Hotărâre nr. 18 din 09.06.1997

HCC18/1997 ID intern unic: 320287 Fişa actului juridic Версия на русском Republica Moldova

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

HOTĂRÎRE Nr. 18 din 09.06.1997 cu privire la validarea domnului Oleg STRATULAT în calitate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova Publicat : 26.06.1997 în Monitorul Oficial Nr. 41 art Nr : 21 Data intrarii in vigoare : 09.06.1997 În numele Republicii Moldova, Plenul Curţii Constituţionale în componenţa: Pavel BARBALAT - preşedinte Nicolae CHISEEV - judecător Mihai COTOROBAI - judecător Gheorghe SUSARENCO - judecător-raportor Ion VASILATI - judecător cu participarea Ludmilei Zadorojnîi, grefier, în prezenţa domnului Oleg STRATULAT, candidat supleant pa lista Blocului Electoral "Blocul Ţăranilor şi Intelectualilor" şi domnului Andrei Iuri- Apostol, preşedintele Partidului Naţional Liberal, examinînd, în baza art. 135 alin. (1) lit. e) din Constituţia Republicii Moldova şi art. 59 alin. (2) din Legea privind alegerea Parlamentului nr. 1609-XII din 14 octombrie 1993, adresarea Blocului Electoral "Blocul Ţăranilor şi Intelectualilor" privind validarea în calitate de deputat în Parlament a domnului Oleg Stratulat, candidat supleant pe lista Blocului Electoral menţionat, a c o n s t a t a t: La 6 iunie 1997 la Curtea Constituţională a parvenit adresarea Blocului Electoral "Blocul Ţăranilor şi Intelectualilor", semnată de: Ala Mîndîcanu, vicepreşedinte al Ligii Democrat- Creştine a Femeilor din Moldova, Valeriu Matei, preşedintele Partidului Forţelor Democratice, Simion Certan,

preşedintele Partidului Naţional Ţărănesc, şi Andrei Iuri-Apostol, preşedintele Partidului Naţional Liberal, privind validarea domnului Oleg Stratulat în calitate de deputat în Parlament în legătură cu disponibilizarea unui mandat de deputat ce aparţine Blocului Electoral ca urmare a decesului Lidiei Istrati, deputat în Parlament. Potrivit materialelor prezentate şi extrasului din stenograma şedinţei Parlamentului din 4 iunie 1997 în legătură cu decesul Lidiei Istrati, deputat în Parlament, Blocul Electoral "Blocul Ţăranilor şi Intelectualilor" dispune de un mandat liber în Parlament. Următorul candidat supleant pe lista Blocului Electoral "Blocul Ţăranilor şi Intelectualilor", declarat prin Hotărîrea Plenului Judecătoriei Supreme a Republicii Moldova, atribuit cu funcţii de Curtea Constituţională din 24 martie 1994, este Oleg Stratulat.

În conformitate cu prevederile art. 69 alin. (1) din Constituţia Republicii Moldova, deputaţii în Parlament intră în exerciţiul mandatului numai sub condiţia validării. Potrivit art. 59 alin. (2) din Legea privind alegerea Parlamentului nr. 1609-XII din 14 octombrie 1993, Curtea Constituţională poate declara candidatul supleant drept deputat în Parlament, dacă din diferite motive se va elibera un mandat de deputat, aparţinînd Partidului sau Blocului Electoral pe care îl reprezintă. Din documentele examinate reiese că Blocul Electoral "Blocul Ţăranilor şi Intelectualilor" dispune de un mandat de deputat disponibilizat ca rezultat al decesului deputatului în Parlament Lidia Istrati. Candidatul supleant (primul pe lista supleanţilor Blocului Electoral menţionat) este Oleg Stratulat.

În şedinţa plenară a Curţii Constituţionale nu au fost stabilite circumstanţe ce ar împiedica validarea domnului Oleg Stratulat drept deputat în Parlament. Pentru considerantele expuse şi conducîndu-se de prevederile art. 62 din Codul jurisdicţiei constituţionale,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

HOTĂRĂŞTE:

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

HOTĂRÎRE Nr. 16 din 19.05.1997 privind controlul constituţionalităţii dispoziţiilor pct.10 alin.2 din Regulamentul cu privire la modul de perfectare şi eliberare a actelor de indentitate ale Sistemului naţional de paşapoarte Publicat : 05.06.1997 în Monitorul Oficial Nr. 037 Promulgat : 19.05.1997 În numele Republicii Moldova, Curtea Constituţională în componenţa: Gheorghe SUSARENCO - preşedinte Nicolae CHISEEV - judecător Mihai COTOROBAI - judecător Nicolae OSMOCHESCU - judecător-raportor Ion VASILATI - judecător cu participarea Ludmilei ZadorojnÎi, grefier, domnului Vladimir Solonari, preşedintele Comisiei parlamentare pentru drepturile omului şi minorităţile naţionale, autorul sesizării, domnilor Vladimir Molojen, viceministru al afacerilor interne, şi Mihail Ştirban, viceministru al dezvoltării teritoriului, construcţiilor şi gospodăriei comunale, reprezentanţii Guvernului, conducîndu-se de dispoziţiile art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituţia Republicii Moldova, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul cu privire la controlul constituţionalităţii dispoziţiilor pct. 10 alin. 2 din Regulamentul cu privire la modul de perfectare şi eliberare a actelor de identitate ale Sistemului naţional de paşapoarte,

anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 376 din 6 iunie 1995 "Cu privire la măsurile suplimentare de realizare a Sistemului naţional de paşapoarte". Temei pentru examinarea dosarului, conform art. 24 şi 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, a servit sesizarea domnului Vladimir Solonari, deputat în Parlament, acceptată spre examinare şi soluţionare în fond şi inclusă în ordinea de zi prin decizia Curţii Constituţionale din 11 martie 1997. Examinînd sesizarea în cauză, analizînd argumentele expuse de părţi în şedinţă, Curtea Constituţională a c o n s t a t a t: 1. Pentru executarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr. 144 din 20 septembrie 1993 "Cu privire la crearea Sistemului naţional de paşapoarte şi Registrului de stat al populaţiei" şi Hotărîrii Parlamentului Republicii Moldova nr. 274-XIII din 9 noiembrie 1994 "Pentru punerea în aplicare a Legii privind actele de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte", Guvernul Republicii Moldova, prin hotărîrea nr. 376 din 6 iunie 1995 "Cu privire la măsurile suplimentare de realizare a Sistemului naţional de paşapoarte", a aprobat Regulamentul cu privire la modul de perfectare şi eliberare a actelor de identitate ale Sistemului naţional de paşapoarte (în continuare Regulament).

La 27 februarie 1997 domnul Vladimir Solonari, deputat în Parlament, a sesizat Curtea Constituţională, indicînd că o serie de dispoziţii normative contravin art. 27 alin. (2) din Constituţie şi anume: a) punctul 10 alineatul 2 din Regulament: "Cetăţenii sînt obligaţi să obţină înscrierea menţiunii de stabilire a domiciliului în termen de 3 zile din momentul sosirii"; b) limita minimă de 9 metri pătraţi obligatorii de spaţiu locativ pentru efectuarea înscrierii cetăţenilor, stabilită prin Hotărîrea Sovietului Miniştrilor al RSS Moldoveneşti nr. 341 din 7 octombrie 1974 "Despre Hotărîrea Sovietului Miniştrilor al URSS nr. 678 din 28 august 1974 "Despre regulile vizei de reşedinţă a cetăţenilor"; c) art. 42 din Codul cu privire la locuinţe al Republicii Moldova ce stabileşte obligativitatea spaţiului locativ de 9 metri pătraţi pentru obţinerea vizei de reşedinţă.

În sesizare autorul menţionează că potrivit art. II din Titlul VII "Dispoziţii finale şi tranzitorii" din Constituţie "Legile şi celelalte acte normative rămîn în vigoare în măsura în care nu contravin Constituţiei". 2. Art. 1 alin. (3) din Constituţia Republicii Moldova proclamă că demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane reprezintă valori supreme, a căror respectare şi protecţie este o obligaţie a statului.

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

HOTĂRĂŞTE: 1. Recunoaşte neconstituţionalitatea pct. 10 din "Regulamentul cu privire la modul de perfectare şi eliberare a actelor de identitate ale Sistemului naţional de paşapoarte", aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 376 din 6 iunie 1995 "Cu privire la măsurile suplimentare de realizare a Sistemului naţional de paşapoarte", precum şi toate dispoziţiile care conţin locuţiunea "viză de domiciliu" şi "viză de reşedinţă". 2. Prezenta Hotărîre este definitivă, intră în vigoare la data adoptării, nu poate fi atacată şi va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în termen de 10 zile de la data adoptării. PREŞEDINTE Gheorghe SUSARENCO Chişinău, 19 mai 1997. Nr. 16. CCO6d/1997 ID intern unic: 286052 Fişa actului juridic Версия на русском Republica Moldova

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIE Nr. 6d din 19.05.1997 Decizie Publicat : 29.05.1997 în Monitorul Oficial Nr. 035 Promulgat : 19.05.1997 Curtea Constituţională în componenţa: Gheorghe SUSARENCO - preşedinte Nicolae CHISEEV - judecător Mihai COTOROBAI - judecător-raportor Nicolae OSMOCHESCU - judecător Ion VASILATI - judecător cu participarea Ludmilei Zadorojnîi, grefier, domnului Tudor Olaru, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, autorul sesizării, domnului Victor Cecan, preşedintele Comisiei juridice pentru numiri şi imunităţi, reprezentantul Parlamentului, conducîndu-se de art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituţia Republicii Moldova şi art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, a examinat în şedinţă plenară, conform art. 23 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, dosarul cu privire la controlul constituţionalităţii prevederilor art. 18 lit. a) din Legea privind administraţia publică locală.

Temei pentru examinarea dosarului a servit sesirea domnilor E. Rusu şi T. Olaru, deputaţi în Parlament, privind controlul constituţionalităţii prevederilor art. 18 lit. a) din Legea privind administraţia publică locală, prezentată conform art. 38 şi 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale, acceptată spre examinare şi inclusă în ordinea de zi prin decizia Curţii Constituţionale din 31 martie 1997. Examinînd dosarul în cauză şi audiind argumentele părţilor - autorului sesizării şi reprezentantului Parlamentului, Curtea Constituţională a constatat: La 10 decembrie 1996 domnii E. Rusu şi T. Olaru, deputaţi în Parlament, au adresat Curţii Constituţionale o sesizare, prin care se solicită controlul constituţionalităţii prevederilor art. 18 lit. a) din Legea nr. 310-XIII din 7 decembrie 1994 privind administraţia publică locală (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr. 3-4, art. 43), conform cărora consiliul municipal alege din rîndul consilierilor primarul municipiului.

Autorii sesizării argumentează rugămintea de a recunoaşte drept neconstituţionale prevederile art. 18 lit. a) din Legea citată exprimate prin cuvintele "şi primarul municipiului", deoarece ele contravin art. 109, 110 şi 112 din Constituţie.

În procesul pregătirii cauzei spre examinare Curtea Constituţională a stabilit că art. 18 lit. a) din Legea privind administraţia publică locală din 7 decembrie 1994 în redacţia iniţială prevedea că: "Consiliul raional, municipal exercită şi următoarele atribuţii specifice: a) la propunerea Guvernului alege din rîndul consilierilor preşedintele comitetului executiv raional şi primarul municipiului, prezintă Preşedintelui Republicii Moldova candidatura respectivă pentru confirmare în funcţie". Fiind sesizat de Curtea Constituţională asupra obiectului în cauză, Guvernul Republicii Moldova prin scrisoarea din 8 mai 1997 a răspuns că alegerea primarului municipal din rîndul consilierilor de către consiliul municipiul contravine articolului 112 din Constituţia Republicii Moldova.

La aceeaşi adresare a Curţii Constituţionale Parlamentul Republicii Moldova prin avizul Comisiei juridice pentru numiri şi imunităţi din 25 aprilie 1997 a răspuns că Legea privind administraţia publică locală a fost modificată prin Legea nr.1114-XIII din 26 februarie 1997 conform Hotărîrii Curţii Constituţionale din 6 noiembrie 1995. Într-adevăr, Curtea Constituţională prin Hotărîrea sa din 6 noiembrie 1995 cu privire la controlul constituţionalităţii unor prevederi ale Legii cu privire la alegerile locale şi Legii privind administraţia publică locală a recunoscut drept neconstituţionale şi un şir de prevederi ale Legii privind administraţia publică locală.

Întru îndeplinirea acestei Hotărîri a Curţii Constituţionale Parlamentul Republicii Moldova la 26 februarie 1997 a adoptat Legea nr. 1114-XIII pentru modificarea Legii cu privire la alegerile locale şi a Legii privind administraţia publică locală, prin care din art. 18 lit. a) al ultimei cuvintele "la propunerea Guvernului", "şi primarul municipiului, prezintă Preşedintelui Republicii Moldova candidatura respectivă pentru confirmare în funcţie" au fost excluse.

Întrucît chestiunea abordată în sesizare a fost soluţionată de Parlament prin Legea nr. 1114-XIII din 26 februarie 1997, publicată la 3 aprilie 1997 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr. 21, art. 217), şi prin erata publicată la 17 aprilie 1997 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr. 24) domnii Eugen Rusu şi Tudor Olaru, deputaţi în Parlament, în conformitate cu art. 41 din Codul jurisdicţiei constituţionale, şi-au retras printr-o cerere depusă la Curtea Constituţională la 8 mai 1997, sesizarea din 10 decembrie 1996. Pentru considerentele expuse, conform art. 41 alin. (1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, care prevede dreptul subiectului de a-şi retrage sesizarea la orice etapă de examinare a cauzei, şi călăuzindu-se de art. 60 lit. a) din Codul jurisdicţiei constituţionale,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIDE: 1. Sistează procesul de examinare şi soluţionare în fond a cauzei iniţiate în baza sesizării domnilor Eugen Rusu şi Tudor Olaru, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova, din 10 decembrie 1996. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi atacată, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". PREŞEDINTE Gheorghe SUSARENCO Chişinău, 19 mai 1997. Nr. 6. HCC15/1997 ID intern unic: 285938 Fişa actului juridic Версия на русском Republica Moldova

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

HOTĂRÎRE Nr. 15 din 06.05.1997 cu privire la interpretarea art. 135 alin. (1) lit. g) din Constituţia Republicii Moldova Publicat : 22.05.1997 în Monitorul Oficial Nr. 33 În numele Republicii Moldova Curtea Constituţională în componenţa: Gheorghe SUSARENCO - preşedinte Nicolae CHISEEV - judecător Mihai COTOROBAI - judecător Nicolae OSMOCHESCU - judecător-raportor Ion VASILATI - judecător cu participarea Ludmilei Zadorojnîi, grefier, domnului Victor Cecan, deputat în Parlament, preşedintele Comisiei juridice pentru numiri şi imunităţi a Parlamentului Republicii Moldova, autorul sesizării, conducîndu-se de dispoziţiile art. 135 alin. (1) lit. b) din Constituţia Republicii Moldova, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul cu privire la interpretarea art. 135 alin. (1) lit. g) din Constituţia Republicii Moldova.

Temei pentru examinarea dosarului, conform art. 24 şi 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, a servit sesizarea domnului Victor CECAN, deputat în Parlament, acceptată spre examinare în fond şi soluţionare şi inclusă în ordinea de zi prin decizia Curţii Constituţionale din 11 martie 1997. Examinînd sesizarea în cauză, audiind argumentele expuse în şedinţă, Curtea Constituţională a constatat: 1. La 4 februarie 1997 domnul Victor CECAN, deputat în Parlament, a sesizat Curtea Constituţională solicitînd interpretarea art. 135 alin. (1) lit. g) din Constituţia Republicii Moldova vizînd următoarele aspecte: - interpretarea expresiei "cazurile excepţionale de neconstituţionalitate a actelor juridice"; - specificarea cazurilor de neconstituţionalitate a actelor juridice, care pot fi examinate şi soluţionate de Curtea Constituţională la sesizarea Curţii Supreme de Justiţie, particularităţile procedurale în raport cu sesizările altor subiecţi cu drept de sesizare.

2. În sesizare autorul menţionează că diferiţi subiecţi cu drept de sesizare aplică, referindu-se la dispoziţiile art. 135 alin. (1) lit. a) şi g) din Constituţie, în mod diferit procedeele de apreciere a neconsituţionalităţii actelor contestate şi că sintagma "rezolvă cazurile" şi expresia "exercită la sesizare controlul constituţionalităţii" nu sînt identice. În opinia autorului sesizării noţiunea "act juridic" are o arie semantică mai largă, ea include nu numai legile, regulamentele şi hotărîrile Parlamentului, decretele Preşedintelui Republicii Moldova, hotărîrile şi dispoziţiile Guvernului, tratatele internaţionale la care Moldova este parte, ci şi "dispoziţiile Preşedintelui Republicii Moldova, dispoziţiile Preşedintelui Parlamentului, ordinele organelor centrale de specialitate ale statului etc.", care ar putea fi obiect de sesizare în Curtea Constituţională de către Curtea Supremă de Justiţie.

3. Examinarea sesizării în fond necesită analiza esenţei, explicarea şi comentarea sintagmei "excepţie de neconstituţionalitate" şi a locuţiunii "acte juridice" în limitele dispoziţiilor Constituţiei Republicii Moldova. 3.1. Noţiunea "excepţia de neconstituţionalitate" O lege sau alt act normativ, legitim adoptat de organul de resort, poate fi supus controlului constituţionalităţii conform art. 135 din Constituţia Republicii Moldova. Controlul constituţionalităţii legilor este, potrivit Constituţiei, prerogativa exclusivă a Curţii Constituţionale întru garantarea principiului separării puterilor în stat. Problema conformităţii unei legi ori altui act normativ cu Constituţia, sau, la modul concret, stabilirea dacă organul legiuitor şi-a exercitat ori nu prerogativele legislative în limitele Constituţiei, se soluţionează, de regulă, prin controlul difuz ori concret (centralizat).

Inexistenţa instituţiei precedentului juduciar în sistemul judecătoresc naţional face imposibil controlul difuz al constituţionalităţii legilor de către instanţele ordinare judecătoreşti. Totodată, Curtea Constituţională este abilitată cu controlul concret (centralizat). 3.2. Art. 11 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova (în redacţia Legii pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, nr. 942-XIII din 18 iulie 1996) prevede că, dacă în procesul judecării pricinei instanţa de judecată stabileşte că norma de drept ce urmează a fi aplicată este în contradicţie cu prevederile Constituţiei şi este expusă într-un act normativ, care, potrivit Constituţiei, se supune controlului constituţionalităţii, examinarea pricinii se suspendă şi instanţa de judecată se adresează Curţii Supreme de Justiţie cu propunerea de a sesiza Curtea Constituţională.

Curtea Supremă de Justiţie examinează propunerea şi, fără să se exprime asupra ei, se adresează Curţii Constituţionale cu o sesizare întocmită în conformitate cu art. 39 al Codului jurisdicţiei constituţionale. Art. 10 alin. 2 din Codul de procedură penală (în redacţia Legii pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală nr. 809-XIII din 10 aprilie 1996) prevede aplicarea aceleiaşi proceduri la examinarea cauzelor penale. Din dispoziţiile articolelor citate rezultă că constituţionalitatea unei legi, unei norme de drept dintr-un alt act normativ, ce urmeză a fi raportată părţilor, se poate invoca numai în cazul unui litigiu în curs de judecată, deci întotdeauna pe cale de excepţie şi niciodată prin acţiune.

3.3. Excepţia de neconstituţionalitate exprimă o legătură organică, logică între problema de constituţionalitate şi fondul litigiului principal. Ea poate fi invocată ca incident din iniţiativa părţilor sau din oficiu de instanţa de judecată. Elementele principale ale excepţiei de neconstituţionalitate sînt: - necesitatea efectuării unui control de neconstituţionalitate; - existenţa raportului triunghiular între partea aflată în proces, ale cărei drepturi sau interese au fost eventual lezate printr-o normă neconstituţională, instanţa de judecată, în faţa căreia se invocă neconstituţionalitatea şi Curtea Constituţională, chemată să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate; - obiectul excepţiei de neconstituţionalitate (care este mai larg, incluzînd nu numai legile, ci şi alte acte normative).

3.4. În baza celor expuse Curtea Constituţională conchide că sintagma "excepţia de neconstituţionalitate" în sensul dispoziţiei art. 135 alin. (1) lit g) din Constituţie poate fi interpretată ca procedură de iniţiere de către instanţele ordinare de judecată, la iniţiativa părţilor sau din oficiu, a controlului conformităţii unei legi sai altui act normativ în întregul său, ori în majoritatea cazurilor parţial cu normele constituţionale. Această procedură este o abatere de la regula generală, stabilită în art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie şi art. 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, şi prin natura sa este o excepţie. 4. Noţiunea "acte juridice" 4.1. Conform dispoziţiilor art. 135 alin. (1) lit. g) din Constituţie Curtea Constituţională rezolvă cazurile excepţionale de neconstituţionalitate a actelor juridice sesizate de Curtea Supremă de Justiţie.

Interpretarea strict gramaticală a locuţiunii "act jurudic" este insuficientă şi ar putea provoca ambiguităţi în înţelegerea corectă a sensului ei textual. În cazul nostru concret mai eficientă şi binevenită ar fi metoda sistematică în îmbinare cu cea teleologică de interpretare: raportarea textului legii contestate la alte norme de drept, consfinţite în Constituţie şi dezvăluirea scopului avut în vedere de legiuitor la momentul elaborării legii. Stipulînd competenţele Curţii Constituţionale, Constituţia arată că acestea constau în garantarea supremaţiei Constituţiei. Această sintagmă poate eventual însemna şi sancţionarea (la sesizare) a oricărui comportament neconstituţional din partea oricărei autorităţi publice în exerciţiul atribuţiilor ei.

Constituţia a stabilit Curţii Constituţionale o competenţă strict determinată şi limitativă de a-şi exercita una din atribuţiile sale prin controlul constituţionalităţii numai al legilor, regulamentelor şi hotărîrilor Parlamentului, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, hotărîrilor şi dispoziţiilor Guvernului, precum şi al tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte. Actele sus-numite, prin trăsăturile lor specifice (adoptarea sau emiterea lor de autorităţile publice centrale, caracterul lor coercitiv, general şi obligatoriu) sînt acte normative (exceptînd regulamentele Parlamentului, decretele Preşedintelui Republicii Moldova, dispoziţiile Guvernului cu caracter individual).

Ceea ce corespunde dispoziţiilor art. 140 alin. (1) din Constituţie, care stipulează că Curtea Constituţională în hotărîrile adoptate se pronunţă exclusiv asupra legilor şi altor acte normative sau asupra unor părţi ale acestora. 4.2. În sensul larg noţiunea de "act juridic" constituie o manifestare de voinţă umană în scopul de a crea, modifica sau stinge un raport juridic. Altfel spus, actul juridic e sorgintea principală a activităţii umane conştiente, reglementată de norma de drept. La baza clasificării actelor juridice în literatura juridică de specialitate stau multiple criterii: în dependenţă de ramura de drept, ţinînd seama de voinţa participanţilor(ex. unilaterale), după modul de formulare ( ex.

consensuale), din punctul de vedere al efectelor (ex. constitutive, declarative) etc. E de menţionat că actele constitutive de drepturi creează o situaţie juridică nouă, modificînd-o pe cea anterioară(ex. actele administrative, actele jurisdicţionale). 4.3. Curtea Constituţională consideră că nu există temei pentru a considera identice noţiunile de "act juridic" şi "act normativ". Nu poate fi reţinută nici interpretarea largă, extensivă a noţiunii "act juridic" pe motivul lipsei de corespondenţă între conţinutul şi formularea textului normei de drept vizate. Potrivit dispoziţiilor art. 135 şi 140 din Constituţie, în cazul luat în dezbatere se impune o interpretare restrictivă a locuţiunii "acte juridice", subînţelegîndu-se prin ea - acte constitutive de drepturi, emise de autorităţile publice centrale, cu caracter coercitiv, general şi obligatoriu pe baza legii şi în vederea exercitării ei în scopul naşterii, modificării sau stingerii unor raporturi juridice.

5. Curtea Constituţională nu este abilitată să controleze constituţionalitatea "dispoziţiilor Preşedintelui Republicii Moldova, dispoziţiilor Preşedintelui Parlamentului, ordinele organelor centrale de specialitate şi ale organelor locale etc." (nota autorului sesizării). Prin natura lor juridică, actele sus-menţionate, ca simple acte administrative (de gestiune, de specialitate, ce produc efecte numai pentru o anumită persoană fizică sau juridică şi, de regulă, constată ori acordă drepturi), nu pot fi obiect de control al constituţionalităţii la sesizarea subiecţilor cu acest drept a Curţii Constituţionale.

Asupra acestor acte urmează să se pronunţe instanţele judecătoreşti ordinare în baza art. 26, 27 alin. (7), 281 alin. (1) lit. a), 282 lit. a) din Codul de procedură civilă în redacţia Legii cu privire la modificarea şi completarea Codului de procedură civilă nr. 942-XIII din 18 iulie 1996. 6. În sesizare se menţionează că expresiile "exercită la sesizare controlul constituţionalităţii" şi "rezolvă cazurile" din art. 135 alin. (1) al Constituţiei creează dubii în determinarea obiectelor de sesizare şi a subiecţilor cu drept de sesizare, şi, în consecinţă, creează aparenţa existenţei unor modalităţi aparte de apreciere a constituţionalităţii actelor supuse controlului. Interpretarea gramaticală a expresiilor invocate şi corelarea lor cu dispoziţiile art. 135 din Constituţie permit Curţii Constituţionale să constate că dispoziţia textului e clară, completă şi legală.

Dacă expresia "exercită la sesizare controlul constituţionalităţii", înseamnă exercitarea unei atribuţii pentru verificarea unei activităţi, atunci expresia "rezolvarea cazurilor" înseamnă găsirea unei soluţii în situaţia cînd în procesul examinării unui litigiu judecata ordinară constată imposibilitatea aplicării unei legi sau a unui alt act normativ din cauza că acestea contravin Constituţiei. În cazul sesizării Curţii Constituţionale în baza art.135 alin. (1) lit. a) subiecţi cu drept de sesizare pot fi organele indicate în art. 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională (inclusiv Curtea Supremă de Justiţie), iar în baza art. 135 alin. (1) lit. g) - exclusiv Curtea Supremă de Justiţie în baza propunerii judecăţii ordinare de a sesiza Curtea Constituţională.

În baza art. 3 şi 23 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională în activitatea sa se conduce de aceleaşi principii şi exercită jurisdicţia în şedinţe plenare, oricare ar fi actele sesizate şi subiecţii cu drept de sesizare. 7. O regulă, o normă constituţională nu poate fi contrară principiilor fundamentale ce guvernează sistemul de norme constituţionale. Art. 7 din Constituţie stipulează: "...Nici o lege şi nici un alt act juridic...", articolele 20, 135 alin. (1) lit. g), 140 alin. (1) prevăd: "...împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele legitime..."; "...rezolvă cazurile... a actelor juridice..."; "...legile şi alte acte normative...". Faptul că redacţia textelor articolelor menţionate este nesatisfăcătoare din punctul de vedere al utilizării noţiunilor şi termenilor juridici nu trebuie să conducă la interpretarea şi aprecierea lor improprie care o depăşesc.

Legea nu atribuie Curţii Constituţionale competenţa de a da altă formulare textelor de lege, pe care le consideră nesatisfăcător redactate, această competenţă revenindu-i în exclusivitate Parlamentului Republicii Moldova. În baza celor expuse, călăuzindu-se de art. 4 alin. (1) lit. b), 27 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 62 şi 68 din codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională HOTĂRĂŞTE : 1. Dispoziţiile art. 135 alin. (1) lit. g) din Constituţia Republicii Moldova relevă una din atribuţiile Curţii Constituţionale de a se pronunţa asupra constituţionalităţii legilor şi altor acte normative cu caracter coercitiv, general şi obligatoriu (adoptate sau emise de autorităţile publice centrale) ce au incidenţă asupra examinării unui litigiu de către o judecată ordinară, procedura de control fiind iniţiată pe cale de excepţie de către această instanţă prin intermediul Curţii Supreme de Justiţie.

2. În conformitate cu art. 135 alin. (2) din Constituţia Republicii Moldova şi art. 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Supremă de Justiţie este în drept să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la controlul constituţionalităţii tuturor actelor prevăzute în art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituţia Republicii Moldova, art. 135 alin. (1) lit. g) fiind, însă, o competenţă specială a acesteia. 3. Conform art. 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, prezenta Hotărîre este definitivă, nu poate fi atacată şi intră în vigoare la data adoptării. 4. Hotărîrea, conform art. 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova" într-un termen de 10 zile din ziua adoptării.

PREŞEDINTE Gheorghe SUSARENCO Chişinău, 6 mai 1997. Nr. 15 CCO3d/1997 ID intern unic: 286013 Fişa actului juridic Версия на русском Republica Moldova

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

HOTĂRÎRE Nr. 3d din 06.05.1997 Decizie Publicat : 22.05.1997 în Monitorul Oficial Nr. 033 Promulgat : 06.05.1997 Curtea Constituţională în componenţa: Gheorghe SUSARENCO - preşedinte Nicolae CHISEEV - judecător Mihai COTOROBAI - judecător Nicolae OSMOCHESCU - judecător Ion VASILATI - judecător-raportor cu participarea Ludmilei Zadorojnîi, grefier, şi a reprezentantului Preşedintelui Republicii Moldova Alexandru Ohotnicov, şef adjunct al serviciului acte ale Preşedintelui Republicii Moldova, potrivit art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie şi art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională a examinat în şedinţă publică dosarul privind controlul constituţionalităţii Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr. 317 din 11 octombrie 1996 şi a Hotărîrii Guvernului nr. 471 din 29 august 1996. Temei pentru examinarea dosarului au servit sesizările Preşedintelui Republicii Moldova din 23 decembrie 1996 şi a Guvernului din 27 decembrie 1996, prezentate conform art.24 şi art. 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, acceptate spre examinare în fond şi incluse în ordinea de zi prin decizia Curţii Constituţionale din 3 februarie 1997. Examinînd materialele dosarului în cauză potrivit art.23 din Legea cu privire la Curtea Constituţională,

Curtea Constituţională a constatat: La 29 august 1996 Guvernul a adoptat Hotărîrea nr.471 " Cu privire la crearea întreprinderii mixte moldo-americane "Vismos Internaţional", prin care a acceptat propunerea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei privind crearea întreprinderii mixte moldo-americane "Vismos Internaţional" cu statut juridico-organizatoric de societate pe acţiuni în baza combinatului de vinuri spumante şi de marcă "Vismos" din or. Chişinău cu participarea corporaţiei americane AID Internaţional.

Conform acestei Hotărîri Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei era obligat, de comun acord cu Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, să evalueze patrimoniul Combinatului de vinuri spumante şi să determine structura şi graficul de formare a capitalului social al întreprinderii mixte moldo-americane "Vismos Internaţional". Totodată, Guvernul a autorizat Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat să exercite şi funcţiile de fondator, din partea Republicii Moldova, al întreprinderii mixte moldo- americane. Preşedintele Republicii Moldova, prin Decretul nr. 317 din 11 octombrie 1996, a suspendat acţiunea Hotărîrii sus-menţionate a Guvernului, iar la 27 decembrie 1996 Guvernul a sesizat Curtea Constituţională asupra neconstituţionalităţii Decretului prezidenţial.

În sesizarea Guvernului se susţine că, suspendînd Hotărîrea Guvernului nr. 471 din 29 august 1996, şeful statului nu a sesizat concomitent Curtea Constituţională şi deci nu a respectat prevederile art. 88 lit. i) din Constituţie şi Hotărîrea Curţii Constituţionale nr. 5 "b" din 29 martie 1996. La 30 decembrie 1996 la Curtea Constituţională a fost înregistrată cu nr. 27a sesizarea Preşedintelui Republicii Moldova în care se solicită recunoaşterea Hotărîrii Guvernului nr. 471 din 29 august 1996 drept neconstituţională. În sesizarea Preşedintelui Republicii Moldova se susţine că Hotărîrea Guvernului nr. 471 din 29 august 1996 cu privire la crearea întreprinderii mixte moldo-americane "Vismos Internaţional" creează condiţii pentru privatizarea Combinatului de vinuri spumante şi de marcă "Vismos" din or.

Chişinău şi de fapt reglementează regimul juridic al proprietăţii, lucru ce ţine doar de competenţa Parlamentului. Examinînd dosarul în cauză, Curtea Constituţională a constatat că Guvernul prin Hotărîrea nr. 293 din 26 martie 1997 a abrogat Hotărîrea Guvernului nr. 471 din 29 august 1996 contestată de către şeful statului (Monitorul Oficial nr. 21 din 30 aprilie 1997). Avînd în vedere că, suspendînd acţiunea Hotărîrii Guvernului nr. 471 din 29 august 1996, Preşedintele Republicii Moldova, la 30 decembrie 1996 a sesizat Curtea Constituţională asupra neconstituţionalităţii ei, iar la 26 martie curent Guvernul a abrogat Hotărîrea sa nr. 471 din 29 august 1996, Curtea Constituţională consideră că în situaţia ce s-a creat este necesar să se aplice dispoziţiile articolului 60 din Codul jurisdicţiei constituţionale privind sistarea procesului, deoarece excepţia de neconstituţionalitate a actelor normative contestate este rezolvată.

Pentru considerentele expuse şi în temeiul art. 60 lit. d) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională d e c i d e: 1. Se sistează procesul privind controlul constituţionalităţii Decretului preşedintelui Republicii Moldova nr. 317 din 11 octombrie 1996 cu privire la Hotărîrea Guvernului nr. 471 din 29 august 1996 şi Hotărîrii Guvernului nr. 471 din 29 august 1996 "Cu privire la crearea întreprinderii mixte moldo-americane "Vismos Internaţional". 2. Prezenta Decizie este definitivă, nu poate fi atacată, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". PREŞEDINTE Gheorghe SUSARENCO Chişinău, 6 mai 1997. Nr. 3 CCO4d/1997 ID intern unic: 286027 Fişa actului juridic Версия на русском Republica Moldova

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIE Nr. 4d din 06.05.1997 Decizie Publicat : 22.05.1997 în Monitorul Oficial Nr. 033 Promulgat : 06.05.1997 Curtea Constituţională a Republicii Moldova în componenţa: Gheorghe SUSARENCO - preşedinte, judecător-raportor Nicolae CHISEEV - judecător Mihai COTOROBAI - judecător Nicolae OSMOCHESCU - judecător Ion VASILATI - judecător cu participarea Ludmilei Zadorojnîi, grefier, a dlui Alexandru Ohotnicov, şef adjunct al serviciului acte ale Preşedintelui Republicii Moldova, reprezentantul Preşedintelui Republicii Moldova, în baza art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituţia Republicii Moldova şi art. 4 alin. (1) lit a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională a examinat în şedinţă publică dosarul cu privire la constituţionalitatea Hotărîrii Guvernului nr. 687 din 16 decembrie 1996 "Pentru modificarea Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 290 din 24 mai 1996". Temei pentru examinarea dosarului este sesizarea Preşedintelui Republicii Moldova din 24 decembrie 1996, prezentată conform art. 24 şi 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, acceptată spre examinare în fond şi inclusă în ordinea de zi prin decizia Curţii Constituţionale din 11 martie 1997. Examinînd sesizarea în cauză şi audiind argumentele reprezentantului Preşedintelui Republicii Moldova expuse în şedinţă,

Curtea Constituţională a constatat: Avînd în vedere demersurile Comitetului executiv raional Anenii Noi, administraţiei Combinatului agroindustrial "Bulboaca" şi primăriei s. Speia din acelaşi raion, Guvernul prin Hotărîrea nr. 687 din 16 decembrie 1996, a transmis secţia de vinificare din s. Speia de la balanţa Combinatului agroindustrial "Bulboaca", raionul Anenii Noi, la balanţa sovhozului "Primăvara" din s. Speia, acelaşi raion. La 18 decembrie 1996 Preşedintele Republicii Moldova prin Decretul nr. 382 a suspendat acţiunea Hotărîrii sus-menţionate a Guvernului pe motiv că la elaborarea şi adoptarea ei au fost ignorate interesele şi măsurile de protecţie a unei anumite categorii de producători şi nu s-a respectat procedura de adoptare a actelor Guvernului, ceea ce a condus la încălcarea art. 102 alin. (3) şi art. 126 alin. (2) lit a) din Constituţia Republicii Moldova.

În sesizarea Preşedintelui Republicii Moldova, parvenită la Curtea Constituţională, se solicită recunoaşterea neconstituţionalităţii Hotărîrii Guvernului nr. 687 din 16 decembrie 1996 "Pentru modificarea Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 290 din 24 mai 1996". În procesul examinării prealabile a sesizării, la 31 martie 1997 reprezentantul Preşedintelui Republicii Moldova a prezentat Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr. 110-II din 28 martie 1997, prin care Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr. 382 din 18 decembrie 1996 "Cu privire la Hotărîrea Guvernului nr. 687 din 16 decembrie 1996" a fost abrogat şi adresarea Preşedintelui Republicii Moldova din 28 martie 1997 nr. PPL-05/1-01-28, prin care sesizarea Preşedintelui Republicii Moldova din 24 decembrie 1996 se retrage şi se solicită sistarea procesului.

Avînd în vedere cele expuse, în temeiul art. 60 lit a) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională DECIDE: 1. Se sistează procesul privind controlul constituţionalităţii Hotărîrii Guvernului nr. 687 din 16 decembrie 1996 "Pentru modificarea Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 290 din 24 mai 1996". 2. Prezenta Decizie este definitivă, nu poate fi atacată, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova" în termen de 10 zile. PREŞEDINTE Gheorghe SUSARENCO Chişinău, 6 mai 1997. nr.4. CCO5d/1997 ID intern unic: 286043 Fişa actului juridic Версия на русском Republica Moldova

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIE Nr. 5d din 06.05.1997 Decizie Publicat : 22.05.1997 în Monitorul Oficial Nr. 033 Promulgat : 06.05.1997 Curtea Constituţională a Republicii Moldova în componenţa: Gheorghe SUSARENCO - preşedinte, judecător-raportor Nicolae CHISEEV - judecător Mihai COTOROBAI - judecător Nicolae OSMOCHESCU - judecător Ion VASILATI - judecător cu participarea Ludmilei Zadorojnîi, grefier, şi a domnului Alexandru Ohotnicov, şef adjunct al serviciului acte ale Preşedintelui Republicii Moldova, reprezentantul Preşedintelui, examinînd în şedinţă plenară dosarul privind controlul constituţionalităţii Hotărîrii Guvernului nr. 679 din 5 decembrie 1996 "Cu privire la crearea întreprinderii mixte "AROMA" S.A.", călăuzindu-se de art. 135 din Constituţie şi art. 4 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, a constatat: La 5 decembrie 1996 Guvernul Republicii Moldova a adoptat Hotărîrea nr. 679 "Cu privire la crearea întreprinderii mixte "AROMA" S.A.", prin care, pe baza Asociaţiei de producţie "AROMA" din or.

Chişinău, a fost creată întreprinderea mixtă "AROMA" S.A. cu statut juridico-organizatoric de societate pe acţiuni, iar funcţiile de fondator, din partea Republicii Moldova, al întreprinderii mixte "AROMA" S.A. au fost puse în sarcina Ministerului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat. La 18 decembrie 1996 prin Decretul Preşedintelui Republilcii Moldova acţiunea Hotărîrii sus-menţionate a fost suspendată, iar Curtea Constituţională a fost sesizată referitor la constituţionalitatea Hotărîrii în cauză, pe motiv că la adoptarea Hotărîrii Guvernului, prin derogare de la legile "Cu privire la societăţile pe acţiuni" şi "Privind investiţiile străine", au fost încălcate drepturile agenţilor economici şi nu a fost respectată procedura de adoptare a actelor Guvernului, ceea ce a condus la încălcarea art. 6 şi art. 102 alin. (3) din Constituţie.

Fiind sesizat de Curtea Constituţională referitor la obiectul sesizării, Guvernul prin scrisoarea nr. 1039 - 136 din 7 martie 1997, a motivat Hotărîrea prin faptul că Asociaţia de Producţie "AROMA" din Chişinău nu este inclusă în lista obiectivelor care nu sînt pasibile privatizării, de aceea în scopul executării programului de activitate a Guvernului, aprobat de Parlament, executivul este în drept să adopte decizii privitor la reorganizarea în societăţi pe acţiuni a întreprinderilor de stat şi de arendă, care nu sînt supuse privatizării.

Totodată, Guvernul prin Hotărîrea nr. 710 din 18 decembrie 1996 "Privind proiectul Legii cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997-1998", înaintează Parlamentului propuneri privind privatizarea Combinatului de vinuri şi coniac "AROMA" din Chişinău potrivit unor proiecte individuale, aprobate de Parlament (prima poziţie din anexa nr. 2 din proiectul Legii cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997-1998, aprobat prin Hotărîrea sus-menţionată a Guvernului).

Apoi, prin Hotărîrea Guvernului nr. 293 din 26 martie 1997 "Pentru modificarea şi abrogarea unor decizii ale Guvernului Republicii Moldova"*, executivul abrogă Hotărîrea nr. 679 din 5 decembrie 1996 "Cu privire la crearea întreprinderii mixte "AROMA" S.A.". Prin aceasta Guvernul a rezolvat excepţia de neconstituţionalitate a actului normativ sesizat - Hotărîrea Guvernului nr. 679 din 5 decembrie 1996. Pentru considerentele expuse mai sus, călăuzîndu-se de articolul 60 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională DECIDE: 1. Se sistează procesul asupra dosarului privind controlul constituţionalităţii Hotărîrii Guvernului nr. 679 din 5 decembrie 1996 "Cu privire la crearea întreprinderii mixte "AROMA" S.A." în legătură cu faptul că excepţia de neconstituţionalitate a actului normativ contestat este rezolvată.

2. Potrivit art. 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională prezenta Decizie intră în vigoare la data adoptării, este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac şi se pubilică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova" în termen de 10 zile. ---------------- *Hotărîrea nr.293 din 26 martie 1997 publicată în "Monitorul Oficial" din 3 aprilie 1997 nr.21 art.266. PREŞEDINTE Gheorghe SUSARENCO Chişinău, 6 mai 1997. Nr. 5 CCO2/1997 ID intern unic: 285955 Fişa actului juridic Версия на русском Republica Moldova

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

HOTĂRÎRE Nr. 2 din 31.03.1997 Decizie Publicat : 10.04.1997 în Monitorul Oficial Nr. 022 Promulgat : 31.03.1997 Curtea Constituţională a Republicii Moldova în componenţa: Pavel BARBALAT - preşedinte Nicolae CHISEEV - judecător-raportor Nicolae OSMOCHESCU - judecător Mihai COTOROBAI - judecător-raportor Gheorghe SUSARENCO - judecător Ion VASILATI - judecător-raportor cu participarea Ludmilei ZADOROJNÎI, grefier, examinînd în conformitate cu prevederile art. 60 lit. d) din Codul jurisdicţiei constituţionale dosarul privind controlul constituţionalităţii Hotărîrii Guvernului nr. 667 din 29 noiembrie 1996 "Privind crearea întreprinderii mixte moldo- coreene "Jinro-Adler Company" S.A.T.I." a c o n s t a t a t: În scopul relansării şi modernizării producţiei, sporirii volumului producţiei şi realizării vinului pe piaţa internă şi externă la 29 noiembrie 1996 Guvernul a adoptat Hotărîrea nr. 667 "Privind crearea întreprinderii mixte moldo-coreene "Jinro-Adler Company" S.A.T.I" prin care, în baza întreprinderii de stat "Fabrica de vin din Adler", cu participarea firmei sud-coreene "Jinro Industries Co Ltd", a creat întreprinderea mixtă moldo-coreeană "Jinro-Adler Company" S.A.T.I.". În sesizarea Preşedintelui Republicii Moldova, parvenită la Curtea Constituţională la 30 decembrie 1996,

se solicită recunoaşterea Hotărîrii Guvernului nr. 667 din 29 noiembrie 1996 că fiind în contradicţie cu prevederile art. 6 şi art. 72lit. i) din Constituţia Republicii Moldova şi prevederile art. 8 pct. 4 din Legea "Cu privire la privatizare" (În redacţia Legii nr. 580-XIII din 20 septembrie 1996). Prin decizia Curţii Constituţionale a Republicii Moldova din 24 ianuarie 1997 sesizarea Preşedintelui Republicii Moldova a fost acceptată spre examinare şi inclusă în ordinea de zi a Curţii Constituţionale.

În procesul examinării prealabile a sesizării s-a constatat că Guvernul prin Hotărîrea nr. 188 din 28 februarie 1997 a abrogat Hotărîrea Guvernului nr. 667 din 29 noiembrie 1996 "Privind crearea întreprinderii mixte moldo-coreene "Jinro-Adler Company" S.A T I.". Hotărîrea Guvernului nr. 188 este publicată în "Monitorul Oficial" nr. 16-17 din 13 martie 1997 art. 195. După cum rezultă din comunicatul Guvernului nr.1039-137 din 7 martie 1997, adresat Curţii Constituţiuonale, temei pentru abrogarea Hotărîrii Guvernului nr. 667 din 29 noiembrie 1996 a servit propunerea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei şi Ministerului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, cărora li s-a adresat cu un demers administraţia or.

Soci şi directorul fabricii de Vin din Adler, comunicîndu-le că între directorul Fabricii de Vin din Adler şi Firma coreeană au apărut contradicţii serioase în ce priveşte folosirea mijloacelor financiare pentru restructurarea făbricii de vin, precum şi în alte privinţe. Astfel, odată cu abrogarea Hotărîrii Guvernului excepţia de neconstituţionalitate a actului normativ contestat a fost rezolvată, de aceea Curtea Constituţională, în baza dispoziţiilor art. 60 lit. d) din Codul jurisdicţiei constituţionale consideră necesar de a sista procesul. În baza celor expus