2rac-249/23 — Înlăturarea obstacolelor în folosinta bunului și transmiterea acestuia în posesie

La 30 ianuarie 2018, Gospodăria Țărănească „Marchitan Dumitru” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Gospodăriei Țărăneaști „Loghin Mircea”, solicitând eliberarea imobilului, transmiterea acestuia în posesie și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivare, reclamantul a indicat că deține în posesie și folosință construcția cu nr. cadastral xx și terenul aferent, iar pârâtul a intrat ilegal în posesia imobilului.

S-a invocat procesul-verbal nr. 097-09/2017 din 21 noiembrie 2017, întocmit de executorul judecătoresc Dumitru Braniște, din care rezultă imposibilitatea accesului în imobil, ca urmare a schimbării lacătului, precum și existența în interior a unor bunuri ce nu aparțin reclamantului.

A susținut că pârâtul a ignorat somațiile de eliberare, deși, potrivit raportului organului de urmărire penală din 27 iulie 2016, a recunoscut posesia imobilului și și-a exprimat disponibilitatea de a-l elibera. S-a invocat reaua- credință a pârâtului, precum și dispozițiile art. 308, 309 și 312 alin. (1) Cod civil, privind restituirea bunului, încetarea tulburării posesiei și obligațiile posesorului de rea-credință.

Prin încheierea Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 03 iulie 2020, s-a propus Primăriei satului Pereni, raionul Rezina să intervină în proces în calitate de coreclamant. Prin încheierea din 24 iunie 2021, a fost admis demersul avocatului Victor Ciumac, dispunându-se propunerea către Consiliul local Pereni, raionul Rezina de a interveni în proces în calitate de coreclamant.

La 9 decembrie 2021, Primăria com. Pereni, prin avocatul Victor Ciumac, a depus cerere de intervenție principală, solicitând obligarea G.Ț. „Loghin Mircea” la eliberarea depozitului amplasat pe terenul cu nr. cadastral xx, situat în extravilanul xx, cu transmiterea posesiei asupra acestuia către Consiliul com. Pereni, prin intermediul Primăriei.

În motivare, s-a invocat că, potrivit art. 29 și art. 40 din Legea privind administrația publică locală, autoritatea publică locală asigură administrarea bunurilor domeniului public și privat al unității administrativ-teritoriale.

A susținut că terenul cu nr. cadastral xx aparține cu drept de proprietate xx, iar construcția (depozitul) edificată pe acesta nu este înregistrată în Registrul bunurilor imobile, însă se află la balanța Primăriei aproximativ din anul 2004 și a fost utilizată în activitatea agricolă.

În drept, în temeiul art. 317 Cod civil, bunurile incorporate în teren revin proprietarului acestuia, astfel că comuna Pereni, raionul Rezina, este proprietarul depozitului edificat pe terenul său. Totodată, potrivit art. 315 alin. (1) Cod civil, proprietarul are dreptul de posesie, folosință și dispoziție asupra bunului.

Instanța de apel a reținut că terenul cu nr. cadastral xx, situat în extravilanul xx, aparținea cu drept de proprietate comunei Pereni, conform datelor din Registrul bunurilor imobile și actelor administrative relevante. Construcția amplasată pe acest teren, cu destinația de depozit, deși neînregistrată, se afla la balanța Primăriei din aproximativ anul 2004.

Raportând dispozițiile art. 315 alin. (1) și art. 317 Cod civil, instanța a reținut că dreptul de proprietate asupra terenului atrage și dreptul de proprietate asupra construcției edificate pe acesta. Totodată, în temeiul art. 374 și 376 Cod civil, proprietarul era îndreptățit să revendice bunul și să solicite înlăturarea oricăror obstacole în exercitarea dreptului său.

Instanța a constatat că G.Ț. „Loghin Mircea” utiliza depozitul fără titlu juridic și fără consimțământul proprietarului, iar apărările invocate nu au fost susținute de probe pertinente. Înscrisurile prezentate au confirmat cel mult atribuirea în folosință a unor bunuri, fără a dovedi existența unui drept real asupra imobilului litigios.

Instanța de apel a reținut că prima instanță a stabilit corect situația de fapt și a aplicat corect normele de drept material, concluziile acesteia fiind în concordanță cu probele administrate, iar criticile apelantei au fost apreciate ca nefondate.

În motivare, recurentul a invocat incidența temeiurilor prevăzute de art. 432 alin. (1) lit. a) și e) Cod de procedură civilă, susținând aplicarea eronată a normelor de drept material și aprecierea nerezonabilă a probelor. S-a arătat că instanțele inferioare nu au elucidat pe deplin circumstanțele cauzei, au ignorat poziția Consiliului local Pereni, unica autoritate competentă să dispună asupra bunului, au admis cererea Primăriei fără probe pertinente, în condițiile unui posibil conflict de interese, și nu s-au pronunțat asupra cheltuielilor de judecată, contrar art. 94 Cod de procedură civilă. 3

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre”.

Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat”.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților”.

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și art. 432 din Codul de procedură civilă, Curtea Supremă de Justiție verifică legalitatea deciziilor instanțelor de apel exclusiv prin prisma temeiurilor de recurs prevăzute de lege, iar potrivit art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, recursul este inadmisibil dacă este vădit neîntemeiat. Potrivit practicii judiciare constante, recursul trebuie să conțină o argumentare juridică clară și pertinentă, din care să rezulte existența unor erori de drept material sau a unor vicii procedurale esențiale. Recursul nu constituie o cale de rejudecare a fondului cauzei, ci are ca obiect exclusiv controlul de legalitate 4 al deciziei instanței de apel. Simplele nemulțumiri față de soluția pronunțată, neînsoțite de critici juridice concrete, nu întrunesc condițiile de admisibilitate.

Analizând motivele invocate în recursul declarat de G.Ț. „Loghin Mircea”, Completul de judecată constată că acestea nu se circumscriu motivelor de casare prevăzute de art. 432 Cod de procedură civilă, fiind orientate, în esență, spre contestarea aprecierii probelor și a situației de fapt reținute de instanțele inferioare, precum și spre reiterarea argumentelor deja examinate.

Susținerile recurentei privind pretinsa lipsă a probelor, neexaminarea poziției Consiliului local și existența unui conflict de interese nu au fost susținute prin argumente juridice pertinente și nu au demonstrat o aplicare eronată a normelor de drept material sau procedural.

Contrar afirmațiilor recurentei, instanța de apel a stabilit că terenul cu nr. cadastral xx aparține comunei Pereni, iar depozitul edificat pe acesta revine proprietarului, care, în temeiul art. 315, 317, 374 și 376 Cod civil, este îndreptățit să revendice bunul și să înlăture folosința nelegitimă, reținând totodată că recurenta utiliza imobilul fără titlu legal și fără acordul proprietarului, iar înscrisurile prezentate nu confirmau existența unui drept asupra bunului litigios.

Recurenta a formulat doar nemulțumiri generale și subiective față de soluția pronunțată, fără a prezenta argumente juridice pertinente care să încadreze recursul în limitele prevăzute de art. 432 din Codul de procedură civilă, ceea ce justifică aprecierea recursului ca vădit neîntemeiat.

În aceste circumstanțe, Completul de judecată constată că recursul nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege și urmează a fi respins ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat Gospodăria Țărănească „Loghin Mircea”, reprezentată de avocatul Igor Conoval. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Diana Stănilă Judecători Ana Cucerescu Gheorghe Stratulat 5