Aviz nr. 1 din 17.03.1997

Alineatul (3) al articolului 24 din Constituţie se propune în următoarea redacţie: "(3) Pedeapsa cu moartea este abolită". Acest articol se completează cu alineatul (4) avînd următorul conţinut: "(4) Nimeni nu poate fi condamnat la pedeapsa cu moartea şi executat decît pentru acte săvîrşite în timp de război sau de pericol iminent de război". Modificările şi completările menţionate se argumentează prin faptul că ele permit realizarea prevederilor alineatului (1) al articolului 24 din Constituţie, care garantează fiecărui om dreptul la viaţă, precum şi angajamentul Republicii faţă de Consiliul Europei, iar prevederile alineatului (4) nou-propus sînt consfinţite în Convenţia europeană pentru protecţia drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Articolul 25 din Constituţie se propune într-o redacţie nouă avînd următorul conţinut: "Articolul 25. Libertatea individuală şi siguranţa persoanei. (1) Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sînt inviolabile. (2) Libertatea persoanei poate fi limitată în timpul percheziţionării, reţinerii sau arestării numai în baza unei legi formale şi numai cu respectarea procedurii prevăzite. (3) Persoanele reţinute sau arestate nu pot fi maltratate nici fizic, nici psihic. (4) Despre admisibilitatea şi prelungirea unei privări de libertate poate hotărî numai judecătorul în baza unei hotărîri motivate. La fiecare privare de libertate, care nu se întemeiază pe dispoziţie judecătorească, în mod obligatoriu se prezintă o astfel de hotărîre. (5) Arestarea se face în temeiul unui mandat pentru o durată de cel mult 30 zile. Termenul arestării poate fi prelungit pînă la 60 zile de către instanţa ierarhic superioară. Pentru crimele deosebit de grave, prevăzute în legea organică, termenul arestării poate fi prelungit doar de Curtea de Apel. (6) Poliţia sau alte organe abilitate în drept nu pot reţine pe nimeni cu de la sine putere şi pe propria garanţie mai mult decît pînă la sfîrşitul zilei în care s-a efectuat reţinerea. (7) Persoana reţinută nu poate fi interogată decît în prezenţa unui avocat ales sau numit din oficiu. Amănuntele sînt reglementate prin lege organică. (8) Fiecare persoană reţinută din cauza bănuielii săvîrşirii unei fapte incriminate penal trebuie înfăţişată judecătorului cel tîrziu în ziua următoare reţinerii, care îi va comunica, în limba pe care o înţelege, motivele reţinerii, o va audia şi îi va oferi posibilitatea să se apere. Judecătorul, în prezenţa avocatului, va emite ori un mandat de arestare ce va conţine motive scrise, ori va dispune eliberarea. (9) Orice persoană privată de libertate prin reţinere sau arestare are dreptul să introducă un recurs în faţa instanţelor judecătoreşti ierarhic superioare, pentru ca acestea să se pronunţe, în cel mai scurt timp, asupra legalităţii reţinerii şi să ordone eliberarea ei, dacă detenţia este ilegală. Acest drept nu poate fi limitat. (10) La fiecare hotărîre judecătorească privind dispunerea sau continuarea unei privări de libertate sînt înştiinţaţi neîntîrziat de către judecător un membru major al familiei arestatului sau o persoană de încredere a lui. (11) Eliberarea celui reţinut sau arestat este obligatorie, dacă au dispărut motivele acestei măsuri. (12) Persoana arestată preventiv are dreptul să ceară punerea sa în libertate provizorie, sub controlul judiciar sau pe cauţiune. (13) Pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii judecătoreşri de condamnare, persoana este considerată nevinovată. (14) Nici o pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decît în condiţiile şi în temeiul legii. (15) Orice persoană care este victima unei arestări sau a unei deţineri în condiţii contrare dispoziţiilor acestui articol are dreptul la despăgubiri". Modificarea articolului 25 este necesară, susţin iniţiatorii revizuirii Constituţiei, deoarece articolul în redacţia actuală nu corespunde în deplină măsură art. 10 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi art. 5 din Convenţia europeană pentru protecţia drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Clauzele art. 25 în redacţia actuală, conform cărora persoana poate fi lipsită de libertate în baza unui mandat, emis de către procuror, iar Parlamentul aprobă prelungirea termenului arestării pînă la 12 luni contravin actelor internaţionale sus-menţionate.

Alineatul (3) al articolului 29 din Constituţie, care prevede că percheziţiile şi cercetările la faţa locului pot fi ordonate şi efectuate numai în condiţiile legii, se propune să fie modificat după cum urmează: "(3) Percheziţiile şi cercetările domiciliului sau ale reşedinţei pot fi ordonate şi efectuate numai în condiţiile legii şi numai în baza unei hotărîri judecătoreşti motivate, iar în cazurile prevăzute de lit. b) şi c) ale alin. (2) din prezentul articol, precum şi în cazul unui delict flagrant, poliţia sau alte organe abilitate în drept pot efectua percheziţia sau cercetarea domiciliului sau a reşedinţei cu controlul legalităţii acestor acţiuni de către instanţa de judecată în decurs de 14 ore". Grupul de deputaţi consideră că modificarea propusă a alineatului (3) al articolului 29 din Constituţie urmăreşte limitarea situaţiilor în care, prin lege, se poate admite derogarea de la principiul constituţional, potrivit căruia nimeni nu poate pătrunde sau rămîne în domiciliul sau reşedinţa unei persoane fără învoirea acesteia.

Se propune completarea articolului 30 din Constituţie (secretul corespondenţei) cu un alineat nou (2) cu următorul conţinut: "(2) Restrîngerea acestui drept se admite numai în baza unei hotărîri judecătoreşti, în condiţiile legii, după o procedură strictă şi numai cu respectarea celorlalte drepturi ale persoanei, mai ales a dreptului la viaţă familială, intimă şi privată". Această completare a articolului 30 din Constituţie se argumentează prin faptul că, practic, numeni nu are dreptul să atenteze la corespondenţa cuiva, de aceea şi se propune, ca retsrîngerea acestui drept să fie o normă constituţională şi să se aplice numai în baza unei hotărîri judecătoreşti.

Articolul 54 din Constituţie se propune într-o redacţie nouă, avînd următorul conţinut: "(1) Exercitarea unor drepturi sau a unor libertăţi poate fi restrînsă numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, pentru apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor; pentru protecţia sănătăţii sau a moralei, reputaţiei sau a drepturilor altuia; pentru a împiedica divulgarea de informaţii confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti. (2) În condiţii de război pot fi stabilite şi alte restricţii ale drepturilor şi libertăţilor omului cu indicarea termenului acţiunii acestor restricţii. Nu pot fi restrînse drepturile şi libertăţile omului prevăzute de articolele 16-18, 20-27, 46-47 (referitor la locuinţă) 48, 52, 53 din prezenta Constituţie. (3) Restrîngerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii". Modificarea articolului 54 şi propunerea lui într-o redacţie nouă se motivează prin faptul că unele prevederi din articolul 54 în redacţia actuală, şi anume restrîngerea drepturilor şi libertăţilor pentru desfăşurarea anchetei penale, contravine articolului 21 din Constituţie, care garantează oricărei persoane acuzate de delict prezumţia nevinovăţiei, pînă cînd vinovăţia sa nu va fi dovedită în mod legal.

Articolul 55 din Constituţie se propune într-o redacţie nouă cu următoarea denumire şi conţinut: "Articolul 55. Exercitarea drepturilor şi libertăţilor. Cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini şi apatrizii sînt obligaţi să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale fară a încălca drepturile şi libertăţile celorlalţi, prevăzute de actuala Constituţie, de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, de Convenţia europeană pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale". Propunerea de a modifica ariticolul 55 din Constituţie se explică prin faptul că prevederile acestui articol în redacţia actuală contravin Declaraţiei şi Convenţiei menţionate mai sus şi acest fapt a fost menţionat în avizul Comisiei Juridice a Consiliului Europei.

Articolul 93 din Constituţie se propune într-o redacţie nouă: "Articolul 93. Promulgarea legilor (1) Legea se trimite spre promulgare Preşedintelui Republicii Moldova. Promulgarea legii se face în termen de 25 zile de la primire. (2) Înainte de promulgare Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii. (3) Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la adoptarea legii după reexaminare sau de la luarea Hotărîrii Curţii Constituţionale prin care is-a confirmat constituţionalitatea". Iniţiatorii revizuirii Constituţiei susţin că prin modificarea articolului 93 din Constituţie se propune un mecanism mai simplu de promulgare a legilor, care ţine cont de atribuţiile constituţionale atît ale Pralamentului, cît şi ale Preşedintelui Republicii Moldova.

Modificarea articolelor 124 şi 125 din Constituţie privind atribuţiile şi structura Procuraturii, precum şi privind mandatul procurorilor se propune după cum urmează: "Articolul 124. Rolul procuraturii. (1) În activitatea judiciară Procuratura reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. (2) Procuratura îşi exercită atribuţiile prin procuraturile constituite în teritorii, în condiţiile legii. Articolul 125. Statutul procurorilor. (1) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea Ministerului Justiţiei. (2) Funcţia de procuror este incompatibilă cu orice funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice şi de activităţi ştiinţifice". Iniţiatorii revizuirii articolelor 124 şi 125 din Constituţie consideră că clauzele acestor articole contravin articolului 6 al Legii Supreme, deoarece procuratura, prin natura sa, este o putere executivă şi deci nicidecum nu poate fi o putere aparte aşa cum prevede articolul 125 din Constituţie. Rolul şi funcţiile procuraturii, susţine grupul de deputaţi în Parlament, trebuie să fie modificate, astfel încît această instituţie să devină un organ care să corespundă normelor şi exigenţelor statului de drept şi Consiliului Europei. Examinînd materialele dosarului, Curtea Constituţională a constatat că revizuirea articolelor sus-menţionate din Constituţie este iniţiată de 36 deputaţi în Parlament. Avînd în vedere că, potrivit art. III alin. (2) al Dispoziţiilor Finale şi Tranzitorii din Constituţie, Parlamentul este constituit din 104 deputaţi, iar art. 141, alin. (1) lit. b) din Constituţie prevede că revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de un număr de cel puţin o treime de deputaţi în Parlament, Curtea Constituţională constată că grupul de deputaţi a procedat în strictă conformitate cu Legea Supremă a statului. Pronuţîndu-se asupra iniţiativei de reviziure a Constituţiei Curtea Constituţională reţine următoarele: În conformitate cu art. 142 din Constituţie, care prevede limitele revizuirii Constituţiei, subiecţii cu dreptul de a iniţia revizuirea Legii Supreme prevăzuţi în art. 141 din Constituţie nu pot face propuneri pentru modificarea doar a dispoziţiilor constituţionale care se referă la caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi la neutralitatea permanentă a statului. De asemenea, nu poate fi făcută nici o revizuire, dacă ea are ca rezultat suprimarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora. Prin analiza conţinutului proiectului de lege constituţională s-a constatat că grupul de deputaţi în Parlament propune modificarea articolelor din Constituţie privind pedeapsa capitală, libertatea individuală şi siguranţa persoanei, inviolabilitatea domiciliului, secretul corespondenţei, restrîngerea exercitării unor drepturi sau a unor libertăţi, exercitarea drepturilor şi a obligaţiunilor, promulgarea legilor, rolul procuraturii şi statutul procurorilor. Prin urmare, proiectul de lege constituţională în cauză nu se referă la revizuirea dispoziţiilor din Constituţie privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi celor referitoare la neutralitatea permanentă a statului. Deci la acest capitol propunerile grupului de deputaţi nu depăşesc limitele revizuirii Constituţiei prevăzute în art. 142 alin. (1) din Legea Supremă. Afară de aceasta, majoritatea modificărilor propuse de către iniţiatorii revizuirii Constituţiei nu îngrădesc drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sau garanţiile acestora. Totodată, Curtea Constituţională nu poate susţine unele propuneri ale grupului de deputaţi din următoarele considerente: Din conţinutul alin. (2) al art. 54 din proiectul legii constituţionale, propus de iniţiatorii revizuirii Constituţiei, reiese că în condiţii de război nu pot fu restrînse drepturile cetăţenilor, prevăzute în art. 47 din Constituţie doar referitor la dreptul la locuinţă. De menţionat, că, în conformitate cu norma constituţională menţionată, statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzînd hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare. Astfel, propunerea grupului de deputaţi la acest capitol de fapt scuteşte statul de obligaţiunea constituţională de a lua măsuri în timp de război pentru asigurarea necesităţilor vitale ale cetăţenilor săi, inclusiv asigurarea cu hrană şi îmbrăcăminte. Totodată, conform art. 142 alin. (2) din Constituţie nici o revizuire a Legii Supreme nu poate fi făcută, dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau garanţiilor acestora. Curtea Constituţională nu poate susţine nici propunerea grupului de deputaţi de a completa articlul 93 din Constituţie cu un nou alineat (3), care ar prevedea că dacă Preşedintele Republicii Moldova a cerut Parlamentului reexaminarea legii, ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la adoptarea legii, după reexaminare sau de la luarea hotărîrii Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea. Curtea Constituţională este unica autoritate de jurisdicţie constituţională în Republica Moldova şi este independentă de orice autoritate publică. În conformitate cu art. 135 alin. (1) lit. a) Curtea Constituţională exercită controlul constituţionalităţii doar al actelor normative ale Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului care sînt în vigoare. Iniţiatorii revizuirii Constituţiei propun, de fapt, controlul constituţionalităţii unor legi, care efectiv nu există. Dacă legea Parlamentului nu este promulgată de către şeful statului, ea nu se publică în Monitorlul Oficial al Republicii Moldova, iar nepublicarea legii, conform art. 76 din Constituţie, atrage inexistenţa acesteia. Deci această propunere a grupului de deputaţi în Parlament contravine prevederilor art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie. Pentru considerentele expuse şi avînd în vedere că potrivit art. 141 alin. (2) din Constituţie proiectele de legi constituţionale se prezintă Parlamentului numai împreună cu avizul Curţii Constituţionale, conducîndu-se de art. 61 alin. (1) din Codul Jurisdicţiei constituţionale prin votul majorităţii judecătorilor Curtea Constituţională adoptă următorul aviz: 1. Revizuirea Constituţiei este iniţiată de un grup de 36 deputaţi în Parlament în conformitate cu prevederile art. 141 alin. (1) lit. b) din Constituţia Republicii Moldova. 2. Conţinutul proiectului de lege constituţională al grupului de deputaţi în Parlament nu contravine dispoziţiilor art. 142 alin. (1) din Constituţia Republicii Moldova. 3. Propunerea de a completa art. 54 din Constituţie cu un alineat nou (2) în sensul că în condiţii de război pot fi restrînse drepturile cetăţenilor prevăzute în art. 47 alin. (1) din Constituţie cu excepţia dreptului la locuinţă, contravine prevederilor stipulate în art. 142 alin. (2) din Legea Supremă. 4. Propunerea de a modifica articolul 93 din Constituţie în sensul că legile Parlamentului nepromulgate de Preşedintele Republicii Moldova pot fi supuse controlului constituţionalităţii contravine prevederilor art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituţia Republicii Moldova. 5. Prezentul aviz este definitiv, nu poate fi atacat, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.