus din Alena Poláčková, președinte, Péter Paczolay, Gilberto Felici, judecători, și Viktoriya Maraduduna, adjunctă a secțiunii f.f. Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 4 decembrie 2014, având în vedere declarația guvernului pârât prin care se solicită Curții să șteargă cererea de rol, După ce a deliberat, face următoarea decizie FACUTĂ ȘI PROCEDURĂ Informațiile detaliate referitoare la reclamant se găsesc în tabelul anexat. Reclamantul a fost reprezentat în fața Curții de către M. G. Bruno, un avocat din Cosence. Plângerile pe care reclamantul le-a formulat din art. 6 alineatul (1) din Convenție, referitoare la aplicarea articolului 1 din Legea nr. 266 din 2005, la proceduri pendinte în fața instanțelor civile, au fost comunicate guvernului italian ( La încheierea negocierilor în vederea unei soluționări pe cale amiabilă, guvernul a informat Curtea că propunea să pronunțe o declarație unilaterală în vederea soluționării problemelor ridicate de aceste obiecții și, în plus, a invitat Curtea să șteargă cererea de participare în conformitate cu art. 37 din Convenție. Guvernul recunoaște că reclamantul a suferit încălcarea art. 6 alin. (1) din Convenție. El propune ca reclamantul să plătească sumele reproduse în tabelul anexat și invită Curtea să șteargă cererea de rol în conformitate cu art. 37 alin. (1) lit. (c) din Convenție. Aceste sume vor fi plătite în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții. În cazul în care nu au fost plătite în acest termen, Ö s Õ angajat să le majoreze, de la expirarea termenului și până la decontare, de la un interes simplu la o rată egală cu cea a facilității de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, majorată cu trei puncte procentuale. Plata va duce la decontarea definitivă a cauzei. Termenii unei declarații unilaterale au fost transmise reclamantului cu câteva săptămâni înainte de data acestei decizii. Reclamantul a indicat că nu respectă termenii declarației. Curtea reamintește că articolul c) din Convenție îi permite să elimine o cauză a rolului dacă (...) pentru orice alt motiv pe care [ea] îl constată că există, nu mai este justificat să se continue examinarea cererii Astfel, în temeiul acestei dispoziții, Curtea poate să șteargă din rol cereri pe baza unei declarații unilaterale a guvernului pârât, chiar dacă reclamanții doresc ca examinarea cauzei lor să continue (a se vedea în special Hotărârea Tahsin Acar c. (întrebare preliminară) [GC], nr. 26307/95, § 77, CEDO 2003 VI). Curtea a stabilit într-un anumit număr de cauze îndreptate împotriva Italiei că adoptarea legii finanțelor pentru 2006 care reglementa definitiv, în mod retroactiv, fondul litigiului dintre reclamanți și statul în fața instanțelor interne și făcea deșartă orice continuare a procedurilor, nu era justificată de motive imperative de interes general ( Cicero și altele, precum și Italia, n 29483/11 și 4 altele, §§ 31-33, 30 ianuarie 2020; De Rosa și alții c. Italia, n 52888/08 și 13 altele, §§ 48-54, 11 decembrie 2012; Agrati și alții c. Italia, n 43549/08, 6107/09 și 5087/09, § 59-66, 7 iunie 2011). În cazul în care Curtea a ajuns la concluzia încălcării articolului 6 alineatul (1) din convenție, aceasta a considerat că părțile interesate au suferit o pierdere reală de șanse și că, prin urmare, încălcările constatate erau susceptibile să fi cauzat un prejudiciu material reclamanților. În ceea ce privește prejudiciul moral, Curtea a considerat că constatarea încălcării la care a ajuns constituie în sine o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit de solicitanți (De Rosa și alții c. Italia, citată anterior, §§ 60-62). Având în vedere concesiile pe care le conține declarația guvernului, precum și cuantumul despăgubirilor propuse (care se ridică în conformitate cu cele alocate în cauze similare), Curtea consideră că nu se mai justifică continuarea examinării cererii (articolul c)). În plus, în lumina considerațiilor de mai sus, Curtea consideră că respectarea drepturilor omului garantate de Convenție și a protocoalelor sale n În sfârșit, Curtea subliniază că, în cazul în care guvernul nu ar respecta termenii declarației sale unilaterale, cererea ar putea fi reinclusă în rolul în temeiul articolului 37 alineatul (2) din Convenție (Josipović c. Serbia (dec.), nr. 18369/07, 4 martie 2008). Având în vedere cele de mai sus, această cerere ar trebui eliminată din rol. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, Pred Acte. termenii declarației guvernului pârât și modalitățile prevăzute pentru a asigura respectarea angajamentelor astfel luate decid să elimine cererea de rol în temeiul articolului (c) din convenție. În limba franceză și apoi comunicat în scris la 10 iunie 2021. {semnătură_p_2} Viktoriya Maradudiana Alena Poláčková Modulul adjunct f.f. Președinta Anexă Cererea privind obiecțiunile întemeiate pe art. 6 alineatul (1) din convenție (Acțiune legislativă în curs de procedură) Numărul și data la care se introduce cererea Numele reclamantului și anul nașterii Numele și orașul reprezentantului Data primirii declarației guvernului Data primirii scrisorii reclamantului Suma alocată pentru daune materiale și morale (în euro) [1] Suma alocată pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată (în euro) [2] 76968/14 04/12/2014 Giovanni GALLUCCI 1944 Bruno Giulio Cosence 31/03/2021 15/04/2021 196,51 1 000 [1] Plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit de către reclamantă [2] Plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit de către reclamantă.
Requête n
o
76968/14
Giovanni GALLUCCI
contre l’Italie
(voir tableau en annexe)
La Cour européenne des droits de l’homme (première section), siégeant le 20 mai 2021 en un comité composé de
:
Alena Poláčková,
présidente,
Péter Paczolay,
Gilberto Felici,
juges,
et de Viktoriya Maradudina,
greffière adjointe de section f.f.
,
Vu la requête susmentionnée introduite le 4 décembre 2014,
Vu la déclaration du gouvernement défendeur invitant la Cour à rayer la requête du rôle,
Après en avoir délibéré, rend la décision suivante
:
Les informations détaillées concernant le requérant se trouvent dans le tableau joint en annexe.
Le requérant a été représenté devant la Cour par M
e
Les griefs que le requérant tirait de l’article 6 § 1 de la Convention, concernant l’application de l’article 1 de la loi n
o
266 de 2005 à des procédures pendantes devant les juridictions civiles, ont été communiqués au gouvernement italien («
le Gouvernement
»).
À l’issue de négociations en vue d’un règlement amiable qui se sont révélées infructueuses, le Gouvernement a avisé la Cour qu’il proposait de prononcer une déclaration unilatérale en vue de régler les questions soulevées par ces griefs. Il a en outre invité la Cour à rayer la requête du rôle conformément à l’article
37 de la Convention.
Le Gouvernement reconnaît que le requérant a subi la violation de l’article
6 § 1 de la Convention. Il offre de verser au requérant les sommes reproduites dans le tableau joint en annexe et il invite la Cour à rayer la requête du rôle conformément à l’article
37 §
1
c) de la Convention. Ces sommes seront payables dans un délai de trois mois à compter de la date de la notification de la décision de la Cour. Si elles n’étaient pas versées dans ce délai, le Gouvernement s’engage à les majorer, à compter de l’expiration du délai et jusqu’au règlement, d’un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne applicable pendant cette période, augmenté de trois points de pourcentage.
Le paiement vaudra règlement définitif de l’affaire.
Les termes d’une déclaration unilatérale ont été transmis au requérant plusieurs semaines avant la date de cette décision. Le requérant a indiqué qu’il n’acceptait pas les termes de la déclaration.
La Cour rappelle que l’article
37
§
1
c) de la Convention lui permet de rayer une affaire du rôle si
:
«
(...)
pour tout autre motif dont [elle] constate l’existence, il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête
».
Ainsi, en vertu de cette disposition, la Cour peut rayer des requêtes du rôle sur le fondement d’une déclaration unilatérale du gouvernement défendeur, même si les requérants souhaitent que l’examen de leur affaire se poursuive (voir, en particulier, l’arrêt
Tahsin Acar c.
Turquie
(question préliminaire) [GC], n
o
26307/95, §§
75
‑
‑
VI).
La Cour a établi dans un certain nombre d’affaires dirigées contre l’Italie que l’adoption de la loi de finances pour 2006 qui réglait définitivement, de manière rétroactive, le fond du litige opposant les requérants à l’État devant les juridictions internes et rendait vaine toute continuation des procédures, n’était pas justifiée par d’impérieux motifs d’intérêt général (
Cicero et autres c. Italie
, n
os
29483/11 et 4 autres, §§ 31-33, 30 janvier 2020;
De Rosa et autres c. Italie
, n
os
52888/08 et 13 autres, §§ 48-54, 11 décembre 2012;
Agrati et autres c. Italie
, n
os
43549/08, 6107/09 et 5087/09, §§ 59-66, 7
juin 2011).
Lorsque la Cour a conclu à la violation de l’article 6 § 1 de la Convention, elle a considéré que les intéressés avaient subi une perte de chances réelle et que, par conséquent, les violations constatées étaient susceptibles d’avoir causé aux requérants un dommage matériel. Quant au dommage moral, la Cour a estimé que le constat de violation auquel elle était parvenue constituait en soi une satisfaction équitable pour le préjudice moral subi par les requérants (
De Rosa et autres c. Italie
, précité, §§ 60-62).
Eu égard aux concessions que renferme la déclaration du Gouvernement, ainsi qu’au montant des indemnisations proposées (montant qui est conforme à ceux alloués dans des affaires similaires), la Cour estime qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête (article
37
§
1
c)).
En outre, à la lumière des considérations qui précèdent, la Cour estime que le respect des droits de l’homme garantis par la Convention et ses Protocoles n’exige pas par ailleurs qu’elle poursuive l’examen de la requête (article
37
§
1
in fine
).
Enfin, la Cour souligne que, dans le cas où le Gouvernement ne respecterait pas les termes de sa déclaration unilatérale, la requête pourrait être réinscrite au rôle en vertu de l’article 37
§
2 de la Convention (
Josipović c.
Serbie
(déc.), nº
18369/07, 4
mars 2008).
Compte tenu de ce qui précède, il y a lieu de rayer cette requête du rôle.
Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,
Prend acte
des termes de la déclaration du gouvernement défendeur et des modalités prévues pour assurer le respect des engagements ainsi pris
;
Décide
de rayer la requête du rôle en vertu de l’article
37
§
1
c) de la Convention.
Fait en français puis communiqué par écrit le 10 juin 2021.
{signature_p_2}
Viktoriya Maradudina
Alena Poláčková
Greffière adjointe f.f.
Présidente
Requête concernant des griefs tirés de l’article 6 § 1 de la Convention
(Intervention législative en cours de procédure)
Numéro et date d’introduction de la requête
Nom du requérant et année de naissance
Nom et ville du représentant
Date de réception de la déclaration du Gouvernement
Date de réception de la lettre du requérant
Montant alloué pour dommage matériel et moral
(en euros)
[1]
Montant alloué pour
frais et dépens
(en euros)
[2]
76968/14
04/12/2014
Giovanni GALLUCCI
1944
Bruno Giulio
Cosence
31/03/2021
15/04/2021
2
196,51
1 000
[1]
Plus tout montant pouvant être dû à titre d’impôt par la partie requérante.
[2]
Plus tout montant pouvant être dû à titre d’impôt par la partie requérante.