Decizia nr. 6112/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — revizuire

Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Decizia nr. 5165 din 12 noiembrie 2024, pronunțată de în dosarul nr. x/2022, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal a constatat nulitatea recursului declarat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 1873 din 7 decembrie 2023 a Curții de Apel București - secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că recurentul a invocat formal motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 6 C. proc. civ.

fără a evidenția vreun element de nelegalitate a sentinței atacate care să se poată încadra în textele invocate, nu a prezentat vreun argument prin care să evidențieze modalitatea în care instanța de fond a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare ar atrage sancțiunea nulității sau în sensul că sentința recurată ar fi nemotivată sau ar cuprinde motive contradictorii ori străine cauzei. Împotriva Deciziei nr. 5165 din 12 noiembrie 2024 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2022 reclamantul A. a formulat cerere de revizuire. Cererea de revizuire este întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc.

civ., revizuentul susținând că în mod greșit a fost constatată nulitatea recursului. Înalta Curte constată că cererea de revizuire este inadmisibilă, pentru considerentele arătate în continuare. Conform art. 509 alin. (1) pct. 1 teza întâi din C. proc. civ.

din 2010: "Art. 509. - (1) Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: 1. s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut". Înalta Curte apreciază că pentru a se putea cere revizuirea unei hotărâri date de instanța de recurs, legiuitorul a impus condiția ca această instanță să fi evocat fondul ceea ce implică fie stabilirea unei alte stări de fapt decât cea care fusese reținută în fazele de judecată anterioare, fie aplicarea altor dispoziții legale la împrejurările de fapt ce fuseseră stabilite, în oricare din ipoteze urmând să se dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecății, față de cea care fusese aleasă până în acel moment.

O astfel de situație nu se întâlnește însă și atunci când instanța de recurs constată nul recursul, cum este și cazul deciziei ce formează obiectul cererii de revizuire Pe calea revizuirii - cale extraordinară de atac de retractare - se verifică îndeplinirea condițiilor expres și limitativ prevăzute de C. proc. civ., fără a se putea proceda la o rejudecare a cauzei, prin reaprecierea probatoriului administrat și reanalizarea modului de aplicare a dispozițiilor incidente cauzei, întrucât, în cadrul acestei căi de atac, nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate. Înalta Curte are în vedere la pronunțarea prezentei decizii, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care s-a reținut, cu referire la cererea de revizuire, că "dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 §1 trebuie interpretat în lumina preambulului Convenției, care consacră, printre altele, preeminența dreptului ca parte a moștenirii comune a părților contractante.

Unul dintre aspectele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității juridice, care impune, inter alia, ca, atunci când instanțele au pronunțat o soluție definitivă, soluția lor să nu poată fi repusă în discuție (Brumărescu, § 61). Securitatea juridică implică respectul pentru principiul res judicata, care constituie principiul caracterului definitiv al hotărârilor judecătorești. Acest principiu subliniază că nicio parte nu poate solicita revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii doar pentru a obține o nouă rejudecare a cauzei. Puterea de revizuire a instanțelor superioare ar trebui utilizată pentru a corecta erorile judiciare, și nu pentru a se ajunge la o nouă examinare a cauzei.

Revizuirea nu ar trebui tratată ca un apel deghizat […]. O îndepărtare de la acest principiu este justificată doar când devine necesară ca urmare a unor circumstanțe având un caracter substanțial și obligatoriu (Cauza Mitrea împotriva României, Hotărârea din 29 iulie 2008, definitivă la 1 decembrie 2008, §23-24, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 855 din 21 decembrie 2010)". Astfel fiind, Înalta Curte reține că, în cauză, calea extraordinară promovată este inadmisibilă, dată fiind neîndeplinirea condiției de admisibilitate. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 513 alin. 3din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Admite excepția inadmisibilității. Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 5165 din 12 noiembrie 2024 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2022, ca inadmisibilă. Definitivă. Pronunțată astăzi, 12 decembrie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.