Decizia nr. 632/2026 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — conflict de competență împotriva sentinței nr. 389/2025 a Tribunalului Iași

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 01.04.2024 pe rolul Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul Colegiul Medicilor din România - Comisia Superioară de Disciplină, solicitând admiterea contestației împotriva Deciziei 23/23.01.2024 și obligarea pârâtului să dispună reaudierea sa. 2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență 2.1.

Hotărârea Tribunalului Iași, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal Prin sentința civilă nr. 389 din 27 mai 2025, Tribunalul Iași - secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava, reținând că sunt aplicabile dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004. 2.2. Hotărârea Tribunalului Suceava - secția contencios administrativ și fiscal Prin sentința civilă nr. 716 din 13 noiembrie 2025, Tribunalul Suceava - secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat competența soluționării cererii, în favoarea Tribunalului Iași și constatând ivit conflictul negativ de competență a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție - secția de contencios administrativ și fiscal.

În motivare, a reținut că reclamantul locuiește la Penitenciarul Iași cu forme legale, competența fiind determinată de domiciliul avut în ziua învestirii instanței, neavând relevanță schimbarea domiciliului sau a cărții de identitate. II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

1. Argumente de fapt și de drept relevante Înalta Curte reține că reclamantul A. a chemat în judecată Colegiul Medicilor din România - Comisia Superioară de Disciplină, solicitând admiterea contestației împotriva Deciziei 23/23.01.2024 și obligarea pârâtului să dispună reaudierea sa. Examinând aspectele cauzei deduse judecății, Înalta Curte constată că aspectul care a generat conflictul negativ dintre cele două tribunale îl constituie problema instanței competente din punct de vedere teritorial să soluționeze cauza, raportat la noțiunea de domiciliu potrivit disp. art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004. Astfel, în privința competenței teritoriale de soluționare a cauzei sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, conform cărora "(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său.

Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului." Dispozițiile art. 87 C. civ. prevăd că: "domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este locul unde acesta declară că își are locuința principală". Conform art. 86 alin. (2) C. civ.: "dacă prin lege nu se prevede altfel, o persoană fizică nu poate să aibă în același timp decât un singur domiciliu și o singură reședință, chiar și atunci când deține mai multe locuințe". De asemenea, art. 91 C. civ. prevede că: "Dovada domiciliului și a reședinței se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate." În acest sens, Înalta Curte constată că reclamantul, persoană fizică, are domiciliul în mun.

Rădăuți, motiv pentru care va reține competența de soluționare a cauzei a instanței de la domiciliul reclamantului, în conformitate cu disp. art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, respectiv Tribunalul Suceava - secția de contencios administrativ și fiscal, neavând relevanță împrejurarea că la momentul sesizării instanței reclamantul se afla încarcerat în Penitenciarul Iași. Potrivit legii, stabilirea sau schimbarea domiciliului nu operează decât atunci când persoana a făcut-o cu intenția de a locui permanent în acel loc. Intenția se probează prin declarațiile persoanei făcute la organele administrative competente să opereze stabilirea sau schimbarea domiciliului, iar în lipsa acestor declarații, prin orice alte împrejurări de fapt.

Pentru a dovedi domiciliul sau reședința, cetățenii trebuie să prezinte mențiunile din cartea de identitate. Or, în speță, contrar celor reținute de Tribunalul Suceava, faptul că reclamantul este încarcerat la penitenciar nu poate fi interpretat în sensul alegerii și stabilirii domiciliului la penitenciar, nu domiciliază "cu forme legale" în această instituție corecțională, iar această împrejurare nu determină organele administrative competente de a opera modificări în cartea de identitate, competența de soluționare a cauzelor fiind determinată de situarea domiciliului reclamantului, astfel cum reiese din cartea de identitate. 2. Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) din C. proc.

civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Suceava - secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. și pe pârâtul Colegiul Medicilor din România - Comisia Superioară de Disciplină în favoarea Tribunalului Suceava - secția de contencios administrativ și fiscal. Definitivă. Pronunțată astăzi, 06 februarie 2026, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.