Decizia nr. 878/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 61/2023 a Curții de Apel Bacău

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău la data de 25.05.2022, sub nr. de dosar x/2022 reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări (fosta Direcția Regim Permise Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor), a solicitat obligarea pârâtei să-l "angajeze" în funcția de agent de poliție în gradul următor celui scos la concursul din data de 26 ianuarie 2022 (agent principal) pentru postul de la nivelul județului Bacău, angajare care să fie de la data terminării concursului. Gradul următor îl solicită ca și compensare daună morală pentru nedreptatea care i s-a făcut, precum și pentru refuzul indirect al pârâtei de a răspunde în termenul legal de 30 de zile la petiția adresată pârâtei.

Hotărârea primei instanțe Prin sentința civilă nr. 61 din data de 31 mai 2023, Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a calificat excepția nulității absolute, invocată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări, drept petit "constatare nulitate absolută". A respins, ca tardiv, petitul reclamantului privind constatarea nulității absolute a Adresei nr. x/19.01.2022, emisă de pârâtă. A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei pe capătul de cerere "numire în funcție de agent principal" la S.P.C.R.P.C.I.V. Bacău și a respins acest capăt de cerere ca fiind introdus împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă. A respins petitul privind daunele morale, ca inadmisibil.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței menționate a declarat recurs reclamantul A., invocând incidența motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.. A solicitat admiterea recursului, iar în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată. În privința capătului de cerere privind nulitatea adresei nr. x/19.01.2022, arată că cererea de anulare a actului administrativ a fost făcută în termen, astfel că în mod eronat instanța de fond a respinsă ca tardivă, cu încălcarea prevederilor art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. Totodată, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări a fost în mod nelegal respinsă, întrucât aceasta instituție a organizat concursul de ocupare a postului, iar respingerea candidaturii recurentului a fost efectuată de o comisie din cadrul pârâtei. În acest sens, susține că nu a fost respectat principiul rolului activ al judecătorului, prevăzut de art. 22 C. proc. civ. În drept, a invocat dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

Apărările formulate în cauză Intimata-pârâtă Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului, iar pe fond a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

În faza de judecată a recursului, recurentul-reclamant A. a formulat cerere de acordare a despăgubirilor pentru întârzierea în redactarea și comunicarea sentinței atacate, fiind nevoit să depună cereri către instituții abilitate în acest scop pentru desfășurarea cu celeritate a procedurii prevăzute de lege. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului II.1. Analizând cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., în condițiile art. 489 alin. (2) raportat la art. 499 C. proc. civ., excepția nulității recursului pentru nemotivare, invocată de intimata-pârâtă, instanța de control judiciar constată că excepția nu este întemeiată, Înalta Curte reținând că reclamantul a formulat critici ce pot fi subsumate motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., astfel că va respinge excepția invocată, ca nefondată. II.2. Aspecte prealabile referitoare la încadrarea criticilor de nelegalitate formulate de recurentul-reclamant în prevederile art. 488 alin. (1) din C. proc. civ. Potrivit art. 488 alin. (1) C. proc. civ. "Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: 5. când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității; 6. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei; (…) 8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material."; totodată, potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ. "Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile." [s.n.]. Subsumat cazului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., recurentul-reclamant A. a dezvoltat critici referitoare la respingerea capătului de cerere privind constatarea nulității absolute a adresei nr. x/19.01.2022, ca tardiv formulat, încadrate de Înalta Curte în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., urmând a fi astfel analizate. II.3. Examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului și cu dispozițiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate și a apărărilor din întâmpinare, Înalta Curte constată că recursul formulat este nefondat, în considerarea argumentelor în continuare arătate. a) În ce privește primul motiv de casare, în acord cu judecătorul fondului, Înalta Curte constată că prin cererea înregistrată la 1 noiembrie 2022, aflată la dosar fond, reclamantul A. a susținut existența obligației legale a emitentului actului administrativ de a se motiva în fapt și drept temeiul deciziei luate într-o anumită speță. De asemenea, a solicitat instanței de primă jurisdicție să constatate nulitatea absolută a deciziei și, pe cale de consecință, să admită cererea așa cum a formulat-o. Raportat la modalitatea de formulare a solicitării și la calitatea procesuală de reclamant, în mod corect a fost calificată susținerea ca un nou petit având ca obiect nulitatea absolută a Adresei nr. x/19.01.2022, act care nu a fost contestat prin cererea introductivă. În aceste condiții, instanța de fond a aplicat prevederile art. 204 alin. (1) teza I C. proc. civ., potrivit cărora "Reclamantul poate să își modifice cererea și să propună noi dovezi, sub sancțiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat." Reclamantul A. a formulat noul capăt de cerere ulterior datei de 11 octombrie 2022, când a avut loc primul termen de judecată, cererea fiind depusă la oficiul poștal la 31.10.2022, astfel că a operat sancțiunea decăderii din dreptul de a-și completa acțiunea printr-un nou capăt de cerere. Prin urmare, petitul respectiv a fost respins în mod corect ca fiind tardiv, fiind lovit de nulitate conform dispozițiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ. Criticile recurentului nu sunt justificate cu privire la neincidența prescripției, reclamantul făcând confuzie între prescripția acțiunii, prevăzută de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, raportat la alin. (5) din același act normativ, și decăderea din dreptul de a modifica acțiunea, prevăzută la art. 204 alin. (1) teza I C. proc. civ. b) Nu sunt întemeiate nici argumentele subsumate celui de al doilea motiv de casare, față de capătul de cerere privind obligarea pârâtei de numire a reclamantului în funcția publică de agent de poliție la S.P.C.R.P.C.Î.V. Bacău. Potrivit reglementării stabilite de art. 15 indice 2 alin. (4) din O.G. nr. 83/2001, modificată și completată, "Încadrarea și eliberarea din funcție a personalului serviciilor publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor se efectuează prin ordin al prefectului, în condițiile legii, cu avizul Direcției regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor." Simplul fapt că pentru încadrarea în funcție solicitată în speță este necesar avizul pârâtei, nu atribuie acesteia legitimitate procesuala pasivă. Potrivit dispozițiilor art. 32 C. proc. civ.: "(1) Orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia: a) are capacitate procesuală, în condițiile legii; b) are calitate procesuală; c) formulează o pretenție; d) justifică un interes." Așa fiind, între condițiile necesare pentru existența dreptului la acțiune se numără cea privind calitatea procesuală, condiție generală care vizează orice cerere formulată în justiție și care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces, pe tot parcursul soluționării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât și la momentul exercitării și soluționării căilor de atac. Prevederile art. 36 C. proc. civ. reglementează calitatea procesuală ca fiind dată de identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Prin urmare, constatând absența identității dintre pârât și instituția/autoritatea care are ca atribuție/competență legală numirea în postul litigios, Înalta Curte confirmă respingerea acestui capăt de cerere ca fiind introdus împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. În raport de soluția enunțată, Înalta Curte apreciază ca fiind corectă și soluția dată cu privire la capătul de cerere privind obligarea pârâtei la daune morale produse prin respingerea participării la concurs și pentru refuzul pârâtei de a răspunde în termenul legal de 30 de zile la petiția ce i-a fost adresată, referitoare la acordarea unui grad profesional suplimentar, respectiv cel următor gradului principal, scos la concurs. O astfel de solicitare nu va putea fi analizată, față de soluționarea pe cale de excepție a cererii introductive. II.4. Cererea de acordare a despăgubirilor pentru întârzierea în redactarea și comunicarea sentinței atacate, formulată de reclamant direct în calea de atac a recursului, va fi respinsă de Înalta Curte ca inadmisibilă, raportat la dispozițiile art. 483 alin. (3), (47)8 alin. (1) și (3) și art. 494 C. proc. civ., ce prevăd următoarele: art. 483 alin. (3) C. proc. civ.: "Recursul urmărește să supună instanței competente examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile." art. 479 alin. (1) C. proc. civ.: "Prin apel nu se poate schimba cadrul procesual stabilit în fața primei instanțe." art. 479 alin. (3) C. proc. civ.: "În apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot formula pretenții noi." art. 494 C. proc. civ.: "Dispozițiile de procedură privind judecata în primă instanță și în apel se aplică și în instanța de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în prezenta secțiune". Or, în condițiile în care prin cererea de chemare în judecată recurentul - reclamant nu a solicitat despăgubiri pentru soluționarea cu întârziere a cauzei în prima instanță, iar în prezenta cale de atac, instanța de control jurisdicțional analizează doar conformitatea hotărârii pronunțate de prima instanță pe cererea recurentului cu regulile de drept aplicabile, conform dispozițiilor anterior menționate, cererea recurentului - reclamant din această etapă procesuală privind acordarea despăgubirilor, este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004 și art. 496 din C. proc. civ., va respinge excepția nulității recursului, ca nefondată, va respinge cererea de acordare a despăgubirilor formulată de recurentul-reclamant, ca inadmisibilă, și va respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 61 din data de 31 mai 2023, ca nefondat.